Azi, în lume. Știrile zilei de 2 decembrie
Autor: Nicoleta Baciu | Publicat pe: 02 dec 2022, 07:59
WhatsApp
Azi, în lume. Știrile zilei de 2 decembrie. Sursa - pixabay.com
Azi, în lume. Știrile zilei de 2 decembrie. Sursa - pixabay.com
DC News vă aduce cele mai importante știri din lume. Iată ce ar trebui să știi!

Papa Francisc, în vizorul Rusiei. Declarațiile care au aprins spiritele

După cum a relatat Agenţia de presă TASS, comentând conflictul din Ucraina pentru publicaţia America Magazine, Suveranul Pontif a declarat că, de regulă, cei mai feroce militari sunt cei care provin din Rusia, dar nu sunt adepţii tradiţiilor ruse, precum cecenii, bureaţii şi aşa mai departe. Totodată, relativ recent, Papa a declarat că nu crede în cruzimea poporului rus, pentru că poporul rus este un popor mare, scrie Rador, citândRosbalt

Afirmaţiile Papei Francisc au fost aspru comentate de Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, de Biserica Ortodoxă Rusă, de liderul budiştilor din Rusia, XXIV Pandito Hambo Lama Damba Auşeev, şi de liderul Adunării Spirituale a Musulmanilor din Rusia, Muftiul Albir Krganov.

La rândul său, ambasadorul Rusiei la Vatican, Aleksandr Avdeev, a înmânat o notă de protest conducerii Serviciului Extern al Sfântului Scaun. Potrivit lui Avdeev, partea rusă este indignată de declaraţiile Suveranului Pontif. El a mai subliniat că nimeni nu va putea pune la îndoială unitatea de nezdruncinat a poporului multietnic al Federaţiei Ruse.

Pe fondul unui val de critici, o sursă anonimă de la Vatican a presupus că a existat o eroare de traducere, întrucât Sfântul Scaun apreciază relaţiile cu Rusia şi speră în dezvoltarea acestora. Vaticanul "nu şi-a dorit sub nicio formă să aducă ofense Rusiei". "Vom afla, vom reverifica traducerile", a promis diplomatul, potrivit TASS.

Guvernul Ucrainei a aprobat ieşirea din Acordul privind modalitatea de trecere a frontierei cu Rusia

 Cabinetul de Miniştri al Ucrainei a aprobat proiectul de lege privind încetarea acţiunii acordului cu Guvernul Rusiei privind modalitatea de trecere a frontierei de stat ruso-ucrainene de către locuitorii regiunilor de frontieră ale celor două ţări. Hotărârea respectivă a fost luată în cadrul şedinţei de astăzi, a declarat reprezentantul Guvernului în Rada Supremă, Taras Melniciuk. După părerea acestuia, încetarea acţiunii acordului "va contribui la înăsprirea controlului de stat a intrării şi a şederii în Ucraina a cetăţenilor Federaţiei Ruse". Acordul prevedea trecerea simplificată a frontierei de către locuitorii regiunilor de frontieră ale Rusiei şi Ucrainei, scrie Rador, citând Tass.

Italia: O rafinărie Lukoil a fost trecută în administrarea provizorie a statului

Guvernul italian condus de Giorgia Meloni a plasat joi în administrarea provizorie a statului o rafinărie a gigantului petrolier rus Lukoil, situată în Priolo, Sicilia, pentru a evita închiderea acesteia şi pentru a garanta continuitatea aprovizionării naţionale cu energie, a declarat pentru AFP o sursă guvernamentală de la Roma.

Rafinăria ISAB controlată de Lukoil, una din cele mai mari din Europa, riscă să fie nevoită să oprească producţia din cauza intrării în vigoare, pe 5 decembrie, a embargoului Uniunii Europene privind importul de ţiţei rusesc pe mare. Administrarea provizorie este prevăzută pentru o perioadă de cel mult 12 luni, a spus sursa guvernamentală. Un decret în acest sens a fost adoptat de Consiliul de Miniştri.

"Intervenţia de urgenţă urmăreşte să protejeze atât un pol energetic naţional strategic, cât şi nivelurile de ocupare a forţei de muncă atât de importante pentru Sicilia şi întreaga ţară", a comentat premierul Giorgia Meloni într-un scurt comunicat de presă, fără a preciza conţinutul decretului.

Prin această măsură, Roma urmează exemplul Berlinului, care în septembrie a preluat controlul asupra activităţilor în Germania ale grupului petrolier rus Rosneft, care administrează numeroase rafinării. În joc este supravieţuirea rafinăriei ISAB. De teama sancţiunilor, băncile europene au încetat să o mai finanţeze şi să ofere garanţiile de care avea nevoie pentru a importa petrol din alte ţări. Rafinăria ISAB are o capacitate anuală de rafinare de zece milioane de tone de ţiţei, care poate ajunge până la 14 milioane de tone şi asigură aproximativ 20% din necesarul intern.

"Este o soluţie temporară pentru evitarea blocării utilajelor şi activităţii precum şi a dezastrului pentru angajaţi care ar decurge", a comentat Renato Schifani, preşedintele regiunii Sicilia, înaintea şedinţei Consiliului de Miniştri."Soluţia tutelei va fi folosită pentru a căuta potenţiali cumpărători, fără a exclude neapărat calea naţionalizării", a menţionat el. În acest sens, fondul american de investiţii Crossbridge Energy Partners negociază un acord cu Lukoil pentru achiziţia rafinăriei, a cărei valoare este estimată la 1 - 1,5 miliarde de euro, a informat joi Financial Times.

 

Ucraina: Preşedintele Zelenski anunţă limitarea activităţilor organizaţiilor religioase afiliate Moscovei

 

Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat joi că Ucraina va limita activităţile organizaţiilor religioase afiliate Rusiei pe teritoriul său şi va pune în discuţie statutul Bisericii Ortodoxe dependente de Patriarhia Moscovei, informează AFP.

"Consiliul de Securitate şi Apărare Naţională a dat instrucţiuni guvernului să propună Radei Supreme un proiect de lege pentru a face imposibilă desfăşurarea în Ucraina a activităţilor organizaţiilor religioase afiliate centrelor de influenţă din Rusia", a declarat Volodimir Zelenski în intervenţia sa video de joi seară. Statul ucrainean va trebui, de asemenea, să "asigure expertiza religioasă a statutului Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu privire la prezenţa unei legături canonice cu Patriarhia Moscovei şi, dacă este necesar, să ia măsurile prevăzute de lege" .


Aceste măsuri urmează percheziţiilor efectuate în noiembrie de serviciile de securitate ucrainene în principala mănăstire a capitalei Kiev, reşedinţa Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, şi în alte câteva lăcaşuri de cult, pe fondul suspiciunilor unor legături cu Moscova. Serviciile ucrainene au susţinut ulterior că, în urma acestor percheziţii, au confiscat câteva mii de dolari şi "literatură pro-rusă".

Ucraina, ţară majoritar ortodoxă, este împărţită între o Biserică subordonată Patriarhiei Moscovei - care însă a anunţat că va rupe legăturile cu Rusia la sfârşitul lunii mai din cauza invaziei - şi o Biserică reprezentată de Patriarhia Kievului, care, în 2019, a depus jurământ de credinţă Patriarhului Bartolomeu, cu sediul la Istanbul. Biserica Ortodoxă Rusă, al cărei patriarh Chiril I este un susţinător important al preşedintelui Vladimir Putin, a denunţat percheziţiile efectuate în Ucraina drept "un act de intimidare" a credincioşilor. 

 

Preşedinţii Macron şi Biden vor să găsească împreună o soluţie pentru războiul din Ucraina

Preşedinţii Joe Biden şi Emmanuel Macron şi-au manifestat, joi, la Washington, dorinţa de a căuta împreună o soluţie la războiul din Ucraina, dar fără a reduce sprijinul pentru Kiev, în timpul unei vizite de stat a preşedintelui Franţei în SUA caracterizată de afecţiune diplomatică, relatează AFP.

"Sunt gata să vorbesc cu Putin în cazul în care caută o modalitate de a pune capăt războiului. Nu a făcut-o încă", a declarat preşedintele SUA în cadrul unei conferinţe de presă cu omologul său francez."Dacă s-ar întâmpla acest lucru, atunci, în consultare cu prietenii mei francezi şi ai NATO aş fi bucuros să mă aşez împreună cu Putin să văd ce are de gând. Nu a făcut-o încă", a continuat Joe Biden.

Înaintea invadării Ucrainei, pe 24 februarie, preşedintele Biden şi secretarul de stat Antony Blinken au discutat cu Rusia, avertizând-o asupra consecinţelor unui astfel de atac. De atunci, preşedintele Biden nu a mai avut niciun contact direct, chiar dacă înalţi oficiali americani au menţinut căile de comunicare deschise cu Moscova, iar şeful diplomaţiei americane a vorbit cel puţin o dată cu omologul său rus Serghei Lavrov.

"Există o modalitate de a pune capăt acestui război, o modalitate raţională. Putin să se retragă din Ucraina. Dar nu este cazul", a spus din nou Biden."Creşe, spitale, case cu copii bombardate. Este îngrozitor ceea ce face", a adăugat el, subliniind că "ideea că Putin poate învinge Ucraina este dincolo de înţelegere".

 

Până la 13.000 de militari ucraineni au fost ucişi de la declanşarea invaziei ruse (consilier al lui Zelenski)

Cel mult 13.000 de militari ucraineni au fost ucişi de la declanşarea invaziei de către Rusia, în februarie, a afirmat joi un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, informează AFP. "Avem estimări oficiale din partea Statului Major (...). Acestea se situează între 10.000 (...) şi 13.000 de morţi", a precizat Mihailo Podoliak, unul dintre consilierii lui Zelenski, la postul ucrainean 24 Kanal (Channel 24).

Potrivit lui Podoliak, şeful statului ucrainean va face publice datele oficiale "atunci când va veni timpul". Atunci când forţele ruse luptau în iunie pentru a ocupa întreaga regiune Lugansk, în estul Ucrainei, Zelenski a declarat că ţara sa pierde "între 60 şi 100 de soldaţi pe zi, ucişi în acţiune, şi în jur de 500 de persoane rănite în acţiune".

În tabăra adversă, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a afirmat în septembrie că 5.937 de soldaţi ruşi fuseseră ucişi până la acea dată de la începutul conflictului pe 24 februarie. Cele două părţi adverse sunt suspectate să minimizează amploarea pierderilor de vieţi omeneşti, pentru a evita să afecteze moralul trupelor lor.

Şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, a estimat în noiembrie că peste 100.000 de militari ruşi au fost ucişi sau răniţi de la declanşarea invaziei şi că pierderile erau probabil de acelaşi ordin de partea ucraineană. Aceste cifre - care nu pot fi confirmate din surse independente - sunt cele mai precise furnizate până la ora actuală de guvernul american. Mai multe mii de civili au fost de asemenea ucişi în acest cel mai violent conflict armat din Europa din ultimele decenii.

 

Italia va continua să furnizeze arme Ucrainei în 2023

Noul guvern de extremă dreapta al Italiei a emis joi un decret ce validează continuarea furnizării de arme către Ucraina în 2023, în continuitatea politicii duse de administraţia precedentă, informează AFP.

Decretul prelungeşte până pe 31 decembrie 2023 autorizaţia privind "transferul de mijloace, de materiale şi de echipamente militare către autorităţile guvernamentale ale Ucrainei", potrivit comunicatului.

După ce şi-a preluat mandatul în octombrie, şefa guvernului italian Giorgia Meloni, lidera partidului post-fascist Fratelli d'Italia, a reiterat sprijinul său pentru Kiev şi importanţa NATO. În primul său discurs susţinut în Parlament, ea a promis că va "continua să fie un partener fiabil al NATO în susţinerea Ucrainei".

Predecesorul ei Mario Draghi era un susţinător ferm al Ucrainei, însă problema livrării de arme către Kiev a divizat Mişcarea 5 Stele, membră a coaliţiei aflate la putere, provocând căderea guvernului şi noi alegeri care au condus-o pe Giorgia Meloni la guvernare. Parlamentul italian are acum 60 de zile pentru a transforma decretul în lege.

În pofida eforturilor Giorgiei Meloni de a-i asigura pe aliaţii occidentali de sprijinul Italiei pentru politica UE şi NATO asupra Ucrainei, în special în ceea ce priveşte sancţiunile, legăturile strânse pe care doi dintre partenerii săi din coaliţie le au cu Moscova au suscitat întrebări. Matteo Salvini şi partidul său Liga, la fel ca fostul premier Silvio Berlusconi, liderul partidului Forza Italia, afişează de multă vreme relaţii bune cu Kremlinul.

Laburiştii îi înving confortabil pe conservatorii prim-ministrului Sunak şi păstrează un loc parlamentar

Opoziţia laburistă din Marea Britanie a păstrat un loc parlamentar vineri în nord-vestul Angliei, câştigând confortabil votul în primul test electoral pentru Rishi Sunak ca prim-ministru, notează Reuters.

Candidata laburistă Samantha Dixon a câştigat circumscripţia electorală a oraşului Chester, asigurându-şi 61% din voturi faţă de 22% pentru candidatul conservatorilor lui Sunak.

Amploarea înfrângerii reflectă prima evaluare electorală asupra conservatorilor după câteva luni haotice în care Boris Johnson şi Liz Truss au fost amândoi înlăturaţi din funcţia de prim-ministru, cea din urmă după ce pieţele au fost speriate de planurile ei fiscale.

Partidele la guvernare rareori se descurcă bine în aşa-numitele "alegeri parţiale", care au loc în afara programului alegerilor naţionale când un legiuitor îşi părăseşte funcţia. Următoarele alegeri naţionale sunt aşteptate în 2024.

Laburiştii ocupă locul din Chester din 2015, când era cel mai marginal din ţară. El a fost deţinut de conservatori între 2010-2015. Înfrângerile în alegerile parţiale mai înainte în acest an în două locuri deţinute anterior de conservatori au condus la demisia preşedintelui partidului şi au contribuit la presiunea asupra lui Johnson.

Alegerile parţiale au fost declanşate după ce parlamentarul laburist Christian Matheson a demisionat. O comisie independentă a declarat că el a încălcat politica de conduită sexuală a parlamentului făcând avansuri "nedorite" unei tinere colaboratoare.

 

Washingtonul aprobă vânzarea de rachete antiaeriene către Finlanda

Guvernul american a anunţat joi că a aprobat vânzarea către Finlanda de rachete antiaeriene portabile Stinger, la o valoare evaluată la 380 de milioane de dolari, într-un moment în care această ţară tradiţional nealiniată se pregăteşte să adere la NATO, informează AFP.

Guvernul finlandez doreşte să achiziţioneze 350 de rachete Stinger, purtate pe umăr, şi echipamentul lor aferent. Această vânzare de material sensibil trebuia mai întâi să fie aprobată de guvernul american, a precizat într-un comunicat agenţia de cooperare a Ministerului american al Apărării.

Dacă ea este confirmată, această vânzare "va îmbunătăţi capacităţile de apărare şi descurajare ale Finlandei", precizează comunicatul. "Acest armament crucial va întări capacităţile de apărare terestră şi antiaeriană pe flancul de est al Europei şi va susţine priorităţile comandamentului european al armatei americane", adaugă acesta.

Washingtonul a aprobat deja luni vânzarea a peste 80 de rachete de precizie către Helsinki, la o valoare totală de 323 de milioane de dolari. În urma invadării Ucrainei de către Rusia, Finlanda şi Suedia au înaintat în luna mai o candidatură comună în vederea aderării la NATO, abandonând decenii de nealiniere militară. Această aderare, care trebuie acceptată cu unanimitate de voturi de cele 30 de ţări membre ale NATO, a fost ratificată de toţi cu excepţia Turciei şi Ungariei.

 

Germania livrează Ucrainei mai multe sute de generatoare de curent electric

 

Germania a început să livreze mai multe sute de generatoare de curent electric către Ucraina, în condiţiile în care infrastructura energetică a acestei ţări a suferit distrugeri importante după bombardamentele ruse din ultimele săptămâni, informează dpa.

Agenţia federală germană pentru ajutor tehnic (THW) a anunţat vineri că a livrat până acum aproape 150 de generatoare, iar 320 de generatoare sunt pregătite pentru a fi transportate. Atacurile Rusiei asupra Ucrainei s-au concentrat recent asupra centralelor electrice şi termice, alături de alte obiective. La temperaturi cu minus, multe gospodării ucrainene au rămas temporar sau chiar complet fără căldură, electricitate şi apă.

Unele dintre echipamentele nou-nouţe au fost trimise direct către Ukrenergo, cel mai mare furnizor de energie al Ucrainei, pentru a stabiliza livrările energetice, a anunţat THW. Astfel, Ukrenergo a putut asigura o alimentare provizorie cu energie pentru facilităţile importante.

Mai multe generatoare ar urma să fie transportate către Odesa, Nicolaev (Mikolaiv) şi în regiunea Herson. Unele dintre echipamente sunt potrivite pentru fi montate pe remorci auto, astfel încât utilizarea lor este foarte flexibilă. THW este o organizaţie a guvernului federal german pentru protecţie civilă şi pentru gestionarea dezastrelor, bazată pe voluntariat. Ea numără peste 80.000 de voluntari în rândurile sale.

 

Kremlinul respinge condiţiile lui Biden pentru discuţii cu Putin

 

Kremlinul a respins vineri condiţiile menţionate cu o zi înainte de preşedintele american Joe Biden care s-a declarat gata să discute cu Vladimir Putin dacă acesta din urmă îşi retrage trupele din Ucraina pentru a pune capăt conflictului, informează Reuters şi France Presse.

"Biden a spus de facto că negocierile vor fi posibile numai după ce Putin va părăsi Ucraina", ceea ce Moscova "evident" că respinge, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov. "Operaţiunea militară continuă", a adăugat el.

Preşedintele Vladimir Putin este deschis discuţiilor despre o posibilă soluţionare a conflictului în Ucraina, dar refuzul Statelor Unite de a recunoaşte teritoriile anexate ca fiind ruse împiedică găsirea unui posibil compromis, a explicat Kremlinul. Preşedintele SUA Joe Biden a declarat joi că este pregătit să discute cu Putin dacă şeful de la Kremlin căuta o modalitate de a pune capăt războiului dar că Putin nu a indicat încă acest lucru.

"Preşedintele Federaţiei Ruse a fost întotdeauna, este şi rămâne deschis negocierilor pentru a ne asigura interesele", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, întrebat despre remarcile lui Biden. "Cel mai preferat mod de a ne atinge interesele este prin mijloace paşnice, diplomatice", a adăugat Peskov. "Putin a fost, este şi rămâne deschis contactelor şi negocierilor", a insistat el.

Putin a spus că nu regretă că a lansat ceea ce el numeşte "operaţiune militară specială" a Rusiei împotriva Ucrainei şi prezintă războiul ca un punct de cotitură când Rusia în sfârşit s-a ridicat în faţa unei hegemonii arogante occidentale după decenii de umilire în anii de la căderea Uniunii Sovietice în 1991, aminteşte Reuters.

Ucraina şi Occidentul spun că Putin nu are nicio justificare pentru ceea ce ele prezintă drept un război de ocupaţie în stil imperial. Ucraina declară că va lupta până când ultimul soldat rus va fi dat afară de pe teritoriul său.

 

Grecia: Două maşini ale Ambasadei Italiei, vizate de dispozitive explozive

 

Două maşini ale Ambasadei Italiei în Grecia au fost vizate de dispozitive explozive vineri dimineaţă devreme, unul dintre vehicule explodând fără a provoca răniţi, potrivit poliţiei care a precizat că nu a primit nicio revendicare, relatează France Presse.

Un dispozitiv de fabricaţie artizanală a explodat în jurul orei 4.00 locale (2.00 GMT) şi a distrus unul dintre cele două vehicule în parcarea reşedinţei primului consilier al ambasadei, în suburbiile Atenei, potrivit poliţiei elene.

Celălalt dispozitiv artizanal, depus în apropierea celei de-a doua maşini diplomatice, nu a explodat, potrivit poliţiei care a deschis o anchetă. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat la Roma că a fost "un atac probabil de origine anarhistă".

Lidera de extremă dreaptă şi-a exprimat de asemenea "preocuparea profundă", precum şi "gândurile personale şi ale guvernului italian faţă de primul consilier al Ambasadei Italiei la Atena, Susanna Schlein".

"Urmăresc cu cea mai mare atenţie cazul, de asemenea prin intermediul ministrului de externe Antonio Tajani, care se duce astăzi la Atena" pentru a participa la o reuniune a responsabililor europeni ai Partidului Popular European (PPE), a declarat ea.

La rândul său, Atena "a condamnat ferm atacul". "Astfel de acţiuni inacceptabile nu vor perturba în niciun caz relaţiile excelente şi legăturile de prietenie de lungă durată dintre Grecia şi partenerul şi aliatul ei Italia", se arată într-un comunicat al Ministerului grec de Externe.

Actul nu a fost încă revendicat, potrivit poliţiei. Atentatele cu dispozitive incendiare artizanale, provocând adesea pagube dar rareori victime, împotriva unor ţinte politice diplomatice, băncilor sau companiilor străine, sunt frecvente în Grecia. Poliţia învinuieşte adesea grupuri ale mişcării de extremă stângă sau anarhiste, aminteşte AFP.

 

Papa Francisc: Decesele în rândul migranţilor, inacceptabile şi aproape mereu evitabile

Decesele înregistrate în rândul migranţilor care traversează Marea Mediterană sunt inacceptabile şi aproape mereu evitabile, a spus vineri papa Francisc, reînnoind un apel adresat politicienilor din regiune de a aborda acest subiect într-o manieră benefică tuturor, informează Reuters.

Suveranul pontif în vârstă de 85 de ani, fiul unor imigranţi italieni în Argentina, abordează deseori tema drepturilor migranţilor şi a denunţat în mod repetat transformarea Mediteranei într-un vast cimitir. Inabilitatea de a găsi soluţii comune (în legătură cu migraţia) continuă să ducă la pierderi inacceptabile şi aproape mereu evitabile de vieţi omeneşti, în special în Mediterana, a spus Francisc într-un mesaj adresat cu prilejul Rome Med 2022, o conferinţă de politică externă.

Subliniind că migraţia spre Europa nu poate fi oprită, a îndemnat părţile implicate să găsească o soluţie benefică tuturor, care să garanteze atât demnitatea umană, cât şi prosperitatea comună.

Subiectul migraţiei este de ani întregi motiv de controversă în Europa, guvernele recurgând la politici tot mai severe în încercarea de a stăvili fluxul de migranţi şi solicitanţi de azil proveniţi din nordul Africii şi Orientul Mijlociu. În Italia, una dintre primele decizii ale guvernului condus de prim-ministrul Giorgia Meloni a fost refuzul de a primi o ambarcaţiune cu migranţi, care a fost nevoită să meargă până în Franţa ceea ce a provocat tensiuni între Italia şi guvernul de la Paris.

Potrivit Agenţiei ONU pentru refugiaţi UNHCR, circa 136.500 de migranţi au ajuns în Europa traversând Marea Mediterană anul acesta, iar peste 1.800 au murit sau sunt daţi dispăruţi.

 

Brazilia: Ploile torenţiale au dus la moartea a încă două persoane şi la mii de evacuări

 

Ploile torenţiale care s-au abătut asupra mai multe regiuni din Brazilia în ultimele zile au dus la moartea a încă două persoane şi la evacuarea a 4.000 de rezidenţi, au indicat joi autorităţile, potrivit AFP.

În statul Santa Catarina (sud), ploile au provocat inundaţii care au dus la moartea a două persoane: o persoană s-a electrocutat, iar alta a fost îngropată de o alunecare de teren, potrivit apărării civile locale. Un pompier este în continuare dat dispărut.

În imaginile difuzate de autorităţi, apar cartiere întregi din oraşul Sao Joao Batista inundate în urma unei viituri. În alte imagini, apar pompieri care oferă ajutor pe străzile oraşului, unde apa ajunge până la şolduri.

Până la această oră, autorităţile din Santa Catarina au anunţat că peste o mie de persoane au fost evacuate, iar în statul Bahia (nord-est), peste 4.000 de persoane au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele. Ploile diluviene s-au abătut asupra mai multor regiuni din Brazilia în ultimele zile. O alunecare de teren survenită luni pe o autostradă dintr-o regiune muntoasă din statul Parana (sud) a făcut cel puţin doi morţi.

Joi, pompierii au continuat să caute persoane dispărute în ura viiturii. Numărul acestora a fost redus la mai puţin de 30, au precizat autorităţile din Parana. Iniţial, autorităţile au estimat numărul persoanelor date dispărute ca fiind cuprins între 30 şi 50. În luna februarie, 233 de persoane şi-au pierdut viaţa la Petropolis, într-o regiune muntoasă situată în apropiere de Rio de Janeiro, în urma alunecărilor de teren şi a inundaţiilor.

 

Mai multe ambasade ale Ucrainei în străinătate au primit "pachete sângeroase" ce conţineau ochi de animale

Mai multe ambasade ale Ucrainei în străinătate au primit "pachete sângeroase" care conţineau ochi de animale, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe ucrainean, după ce o serie de scrisori-capcană au fost trimise mai multor ambasade şi oficiali în Spania, inclusiv ambasadei Ucrainei la Madrid, informează Reuters.

Pachetele, înmuiate într-un lichid cu o culoare şi un miros distinctive, au fost trimise ambasadelor Ucrainei în Ungaria, în Ţările de Jos, în Polonia, Croaţia şi Italia, consulatelor generale ale Ucrainei la Napoli şi Cracovia, precum şi consulatului din Brno, în Republica Cehă, a precizat pe Facebook purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean, Oleg Nikolenko.

"Analizăm semnificaţia acestui mesaj", a scris Nikolenko, adăugând că ministrul ucrainean al afacerilor externe Dmitro Kuleba a ordonat ca toate ambasadele şi consulatele vizate să fie plasate sub protecţie sporită. Şase scrisori-capcană au fost trimise săptămâna aceasta la mai multe ambasade şi sedii oficiale în Spania, inclusiv la biroul prim-ministrului spaniol Pedro Sanchez şi la ambasada SUA de la Madrid, determinând Spania să-şi sporească securitatea.

Ţintele vizate au alimentat suspiciuni că sprijinul pe care Spania îl acordă Ucrainei în lupta ei împotriva invadatorilor ruşi ar putea constitui o motivaţie a atacurilor. Nikolenko a mai anunţat că intrarea de la apartamentul ambasadorului Ucrainei la Vatican a fost vandalizată. O sursă din cadrul ambasadei de la Roma a spus că fecale umane au fost lăsate în faţa uşii.

Potrivit lui Nikolenko, şi ambasada Ucrainei în Kazahstan a primit o ameninţare cu bombă, care nu a fost deocamdată confirmată. Ambasada Ucrainei din SUA a primit o scrisoare ce conţinea un articol critic la adresa Ucrainei, a precizat Oleg Nikolenko. Scrisoarea, la fel ca multe altele, a fost trimisă dintr-o ţară europeană, a spus Nikolenko, fără alte detalii.

 

Comisia Europeană cere pedepse cu închisoarea pentru cine încalcă sancţiunile împotriva Rusiei

 

Comisia Europeană a propus vineri pedepsirea cu până la cinci ani de închisoare a persoanelor care încearcă să eludeze sancţiunile impuse Rusiei pentru agresiunea contra Ucrainei, demersul făcând parte din încercarea Bruxellesului de a găsi o bază legală care să-i permită confiscarea activele ruseşti îngheţate în urma acestor sancţiuni.

Pentru ca aceste active să poată fi confiscate este nevoie de o condamnare penală, a explicat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt comunitar pentru justiţie, Christian Wigand, relatează agenţia EFE. Comisia Europeană mai doreşte astfel să dispară lacunele legislative şi situaţiile în care există în UE jurisdicţii mai favorabile decât altele, unde ocolirea sancţiunilor este mai puţin problematică, a adăugat acelaşi purtător de cuvânt.

Conform propunerii avansate, va constitui infracţiune ocolirea sau tentativa de evitare a sancţiunilor europene prin acţiuni cum ar fi transferul dreptului de proprietate către un terţ care nu este vizat de sancţiuni, iar în cazul companiilor sancţiunea propusă de Comisia Europeană este aplicarea unei amenzi echivalente cu cel puţin 5% din cifra de afaceri globală a respectivei societăţi din ultimul an.

Propunea mai stabileşte norme comune care să faciliteze investigaţiile, procedurile judiciare şi nivelul pedepselor, astfel încât să nu mai existe diferenţe la aceste capitole între statele UE. Sperăm că propunerea va fi adoptată în lunile următoare, a indicat purtătorul de cuvânt citat. Cererea Comisiei Europene urmează să fie discutată cu Parlamentul European şi cu statele membre (Consiliul UE).

În urma sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea invaziei în Ucraina, active în valoare de aproape 19 miliarde de euro ale oligarhilor ruşi au fost îngheţate în UE, iar statele occidentale au blocat accesul Rusiei la circa 300 de miliarde de dolari din rezervele sale valutare sau în aur, măsură descrisă de Moscova drept un furt.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că această instituţie a elaborat un plan de confiscare a acestor fonduri şi de a le oferi Ucrainei. Dar pentru aplicarea acestei măsuri este nevoie de stabilirea unei baze legale la nivelul întregii Uniuni Europene.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?