Azi, în lume. Știrile zilei de 18 noiembrie
Autor: Florentina Constantin, Nicoleta Baciu | Publicat pe: 18 noi 2022, 08:05
WhatsApp
Azi, în lume. Știrile zilei de 18 noiembrie. Sursa - pixabay.com
Azi, în lume. Știrile zilei de 18 noiembrie. Sursa - pixabay.com
DC News vă aduce cele mai importante știri din lume. Iată ce ar trebui să știi!

Congresmanul Hakeem Jeffries şi-a lansat candidatura pentru a deveni preşedintele Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA

Congresmanul american Hakeem Jeffries şi-a lansat vineri oficial candidatura pentru a deveni liderul democraţilor în Camera Reprezentanţilor, la o zi după ce preşedinta Camerei Reprezentanţilor, democrata Nancy Pelosi, a anunţat că renunţă la rolul de lider, scrie Rador, citând Reuters.

Dacă va câştiga alegerile pentru conducerea democraţilor din 30 noiembrie, Hakeem Jeffries va deveni primul deputat de culoare care va conduce un grup parlamentar de partid în Congresul SUA. În vârstă de 52 de ani, cu trei decenii mai tânăr decât Pelosi, Hakeem Jeffries ar întruchipa nu numai diversitatea alegătorilor partidului, ci şi o nouă generaţie de conducere în Camera Reprezentanţilor. 

Ucraina a depăşit Rusia în spaţiul informaţional (Volodimir Zelenski)

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că, în opinia sa, Ucraina a reuşit să depăşească Rusia în spaţiul informaţional. El a spus acest lucru în timpul unui discurs online adresat comunităţii studenţeşti din Irlanda, relatează agenţia ucraineană de ştiri Ukrinform.

"Cred că am parcurs foarte bine acest drum. Nu este încă complet, dar am început să ne facem auziţi. Informaţia în mâinile noastre a devenit o armă puternică. În opinia mea, aici este invers: Rusia a avut mai multe arme pe câmpul de luptă, dar în spaţiul informaţional am reuşit să o depăşim", a declarat Volodimir Zelenski şi a mulţumit întregii lumi şi ucrainenilor pentru acest lucru, scrie Rador.

La 24 februarie 2022, Rusia a lansat o invazie la scară largă în Ucraina, continuând agresiunea militară care durează din 2014, scrie Ukrinform. 

Washingtonul a introdus sancţiuni împotriva încă unui cetăţean rus, potrivit "Actului Magniţki"

Trezoreria SUA a introdus sancţiuni împotriva cetăţeanului rus Dmitri Kudriakov, cetăţenei beloruse Irina Litviniuk şi a trei companii din Guatemala. După cum se subliniază în declaraţia departamentului american, aceştia au intrat sub incidenţa restricţiilor în conformitate cu "Actul Magniţki".

Arestat în Rusia în 2008, Serghei Magniţki a murit după un an, în izolatorul de anchetă "Matrosskaia Tişina". Potrivit legii elaborate în SUA, sub incidenţa restricţiilor ajung cei care încalcă drepturile omului, scrie Rador, citând Rosbalt.

Guvernatoarea capitalei Japoniei îndeamnă cetăţenii să poarte pulovere pe gât

Guvernatoarea capitalei nipone, Tokyo, a îndemnat locuitorii oraşului să poarte pulovere pe gât în această iarnă, pentru a reduce consumul de energie. Yuriko Koike a descris aceste obiecte vestimentare drept un isntrument care poate ajuta pe oricine să depăşească situaţia energetică în care se găseşte Japonia, scrie Rador, citând BBC,

Ungaria a refuzat să sprijine noul plan UE privind acordarea de ajutor pentru Ucraina

Ungaria nu sprijină planul UE privind acordarea unui nou pachet de ajutor financiar pentru Ucraina, în actuala lui versiune, a declarat primul ministru ungar, Viktor Orban. Vorbind la o conferinţă organizată la Budapesta, Orban a arătat că sprijină poporul ucrainean, dar nu vrea să pună "interesele ucrainene mai sus de interesele propriei ţări"., scrie Rador, citând Interfax.

Orban a remarcat că suma ajutorului trebuie distribuită "just şi proporţional", între ţările membre UE. După cum a afirmat primul ministru ungar, Ugaria este gata să-i acorde Ucrainei din bugetul său 60-70 de miliarde de forinţi (aproximativ 14 milioane de euro). Acordarea unei asemenea sume, a declarat Orban, "nu va afecta fundamental intersele naţionale ale Ungariei".

Săptămâna trecută UE a anunţat că intenţionează să acorde Ucrainei anul viitor 18 miliarde de euro, sub forma unor tranşe distribuite egal în timp.

Igor Dodon a fost eliberat din arestul la domiciliu, dar a fost plasat sub control judiciar

Fostul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a fost eliberat din arestul la domiciliu, dar a fost plasat sub control judiciar şi nu are voie să părăsească ţara. Decizia de astăzi a Curţii Supreme de Justiţie de la Chişinău se va aplica începând de duminică. Dodon, un cunoscut politician de orientare pro rusă, este acuzat de corupţie şi de faptul că şi-a finanţat partidul pe care l-a fondat din bani nedeclaraţi, fapte petrecute în perioada în care era preşedinte. El a fost reţinut de procurorii anticorupţie pe 24 mai, fiind plasat de atunci în arest la domiciliu. Radio Chişinău notează că Igor Dodon este primul preşedinte al Republicii Moldova care este acuzat de infracţiuni comise în perioada mandatului, scrie Rador.

Aproape jumătate din sistemul energetic al Ucrainei este nefuncţional, din cauza atacurilor ruseşti

Premierul ucrainean, Denis Şmihal, susţine că aproape jumătate din sistemul energetic al Ucrainei nu mai funcţionează, din cauza bombardamentelor ruseşti. "Din păcate, Rusia continuă atacurile cu rachete asupra infrastructurii civile şi critice a Ucrainei, luptă împotriva populaţiei civile... Aproape jumătate din sistemul nostru energetic este dezactivat" - a declarat Şmihal, scrie Rador, citând Interfax Ucraina.

Având în vedere acest lucru, premierul a subliniat că Ucraina are nevoie de sprijin suplimentar din partea partenerilor în domeniul energiei, în privinţa furnizării de echipamente şi noi resurse financiare pentru achiziţionarea de volume suplimentare de gaze şi alte ajutoare acordate sectorului energetic.

Putin a discutat telefonic cu emirul Qatarului despre stabilitatea pe piaţa gazelor

În cursul convorbirii telefonice pe care preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a avut-o astăzi cu emirul Qatarului, Tamim Ben Hamad al-Tani, s-au discutat probleme de actualitate ale colaborării economico-comerciale bilaterale, inclusiv realizarea pe mai departe a proiectelor comune în domeniile investiţional şi de infrastructură, scrie Rador, citând Interfax.

A fost reafirmat interesul reciproc în ceea ce priveşte continuarea cooperării strânse în sfera energetică, între altele în scopul asigurării echilibrului şi stabilităţii necesare pe piaţa globală a gazelor. Putin l-a felicitat pe emirul Qatarului cu ocazia Cupei Mondiale de Fotbal, care va lua startul în această ţară pe data de 20 noiembrie şi a urat echipei naţionale de fotbal Qatarului o performanţă de succes. După cum transmite serviciul de presă al şefului statului rus, s-a convenit continuarea contactelor la diverse niveluri.

Ucraina: Amploarea cazurilor de tortură la Herson este oribilă

Amploarea cazurilor de tortură la Herson în timpul ocupaţiei ruse a acestui oraş din sudul Ucrainei este "oribilă", a declarat joi un înalt oficial ucrainean pentru drepturile omului, Dmytro Lubinets, relatează AFP.

"Nu am văzut cazuri de tortură de o asemenea amploare", "după ce am vizitat toate camerele de tortură din diferite regiuni ale Ucrainei", a declarat Dmytro Lubinets. "Amploarea fenomenului este oribilă", a subliniat el.

"Zezi de persoane" au fost "electrocutate, bătute cu ţevi metalice. Le-au fost rupte oasele" şi "ruşii au filmat totul", a spus oficialul ucrainean. "Sunt sigur că în fiecare localitate importantă se va descoperi o cameră de tortură. Pentru că este un sistem pus în aplicare de Rusia", a declarat el. Autorităţile ucrainene au anunţat că au descoperit mai multe camere de tortură în zone eliberate din regiunea Herson.

 

O rachetă nord-coreeană pare să fi căzut în Zona Economică Exclusivă a Japoniei

Premierul japonez Fumio Kishida a declarat vineri că o rachetă nord-coreeană pare să fi căzut în mare în Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Japoniei, în largul insulei Hokkaido, relatează AFP şi dpa.

"Racheta balistică lansată de Coreea de Nord pare să fi aterizat în ZEE la vest de Hokkaido", a declarat Fumio Kishida jurnaliştilor la Bangkok, unde participă la un summit asiatic, calificând acest tir "absolut inacceptabil". Premierul japonez a precizat că nu au fost semnalate daune la nave sau avioane. ZEE japoneză se extinde până la 200 de mile marine (370 de kilometri) de la zona de ţărm.

"Am protestat ferm în faţa Coreei de Nord. (Aceasta) repetă actele de provocare cu o frecvenţă fără precedent. Reiterăm cu fermitate că acest lucru este absolut inacceptabil", a subliniat premierul nipon.

"Japonia, Statele Unite şi Coreea de Sud trebuie să se coordoneze îndeaproape pentru a lucra la denuclearizarea completă a Coreei de Nord", a adăugat el. Premierul japonez Fumio Kishida a menţionat că în cursul întrevederii avute la Bangkok cu preşedintele chinez Xi Jinping şi-a exprimat "preocupările profunde"cu privire la mai multe probleme de securitate regională.

Potrivit Statului Major sud-coreean "Coreea de Nord a lansat un ICBM" (rachetă balistică intercontinentală), a declarat un oficial din domeniul apărării. Anterior, armata sud-coreeană a indicat ca a detectat "lansarea unei rachete balistice neidentificate în direcţia est".

 

Ucraina: Acest război este şi problema voastră, a afirmat preşedintele francez la summitul APEC

 

Preşedintele francez Emmanuel Macron le-a cerut vineri ţărilor din Asia-Pacific să se alăture "consensului din ce în ce mai mare" împotriva războiului din Ucraina, subliniind că acest război este şi "problema lor", relatează AFP.

"Prioritatea numărul unu a Franţei este să contribuie la pace în Ucraina şi să încerce să se creeze o dinamică globală care să pună presiune asupra Rusiei", a afirmat preşedintele francez la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC). El şi-a exprimat intenţia de a "colabora foarte strâns cu China, India, întreaga regiune, Orientul Mijlociu, Africa, America Latină pentru a crea un consens din ce în ce mai mare spunând 'acest război este şi problema voastră' ".

Agenda summitului APEC este dominată de consecinţele economice ale conflictului din Ucraina, pe care ţările din Sud le deplâng fără a condamna invazia rusă, şi de probleme de stabilitate regională, între care testele cu rachetă efectuate de Coreea de Nord şi disputele din Marea Chinei de Sud.

 

Ucraina: Peste 10 milioane de ucraineni, fără curent electric

 

Peste 10 milioane de ucraineni nu au curent electric, a anunţat joi seara preşedintele Volodimir Zelenski, relatează AFP. "În prezent, peste zece milioane de ucraineni sunt fără electricitate", în special în regiunea Kiev, a declarat preşedintele ucrainean în discursul său televizat zilnic.

Mai multe oraşe ucrainene, între care capitala Kiev, au fost joi ţinta atacurilor ruseşti, care coincid cu prima ninsoare într-o ţară afectată de întreruperi de curent electric şi unde temperaturile ar putea scădea până la -10°C.

Reluarea acestor bombardamente care vizează din octombrie infrastructurile energetice ale Ucrainei privează în mod constant milioane de ucraineni de curent electric şi, de asemenea, de apă. Operatorul naţional de energie electrică Ukrenergo a anunţat prelungirea întreruperilor de curent din cauza "agravării situaţiei".

"Din cauza unei răciri puternice, consumul de energie electrică a crescut în regiunile Ucrainei", ceea ce "a complicat şi mai mult situaţia deja dificilă în sistemul electric", ducând la "restricţii mai largi" ale consumului de energie electrică în toată ţara, a menţionat Ukrenergo.

 

Fotbal: Cristiano Ronaldo îl acuză pe antrenorul ten Hag că l-ar fi "provocat" deliberat

 

Atacantul portughez Cristiano Ronaldo, aflat în pragul rupturii de clubul englez de fotbal Manchester United, a afirmat că a refuzat să joace într-un meci din Premier League împotriva lui Tottenham pentru că s-a simţit "provocat" de lipsa de respect a antrenorului său, Erik ten Hag, informează AFP.

Pe 19 octombrie, cvintuplul "Balon de Aur", care era rezervă pe foaia de meci, a refuzat să intre pe teren şi a părăsit prematur stadionul Old Trafford, unde partenerii săi s-au impus cu 2-0 în faţa lui Spurs. Conducerea clubului a reacţionat suspendându-l pentru următorul meci, împotriva lui Chelsea.

În ultima parte a interviului exploziv acordat lui Piers Morgan, moderatorul vedetă al canalului TalkTV, difuzat joi seara, internaţionalul portughez (37 ani) a revenit asupra acestui eveniment, descriind tensiunile dintre Manchester United şi el.

"Eu cred că el a făcut-o deliberat", a spus Ronaldo legat de decizia lui ten Hag de a-l nu titulariza în acea zi. "M-am simţit provocat. Nu am respect pentru el, pentru că el nu arată niciun respect pentru mine", a adăugat Ronaldo.

"Eu cred că a fost o strategie din partea unui club pentru a mă face să reacţionez în acea manieră. Am fost foarte, foarte, foarte decepţionat de comunicarea de la Manchester United". La rândul său, fostul fundaş Gary Neville crede că Manchester United ar trebui să anuleze contractul lui Cristiano Ronaldo în următoarele zile, după criticile dure ale portughezului la adresa antrenorului Erik ten Hag.

Cristiano Ronaldo a afirmat că Manchester United l-a trădat şi simte că este forţat să plece de la clubul englez, a cărui decădere a început după retragerea lui Alex Ferguson de la conducerea tehnică.

Cristiano Ronaldo, cel mai bun marcator al naţionalei Portugaliei (117 goluri în 191 de meciuri), participă la Cupa Mondială din Qatar, urmând să debuteze pe 24 noiembrie cu Ghana, în Grupa H, din care mai fac parte Uruguay şi Coreea de Sud.

 

AIEA cere Rusiei să se retragă de la centrala nucleară Zaporojie

Ţările membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) au cerut din nou Rusiei să se retragă de la centrala nucleară Zaporojie şi să pună capăt acţiunilor sale împotriva siturilor nucleare, relatează vineri DPA şi AFP, citând surse diplomatice.

Moscova trebuie să-şi retragă imediat personalul şi să 'renunţe la revendicarea nefondată de proprietate' asupra acestei centrale nucleare din sud-estul Ucrainei, potrivit unei rezoluţii adoptate joi de consiliul guvernatorilor AIEA reunit la Viena. Consiliul guvernatorilor şi-a exprimat de asemenea îngrijorarea în legătură cu faptul că angajaţii ucraineni de la uzină sunt supuşi presiunilor de către partea rusă, care a operat mai multe arestări în rândul acestora.

Textul, prezentat de Canada şi Finlanda, a fost aprobat de 24 din cele 35 de state membre ale Consiliului guvernatorilor, au precizat doi diplomaţi contactaţi de AFP. Rusia şi China au votat împotrivă, iar şapte ţări s-au abţinut (Pakistan, India, Africa de Sud, Namibia, Kenya, Vietnam, Arabia Saudită). Reprezentanţii a două state au fost absenţi.

Aceasta este a treia rezoluţie a AIEA împotriva Rusiei de la începutul războiului declanşat de Moscova împotriva Ucrainei la 24 februarie. Două rezoluţii pe această temă au fost adoptate, în martie, şi, apoi, în septembrie, când bombardamentele fără încetare pe teritoriul Ucrainei au stârnit temeri cu privire la riscul unui accident nuclear.

În acest text, Consiliul guvernatorilor al AIEA îşi 'exprimă profunda preocupare' faţă de refuzul Rusiei de a-şi înceta atacurile împotriva centralelor din Ucraina. Situaţia creată la centrala nucleară Zaporojie - cea mai mare din Europa - aflată din luna martie sub controlul Rusiei, îngrijorează cel mai mult, având în vedere că se află în teritoriul anexat de Moscova.

Nu departe de linia de demarcaţie între teritoriile controlate de Kiev şi cele ocupate de Rusia, uzina este cu regularitate vizată de bombardamente, de care cele două tabere se acuză reciproc. Apelurile internaţionale la demilitarizarea centralei s-au înmulţit în ultima vreme, dar fără rezultat, notează AFP.

Inspectori AIEA sunt prezenţi la centrala Zaporojie de la începutul lunii septembrie, iar directorul Agenţiei, subordonată ONU, Rafael Grossi, este antrenat de mai multe săptămâni în negocieri pentru crearea unei zone de protecţie în jurul uzinei.

Discuţiile, despre care el spune că sunt 'extrem de complicate', urmăresc să atingă un obiectiv 'foarte simplu': 'Nu trageţi în centrală, nu trageţi din centrală!', a rezumat Grossi miercuri, în prima zi a reuniunii trimestriale a Consiliului guvernatorilor AIEA, cerând să se acţioneze 'cât mai repede posibil'.

 

Cel puţin 20 de morţi, dintre care 11 copii, într-un accident rutier în Pakistan

Cel puţin 20 de persoane, majoritatea copii mici, au murit şi 14 au fost rănite în accidentul unui microbuz pe un drum afectat de inundaţiile din vară în sudul Pakistanului, a anunţat vineri poliţia pakistaneză.

Printre morţi se numără 11 copii cu vârste cuprinse între 2 şi 8 ani, care cel mai probabil călătoreau în poala părinţilor lor, a declarat pentru AFP un responsabil al poliţiei locale, Khadim Hussain. Vehiculul a ajuns într-un şanţ adânc umplut cu apă "pe un drum care a fost spălat de inundaţii" în provincia Sindh, a explicat el, adăugând că şoferul "nu a văzut semnalul ce indica drumul de ocolire".

Accidentele mortale sunt foarte frecvente în transporturile din Pakistan din cauza drumurilor proaste, a vehiculelor prost întreţinute şi conducerii imprudente. O treime din ţară s-a aflat sub apă după inundaţiile catastrofale care au lovit Pakistanul în această vară. Peste 1.700 de persoane au fost ucise, opt milioane strămutate şi infrastructura a suferit pagube masive.

 

Asociaţia ligilor profesioniste europene donează 2,3 milioane de euro ligii din Ucraina

Asociaţia ligilor profesioniste europene de fotbal (EPFL) va acorda un ajutor de 2,3 milioane de euro ligii din Ucraina, aşa cum s-a convenit în cadrul celei de-a 40-a Adunări Generale a EPFL, desfăşurată joi la stadionul Dragao din Porto (Portugalia), informează EFE.

Situaţia din Ucraina s-a aflat pe ordinea de zi a întâlnirii, la care a fost prezent şi directorul general al primei ligi ucrainene, Evgheni Diki. Acesta a asigurat cu această ocazie că datorită acestui sprijin financiar va putea fi încheiat un sezon fără precedent şi că "poporul ucrainean va primi un mesaj de speranţă în aceste vremuri de întuneric". Încorporarea ca noi membri a ligilor din Albania, Bulgaria şi Maltei a fost un alt punct al sesiunii la care au fost reprezentate peste o mie de cluburi din 40 de ligi profesioniste din 34 de ţări europene, potrivit EPFL.

Pe ordinea de zi a figurat şi intervenţia preşedintelui Ligii spaniole de fotbal (La Liga), Javier Tebas, reprezentant al ligilor în Comitetul Executiv al UEFA, alături de chestiuni precum repartizarea profiturilor din competiţiile de club în 2024, relaţiile cu Sindicatul mondial al fotbaliştilor (FIFPro) şi asociaţia suporterilor (Football Supporters Europe).

 

Christine Lagarde spune că BCE ar putea fi nevoită să restricţioneze creşterea economică pentru a contracara inflaţia

Banca Centrală Europeană va continua să majoreze dobânzile şi ar putea fi nevoită chiar să restricţioneze activitatea economică, pentru a contracara inflaţia, a declarat vineri preşedintele BCE, Christine Lagarde, transmite Reuters.

Lagarde a mai spus că "riscul de recesiune" a crescut dar a adăugat că încetinirea economiei, de una singură, nu va fi suficientă pentru a contracara explozia preţurilor. "Ne aşteptăm că vom continua să majorăm dobânzile - iar renunţarea la orientarea acomodativă a politicii monetare ar putea să nu fie suficientă", a spus Christine Lagarde la o conferinţă bancară organizată la Frankfurt.

"Dobânzile de referinţă sunt, şi vor rămâne, principalul instrument pentru ajutarea politicii monetare. Dar, în acelaşi timp, trebuie să normalizăm celelalte instrumente din arsenalul nostru pentru a întări impulsul venit din partea dobânzii noastre de politică monetară", a precizat Christine Lagarde.

Începând din luna iulie şi până în prezent, BCE a adoptat o majorare fără precedent a dobânzii de referinţă cu 200 de puncte de bază, pentru a contracara inflaţia, iar o nouă înăsprire a politicii monetare va fi realizată via majorări de dobândă şi reduceri ale portofoliului de obligaţiuni guvernamentale.

Inflaţia în zona euro a atins un nivel record de 10,6% în luna octombrie şi probabil va rămâne la un nivel "ridicat" timp de mai multe luni, a declarat recent vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos. "Inflaţia în zona euro este la un nivel mult prea mare. Experienţa istorică sugerează că o recesiune este puţin probabil să conducă la o reducere semnificativă a inflaţiei, cel puţin pe termen scurt", a spus Lagarde.

Investitorii au opinii împărţite cu privire la amploarea majorării de dobândă ce va fi decisă de gardienii euro la şedinţa de politică monetară din 15 decembrie, jumătate mizând pe o majorare de 50 de puncte de bază iar restul pe una de 75 de puncte de bază, şi de asemenea se aşteaptă ca reducerea portofoliului de obligaţiuni, acumulat pe parcursul operaţiunilor de relaxare cantitativă, să înceapă în prima jumătate a lui 2023. 

 

Urme de explozibili descoperite la gazoductele Nord Stream, anunţă Suedia

Anchetatorii au descoperit urme de explozibili în locul unde au fost avariate gazoductele Nord Stream, confirmând că a avut loc un sabotaj, a anunţat un procuror suedez vineri, citat de Reuters.

Autorităţile suedeze şi daneze investighează după descoperirea a patru găuri în conductele Nord Stream 1 şi 2 care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică şi au devenit un punct de tensiuni extreme în criza din Ucraina. Danemarca a declarat luna trecută că o anchetă preliminară a arătat că scurgerile de gaz au fost cauzate de explozii puternice.

"Analiza care a fost efectuată acum arată urme de explozibili pe mai multe dintre obiectele care au fost recuperate", a declarat Autoritatea de urmărire penală suedeză într-un comunicat. "Ancheta este extrem de complexă şi cuprinzătoare. Ancheta în curs va stabili dacă vreun suspect poate fi identificat", a adăugat aceasta.

Procuratura a refuzat să ofere comentarii suplimentare. Separat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia va aştepta până ce va fi făcută o evaluare completă a pagubelor la gazoducte înainte de a lua o decizie cu privire la eventuale reparaţii, potrivit Reuters.

 

Turcia: Un tribunal a ordonat plasarea în detenţie preventivă a 17 suspecţi în atentatul de la Istanbul

Un tribunal turc a ordonat plasarea în detenţie preventivă a 17 persoane suspectate de implicare în explozia produsă duminică în centrul oraşului Istanbul, în care au murit şase oameni şi peste 80 au fost răniţi, transmite vineri Reuters, preluând agenţia turcă Anadolu.

Cei 17 fac parte dintr-un grup de aproape 50 de persoane arestate de poliţia din Istanbul după atac. Printre ei se află şi cetăţeana siriană Ahlam Albashir, suspectată că a amplasat bomba. Potrivit Anadolu, ceilalţi sunt şoferul care a adus-o pe presupusa autoare a atentatului, şi alte persoane acuzate de autorităţi de 'crimă cu bombă' şi 'subminarea unităţii şi integrităţii statului'.

Mai mult de jumătate dintre suspecţii reţinuţi urmau să fie deportaţi, a transmis Anadolu. Nicio grupare nu a revendicat responsabilitatea pentru atacul de pe strada Istiklal, o arteră comercială pietonală foarte circulată. Guvernul turc a acuzat imediat militanţi kurzi pentru explozie, iar poliţia a declarat că suspecta a fost instruită de militanţi kurzi în Siria.

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi Forţele Democrate Siriene (SDF), conduse de kurzi şi care includ miliţia kurdă siriană YPG, au negat implicarea. Conform Anadolu, suspecta Albashir le-a declarat poliţiei şi procurorilor că sosise în Turcia în luna iulie după ce primise ordine de la YPG. Ea a mai spus, citată de aceeaşi agenţie, că nu ştia ce se afla în geanta pe care i s-a spus să o lase la locul exploziei, şi că îi fusese înmânată de un alt suspect care a fugit apoi din Turcia.

PKK - considerată organizaţie teroristă de Turcia, SUA şi UE - desfăşoară din 1984 o insurgenţă împotriva statului turc. Ankara afirmă că YPG este o aripă a PKK. Washingtonul s-a aliat cu YPG în lupta contra Statului Islamic în Siria, provocând tensiuni în relaţia cu Turcia. Joi, ministrul sănătăţii Fahrettin Koca a precizat că 13 persoane rănite în atac sunt în continuare în spital, două dintre ele la terapie intensivă.

 

Sancţiunile UE, 'un pas spre război', consideră prim-ministrul ungar Viktor Orban

Prim-ministrul ungar Viktor Orban a calificat vineri sancţiunile UE împotriva Rusiei drept "un pas spre război" şi şi-a intensificat criticile faţă de o strategie de la Bruxelles pe care o consideră "periculoasă", informează France Presse. 

"Oricine intervine economic într-un conflict militar ia o poziţie", a declarat liderul naţionalist în cadrul tradiţionalului său interviu la un post de radio apropiat de putere. "Încet-încet, alunecăm spre război", a insistat el, îngrijorat de acumularea măsurilor luate pentru a sancţiona ofensiva rusă din Ucraina.

Viktor Orban denunţă cu regularitate sancţiunile europene, chiar dacă le-a votat alături de partenerii săi, acuzându-le pentru dificultăţile economice ale acestei ţări central-europene. Economia s-a contractat în trimestrul III (faţă de al doilea), iar inflaţia a depăşit 20%, ajungând chiar şi la 45% la alimente. Guvernul a lansat o "consultare naţională" pe această temă şi a plasat afişe în toată ţara cu un mesaj flancat de imaginea unei rachete: "Sancţiunile de la Bruxelles ne aduc la sapă de lemn".

Premierul ungar s-a declarat gata să "lupte" împotriva unui posibil nou pachet de sancţiuni şi să asigure că Ungaria, foarte dependentă de hidrocarburile ruseşti, este "exceptată", ca în cazul embargoului asupra petrolului.

"Acum furnizăm arme distructive, antrenăm soldaţi ucraineni pe propriul teritoriu, impunem sancţiuni asupra energiei. (...) Devenim o parte integrantă" a conflictului, a insistat Orban. "Încă nu se trage asupra noastră, dar suntem pe cale să devenim un beligerant. Europa joacă un joc foarte periculos", a conchis el. 

 

Polonia va organiza funeralii naţionale pentru cele două persoane ucise în atacul cu rachetă

Polonia va organiza funeralii naţionale pentru cele două persoane care au murit în această săptămână după ce o rachetă le-a lovit satul în apropiere de graniţa cu Ucraina, a declarat vineri preotul paroh local pentru agenţia poloneză de presă PAP, preluată de DPA.

Cele două înmormântări vor avea loc sâmbătă, respectiv duminică, a precizat preotul. O rachetă a lovit marţi o fermă la Przewodów, la circa şase kilometri de graniţa cu Ucraina. În explozia produsă de rachetă la un depozit de cereale a murit un şofer de tractor de 60 de ani şi un alt muncitor de 62 de ani.

Conform media locale, şoferul tractorului a fost lovit în timp ce transporta o încărcătură de porumb pe cântarul din depozit în momentul în care a căzut racheta. Celălalt muncitor se afla lângă el. Cei doi bărbaţi sunt primii civili din Polonia, ţară membră a NATO, care au murit din cauza războiului declanşat de Rusia în Ucraina.

Atât Polonia, cât şi NATO au spus miercuri că a fost vorba de o rachetă antiaeriană ucraineană, precizând însă că vina aparţine Rusiei pentru că a pus Ucraina în poziţia de a se apăra împotriva atacurilor ruseşti.

Totuşi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţine că a fost o rachetă rusească, afirmând că craterul apărut este prea mare pentru a fi fost cauzat de o rachetă antiaeriană. El a recunoscut însă că nu ştie cu maximă certitudine ce s-a întâmplat. Rusia a lansat mai multe serii de atacuri cu rachete asupra Ucrainei în această săptămână, punând întreaga ţară în alertă aeriană de două ori şi producând numeroase întreruperi de electricitate. 

Kremlinul: Nu se discută la ora actuală despre un summit între Putin şi Biden

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden nu intenţionează să se întâlnească deocamdată, a declarat vineri Kremlinul, după ce un viceministru rus de externe lăsase să se înţeleagă că Moscova nu exclude întâlniri la nivel înalt între cele două ţări, potrivit Reuters.

'Un summit iese din discuţie în acest moment', a declarat laconic presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Ministrul adjunct de externe rus Serghei Riabkov afirmase anterior vineri că Rusia nu exclude posibilitatea unor noi întâlniri la nivel înalt cu SUA privind 'stabilitatea strategică', după o preconizată reuniune între cele două state la Cairo privind proliferarea nucleară în viitorul apropiat.

Conform viceministrului rus, o reuniune a Comisiei consultative pentru Tratatul privind reducerea şi limitarea armelor strategice ofensive (START) - dacă partea americană se va arăta interesată - ar urma să aibă loc între 29 noiembrie şi 6 decembrie în capitala egipteană, notează TASS.

Cu toate acestea, Riabkov a indicat că nu există nimic de discutat cu Statele Unite pe tema Ucrainei, în privinţa căreia cele două părţi au poziţii radical opuse, potrivit Reuters.

 

Germania: Un fost ofiţer în rezervă, găsit vinovat pentru spionaj în favoarea Rusiei

 

Un fost ofiţer în rezervă din armata germană a fost găsit vinovat, vineri, pentru spionaj în favoarea Rusiei, a anunţat Înalta Curte Regională din Düsseldorf (vestul Germaniei), transmite DPA.

Instanţa l-a condamnat pe rezervist la un an şi nouă luni de închisoare cu suspendare. Bărbatul, în vârstă de 66 de ani şi originar din Erkrath, localitate aflată în apropiere de Düsseldorf, le-a furnizat serviciilor secrete ruse informaţii despre sistemul de rezervişti al armatei germane, efectele sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei şi sectorul cibernetic.

El a fost condus de o atitudine extrem de prietenoasă faţă de Rusia şi de dorinţa de a se face popular în rândul personalului militar rus, a declarat şeful completului de judecată. Potrivit acestuia, făcând acest lucru acuzatul acceptase că va afecta interesele Germaniei şi ale SUA.

De partea sa, avocatul apărării a cerut achitarea clientului său. El a susţinut că nicio informaţie transmisă de rezervist nu era secretă. Acesta a recunoscut că a trimis documente unui ataşat militar rus.

 

Mii de oameni au ieşit în stradă pentru a cere demisia guvernului, în Muntenegru

 

Mii de oameni au ieşit la protest împotriva guvernului pro-sârb din Muntenegru, joi seara, în capitala muntenegreană Podgorica, informează vineri dpa.

Participanţii şi vorbitorii au cerut demisia guvernului condus de premierul Dritan Abazovic şi convocarea de alegeri anticipate. Majoritatea foarte strânsă pro-sârbă din parlamentul Muntenegrului a propus recent o lege vizând limitarea puterilor preşedintelui prooccidental Milo Djukanovic, artizanul independenţei micului stat balcanic.

Criticii consideră această lege, care încă nu a intrat în vigoare, ca fiind neconstituţională. Guvernul condus de Abazovic conduce Muntenegrul cu titlu interimar, după un vot de neîncredere al legislativului, în august. Manifestaţia de joi seara a fost a doua în ultimele două săptămâni.

 

Conferinţa ONU privind schimbările climatice COP27 din Egipt va fi prelungită până sâmbătă

Cea de-a 27-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (COP27) din Egipt, ale cărei negocieri trenează în special asupra unor chestiuni legate de finanţare pentru ţările sărace, va fi prelungită până sâmbătă, a anunţat vineri preşedintele desemnat al COP27, ministrul de externe egiptean Sameh Shoukry, relatează AFP.

"Sunt hotărât să închei această conferinţă mâine (sâmbătă)", a declarat Sameh Shoukry, cerând părţilor să "treacă la o viteză într-o treaptă superioară" în cadrul negocierilor, programate iniţial să se încheie vineri.

"Sunt în continuare îngrijorat de numărul de probleme nerezolvate, în special în ceea ce priveşte finanţarea, atenuarea (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră), a pierderilor şi daunelor (daunele deja cauzate de schimbările climatice)", a mai spus el.

"Facem apel la părţi să lucreze împreună pentru a rezolva aceste probleme rămase cât mai repede posibil", a adăugat el. În legătură cu una dintre chestiunile importante, finanţarea pentru "pierderile şi daunele" deja suferite de ţările sărace, adesea foarte puţin responsabile de încălzirea globală, dar foarte expuse impactului acesteia, lucrurile păreau să evolueze joi seara.

Uniunea Europeană a făcut un pas în acest sens, acceptând în principiu crearea unui "fond de răspuns la pierderi şi daune", sub rezerva unor condiţii şi a reafirmării unor obiective puternice de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de limitare a încălzirii globale.

O propunere de rezoluţie privind pierderile şi daunele prezentată joi seara de "facilitatorii" acestui dosar a avansat, de asemenea, o opţiune privind decizia de principiu asupra unui fond specific, o solicitare presantă din partea ţărilor în curs de dezvoltare.

Ministrul pakistanez al schimbărilor climatice, Sherry Rehman, actualul preşedinte al puternicului grup de negociere G77+China, a declarat vineri că această opţiune este acceptabilă, "cu unele modificări pe care le-am prezentat" şi dacă negocierile vor continua.

 

UE va negocia cu ţările Balcanilor Occidentali extinderea activităţii Frontex, ca urmare a creşterii numărului migranţilor

Consiliul Uniunii Europene (statele membre) a aprobat vineri deschiderea negocierilor cu Albania, Bosnia, Muntenegru şi Serbia pentru extinderea cooperării cu agenţia europeană Frontex însărcinată cu gestionarea frontierelor, relatează agenţia EFE.

Obiectivul este de a ajunge la acorduri pentru consolidarea operaţiunilor comune în regiunile frontaliere, în faţa creşterii sosirilor de migranţi pe ruta Balcanilor Occidentali.

Cooperarea cu partenerii noştri, inclusiv prin desfăşurarea de personal Frontex, este esenţială pentru a detecta şi bloca de la început deplasările migratorii clandestine, a afirmat într-un comunicat ministrul ceh de interne, Vít Rakusan.

Aceasta va îmbunătăţi protecţia frontierelor noastre externe şi va contribui la eforturile ţărilor Balcanilor Occidentali de a împiedica traficanţii să folosească teritoriile lor ca etapă de tranzit, adaugă ministrul ceh. Numărul migranţilor care ajung în UE folosind ruta balcanică a crescut anul acesta la niveluri nemaivăzute de la criza provocată de valul de refugiaţi din 2015.

Statele balcanice, dar şi ţări central-europene precum Austria sau Republica Cehă, au sporit controalele la frontiere pentru a combate migraţia ilegală.

UE a încheiat acorduri cu Albania, Muntenegru şi Serbia sub mandatul anterior al Frontex, dar acestea permit agenţiei europene doar desfăşurarea unor operaţiuni comune şi desfăşurarea de echipe în regiuni ale acestor ţări, un acord similar fiind în curs de negociere şi cu Bosnia.

Acordurile ce vor fi negociate sub noul mandat al Frontex au în vedere să permită acestei agenţii să ajute ţările Balcanilor Occidentali să gestioneze fluxurile migratorii, să contracareze imigraţia ilegală şi să facă faţă delincvenţei transfrontaliere pe întregul lor teritoriu, iar personalul Frontex să aibă permisiunea de a efectua controale şi verificări de persoane la frontiere, mai menţionează preşedinţia cehă a Consiliului UE despre mandatul de negociere al UE cu aceste state.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?