Ungaria este un jucător din ce în ce mai important în cercetarea şi dezvoltarea auto (László Palkovics)

Ungaria este un jucător din ce în ce mai important în cercetarea şi dezvoltarea auto, a precizat fostul ministru ungar al tehnologiei şi industriei, László Palkovics, în discursul susţinut miercuri, în numele Guvernului de la Budapesta, la inaugurarea centrului tehnic pentru autovehicule înfiinţat de compania austriacă de dezvoltare auto AVL la Zalaegerszeg, judeţul Zala, lângă pista de testare ZalaZONE. Fostul ministru a adăugat că dezvoltarea industriei autovehiculelor din Ungaria este bine reflectată de faptul că în deceniul precedent existau aproximativ 3.000 de ingineri de dezvoltare şi cercetători care lucrau în acest domeniu, iar acum sunt peste 10.000.

Noul centru va găzdui 150 de ingineri şi piloţi de testare şi va putea pregăti 50 de autovehicule în acelaşi timp.

Sistemele de apărare antiaeriană NASAMS furnizate Ucrainei de către SUA au rată de succes 100% (Lloyd Austin)

Sistemele de apărare antiaeriană NASAMS furnizate Ucrainei de Statele Unite au avut o rată de succes de 100% în ceea ce priveşte interceptarea rachetelor ruseşti - a declarat miercuri secretarul american al apărării, Lloyd Austin. Anterior, NATO a declarat că un interceptor de apărare antiaeriană ucrainean eronat a fost probabil cauza unei explozii produse marţi în Polonia. Lloyd Austin, vorbind înaintea unei întâlniri virtuale de rutină a zeci de miniştri ai apărării pe tema invaziei Rusiei în Ucraina, a declarat că SUA vor colabora cu Polonia pentru a strânge mai multe informaţii despre explozie, dar nu a atribuit vina nimănui.

Secretarul general al ONU: Este esenţial să se evite escaladarea războiului din Ucraina

Secretarul general al ONU Antonio Guterres a afirmat marţi seară că este "absolut esenţial să se evite escaladarea războiului din Ucraina" şi s-a declarat foarte îngrijorat de informaţiile privind explozia unei rachete de fabricaţie rusă în Polonia, transmite miercuri AFP.

Într-un scurt comunicat transmis de de purtătorul său de cuvânt, Antonio Guterres a cerut o "anchetă aprofundată" asupra atacului care a ucis două persoane şi care ar putea marca o escaladare majoră a conflictului din Ucraina, cu implicarea unui membru NATO. 

Donald Trump şi-a depus candidatura la alegerile prezidenţiale din 2024

Donald Trump şi-a depus marţi candidatura la alegerile prezidenţiale din 2024, informează miercuri AFP. Fostul preşedinte american a oficializat această candidatură într-un document transmis Comisiei Electorale Federale cu câteva momente înainte de a face anunţul în faţa susţinătorilor săi la reşedinţa din Mar-a-Lago, Florida.

Donald Trump a dat asigurări că America s-a "întors", imediat după oficializarea candidaturii la preşedinţia Statelor Unite. Miliardarul republican a reamintit, în termeni idilici, situaţia naţiunii din primul său mandat, descriind o ţară în pace, prosperă şi respectată pe scena internaţională în faţa unei audienţe formate din activişti loiali, adunaţi în marea sală de recepţie din luxoasa sa reşedinţă.

Biden declară că este puţin probabil ca racheta căzută în Polonia să fi fost lansată din Rusia

Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că este puţin probabil ca racheta care a lovit Polonia să fi fost lansată din Rusia, spunând că Washingtonul şi aliaţii săi vor să stabilească cu exactitate ce s-a întâmplat înainte de a decide o reacţie, transmite AFP.

"Este puţin probabil... să fi fost trasă din Rusia", a declarat reporterilor Joe Biden după o întâlnire de urgenţă cu ceilalţi lideri ai G7, organizată în marja summitului G20, care are loc în Bali, Indonezia.

A adăugat că există informaţii care contrazic presupunerile că racheta care a provocat o explozia soldată cu moartea a două persoane în satul Przewodow din estul Poloniei a fost trasă din Rusia."Există informaţii preliminare care contestă acest lucru. Nu vreau să spun asta până când nu investigăm complet, dar este puţin probabil, din linia traiectoriei, să fi fost trasă din Rusia, dar vom vedea", a declarat preşedintele SUA, conform Reuters.

Preşedintele american a subliniat că investigaţiile asupra incidentului sunt în desfăşurare."Am convenit să sprijinim ancheta Poloniei cu privire la explozia din Polonia rurală, lângă graniţa cu Ucraina, şi se vor asigura că ne dăm seama exact ce s-a întâmplat", a spus Biden."Şi apoi vom stabili împreună următorul pas, pe măsură ce investigăm şi înaintăm. A existat unanimitate totală între cei aflaţi în jurul mesei (reuniunii G7)", a asigurat el.

"În momentul în care lumea se adunase la G20 pentru a îndemna la dezescaladare, Rusia a ales să escaladeze în Ucraina", a mai declarat Biden, potrivit dpa.

Deputaţii cehi au adoptat o rezoluţie care califică drept 'terorist' actualul regim din Rusia

Camera inferioară a parlamentului ceh a aprobat marţi o rezoluţie care desemnează actualul regim din Rusia drept terorist, condamnă atacurile asupra infrastructurii Ucrainei şi refuză să recunoască anexarea de către Rusia a unor regiuni din sudul şi estul Ucrainei, transmite Reuters.

Agenţia de presă CTK a relatat că 129 dintre cei 156 de deputaţi cehi prezenţi au sprijinit rezoluţia. 
Preşedintele Radei (parlamentul ucrainean), Ruslan Stefanciuk, a mulţumit legislativului ceh după vot.

Republica Cehă este un susţinător puternic al Ucrainei în lupta acesteia contra invaziei ruse, începute în 24 februarie. Votul din legislativul ceh a avut loc înainte ca o rachetă de fabricaţie rusă să cadă în estul Poloniei, ucigând două persoane. Aliaţi occidentali au declarat că investighează incidentul, dar că nu pot confirma că a fost vorba de o rachetă rezultată dintr-o salvă trasă de forţele ruse.

Ministerul Apărării rus a precizat că în incident nu au fost implicate arme ruseşti. Dacă Polonia confirmă că rachetele au lovit teritoriul său, aceasta ar fi o escaladare suplimentară din partea Rusiei. Stăm alături ferm de aliatul nostru din NATO şi UE, a reacţionat premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Noua mega-rachetă a NASA a decolat pentru prima dată spre Lună

Cea mai puternică rachetă din lume, SLS, a decolat miercuri pentru prima dată din Florida, pentru o misiune care marchează marele debut al programului american de întoarcere pe Lună, Artemis, informează AFP.

Pentru acest zbor de testare lansat la 50 de ani de la ultimul zbor al programului Apollo, capsula Orion, fără astronauţi la bord, nu va ateriza pe Lună, dar se va aventura până la 64.000 km în spatele acesteia, un record pentru o navă spaţială care poate transporta echipaj uman.

Scopul acestei misiuni Artemis 1, programată să dureze puţin peste 25 de zile, este de a verifica dacă această nouă rachetă este capabilă să transporte un echipaj pe Lună în următorii câţiva ani.

Directorul OMC avertizează că există riscul intrării în recesiune a unor mari economii

Directorul general al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Ngozi Okonjo-Iweala, a avertizat miercuri că mai multe economii importante se confruntă cu un risc real de a aluneca în recesiune, ca urmare a războiului din Ucraina, a creşterii preţurilor la alimente şi carburanţi, adăugând că inflaţia accelerată afectează perspectivele globale, transmite Reuters.

"Este posibil să nu se întâmple peste tot, dar mai multe ţări importante riscă să alunece în recesiune. Desigur, impactul poate fi destul de semnificativ pentru pieţele emergente şi ţările sărace, care au nevoie de cererea externă venită din partea ţărilor dezvoltate pentru a-şi reveni", a spus Ngozi Okonjo-Iweala cu ocazia reuniuni liderilor G20 de la Bali, Indonezia.

Luna trecută, OMC a prognozat că schimburile comerciale mondiale vor creşte cu doar 1% în 2023, o încetinire semnificativă faţă de avansul de 3,5% prognozat pentru acest an. "Sunt atât de multe incertitudini şi majoritatea riscurilor sunt orientate în jos", precum consecinţele războiului din Ucraina şi efectele inflaţiei, a adăugat directorul general al OMC.

Cea de-a doua zi a discuţiilor dintre liderii G20 a fost perturbată de o reuniune de urgenţă organizată pentru a discuta informaţiile referitoare la o rachetă care a aterizat pe teritoriul Poloniei, ceea ce creşte incertitudinea cu privire la consecinţele economice ale războiului din Ucraina.

Okonjo-Iweala a precizat că a făcut un apel către liderii G20 să elimine restricţiile cu privire la exporturile de alimente, restricţii care s-au înmulţit şi afectează ţările sărace prin majorarea preţurilor la alimente.

La o reuniune care a avut loc în luna septembrie, miniştrii Comerţului din grupul celor şapte state puternic industrializate (G7) au convenit să lucreze spre punerea la punct a unui sistem funcţional de soluţionare a disputelor în cadrul OMC, până în 2024. 

Medvedev: Incidentul cu racheta din Polonia arată că Occidentul creşte probabilitatea începerii unui război mondial  

Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat miercuri că presupusul atac cu rachetă asupra teritoriului polonez arată că Occidentul creşte probabilitatea începerii unui nou război mondial, relatează RIA Novosti.

"Povestea ucraineană a 'atacului cu rachete' asupra unei ferme poloneze dovedeşte un singur lucru: prin războiul său hibrid pe care îl poartă împotriva Rusiei, Occidentul creşte probabilitatea începerii unui război mondial", scrie Medvedev într-o postare pe Twitter.

Preşedintele Poloniei, ţară membră a NATO, a declarat anterior că ţara sa nu are nicio probă concretă care să arate cine a lansat racheta, care a lovit o fermă poloneză situată la aproximativ 6 km distanţă de frontiera cu Ucraina, ucigând două persoane.

Rusia a lansat marţi cel mai virulent atac cu rachete asupra Ucrainei de la începutul invaziei sale în februarie, lansând aproximativ 100 de rachete asupra infrastructurilor civile ucrainene. Conform informaţiilor actualizate miercuri de Statul Major ucrainean, unităţile forţelor de apărare antiaeriană ale Ucrainei au interceptat şi doborât marţi 77 de rachete de croazieră ruseşti, 10 drone kamikaze Shahed-136 (de fabricaţie iraniană) şi un dispozitiv fără pilot rusesc Orion, notează agenţia de presă Unian. Conform Unian, Rusia a lansat marţi asupra Ucrainei peste 90 de rachete Kh-101 şi Kalibr şi mai mult de 12 drone de atac.

Kievul cere instituirea unei zone de interdicţie aeriană după incidentul cu rachetă în Polonia; alerte antiaeriene în Ucraina

Sirenele de alarmă au sunat din nou miercuri dimineaţă în toate regiunile din Ucraina, potrivit unei aplicaţii oficiale a apărării antiaeriene ucrainene, la o zi după lovituri intense cu rachete din partea Rusiei asupra infrastructurilor energetice, soldate cu cel puţin un mort la Kiev, unde două clădiri de locuit au fost lovite, potrivit France Presse.

Pe o hartă a ţării actualizată în timp real, cele 20 de regiuni ucrainene erau în stare de alertă la ora locală 10:03 (8:03 GMT), potrivit acestei aplicaţii.

O zonă de interdicţie aeriană trebuie să fie instituită asupra Ucrainei, a insistat ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, în urma unui atac cu rachete soldat cu două decese în Polonia vecină, ceea ce a exacerbat temerile legate de consecinţele invaziei Rusiei în Ucraina, relatează DPA.

'Noi am cerut să fie închis cerul, pentru că cerul nu are graniţe. Nu (are graniţe) pentru rachete ieşite de sub control. Nu (are graniţe) pentru ameninţarea pe care o reprezintă pentru vecinii noştri din UE şi NATO', subliniază Reznikov într-un tweet.

'Aceasta este realitatea despre care am avertizat', afirmă ministrul ucrainean, referindu-se la numeroasele apeluri ale Kievului către statele membre NATO de a institui o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei încă de la începutul invaziei ruse la 24 februarie. Occidentul a respins la vremea respectivă această posibilitate din teama ca conflictul din Ucraina să se transforme într-un război total în Europa, aminteşte RBC.ua.

Olaf Scholz: Cazul rachetei căzute în Polonia trebuie să fie investigat în detaliu

Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat miercuri că explozia unei rachete în estul Poloniei, în apropiere de frontiera cu Ucraina, incident soldat cu doi morţi, trebuie să fie investigată în detaliu înainte de a fi trase concluzii, relatează Reuters.

În declaraţia sa de la finalul summitului G20 din Bali (Indonezia), Scholz a spus că este un semn pozitiv faptul că Statele Unite s-au oferit să ajute Polonia în timpul anchetei.

Olaf Scholz se alătură astfel altor lideri din NATO care au cerut o anchetă cuprinzătoare. Ucraina a dat vina pe Rusia, deşi preşedintele american Joe Biden a spus că racheta nu a fost probabil trasă din Rusia.

Şeful executivului german a salutat limbajul clar din declaraţia finală a summitului G20 pentru a condamna războiul din Ucraina, adăugând că preşedintele rus este aproape singur în lume cu politica sa.

Declaraţia califică atacul Rusiei contra Ucrainei vecine drept război şi nu operaţiune militară specială, aşa cum dorea preşedintele rus Vladimir Putin, absent de la summit. Majoritatea membrilor au condamnat puternic războiul din Ucraina, potrivit textului final consultat de DPA, în pofida opoziţiei iniţiale din partea Rusiei faţă de o asemenea exprimare.

Poziţia Moscovei a fost la rândul său inclusă în textul declaraţiei finale. Rusia a fost reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov, care a părăsit reuniunea încă de marţi, cu câteva ore înaintea adoptării declaraţiei finale. El a afirmat că ţările occidentale au încercat să politizeze declaraţia.

Iran: Câţiva agenţi de informaţii francezi au fost arestaţi la proteste; un al doilea participant condamnat la moarte

Câţiva agenţi ai serviciilor de informaţii franceze au fost arestaţi în Iran în legătură cu protestele din această ţară, a declarat ministrul de interne, Ahmad Vahidi, miercuri la televiziunea de stat de la Teheran, transmite Reuters.

'Persoane de alte naţionalităţi au fost arestate la revolte, (persoane) dintre care unele au jucat un mare rol. Au fost elemente ale agenţiei de informaţii franceze şi ele vor fi tratate în conformitate cu legea', a spus Vahidi.

Republica islamică a acuzat state occidentale că alimentează proteste la scară naţională în Iran după decesul tinerei kurde Mahsa Amini în custodia poliţiei. Săptămâna trecută, ministrul de externe francez Catherine Colonna a afirmat că şapte cetăţeni francezi au fost arestaţi în Iran.

Potrivit AFP, agenţia Mizan Online, a Autorităţii judiciare, a anunţat marţi seară că justiţia iraniană a pronunţat o a doua condamnare la moarte în ultimele trei zile împotriva unui participant la revolte.

Duminică, un tribunal din Teheran a condamnat la moarte o persoană găsită vinovată de 'incendierea unei clădiri publice, de tulburarea ordinii publice, de adunare şi conspirare în vederea comiterii unei crime împotriva securităţii naţionale, de a fi un duşman al lui Dumnezeu şi de corupţie pe pământ'.

Alte cinci persoane au primit pedepse între 5 şi 10 ani de închisoare pentru 'adunare şi conspirare în vederea comiterii unei crime împotriva securităţii naţionale, şi tulburarea ordinii publice'. În cadrul aceluiaşi proces, un tribunal revoluţionar a condamnat la moarte încă o persoană acuzată că 'a terorizat oameni pe stradă cu o armă albă, a incendiat motocicleta unui cetăţean şi a atacat cu cuţitul un individ', a transmis marţi seară agenţia Mizan Online.

Biden le-a spus partenerilor că racheta din Polonia a fost trasă de antiaeriana ucraineană (sursă NATO)

Preşedintele american Joe Biden le-a spus partenerilor din G7 şi NATO că explozia produsă marţi în estul Poloniei a fost cauzată de o rachetă a apărării antiaeriene ucrainene, a declarat miercuri o sursă din cadrul NATO pentru Reuters.

Explozia, în care au murit două persoane, a provocat îngrijorări că războiul din Ucraina s-ar putea extinde la ţări vecine. La sediul NATO a început miercuri dimineaţă, de la ora locală 10:00 (09:00 GMT), o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori, pentru a discuta despre explozia din estul Poloniei, în apropiere de frontiera cu Ucraina.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat anterior miercuri că Polonia nu are dovezi concrete despre cine a lansat racheta, care a lovit o rampă a unui siloz de cereale la circa 6 km de graniţa cu Ucraina. 

Rachetă căzută în Polonia: Rusia 'n-are nimic de a face' cu incidentul, anunţă Kremlinul, salutând 'reţinerea' manifestată de SUA

Kremlinul a salutat miercuri 'reţinerea' manifestată de SUA în cazul rachetei căzute în ajun în Polonia, asigurând că Rusia 'n-are nimic de a face cu acest incident', care a suscitat o exacerbare a tensiunilor, relatează France Presse.

'În speţă ar trebui remarcată reacţia plină de reţinere şi mai profesionistă a părţii americane', a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, denunţând 'isteria' unor 'înalţi responsabili din multe ţări care au făcut declaraţii fără să aibă o idee precisă despre ceea ce a provocat' explozia în Polonia.

'Rusia nu are nimic de a face cu incidentul care s-a produs în Polonia', a insistat Peskov, la fel ca alţi responsabili ruşi, care au dezminţit foarte repede orice implicare rusă după primele informaţii apărute marţi seara cu privire la un proiectil căzut în Polonia vecină Ucrainei.

Această rachetă s-a abătut asupra unui sat din apropierea frontierei ucrainene, Przewodow, făcând doi morţi. Preşedintele polonez Andrzej Duda a subliniat că în acest stadiu nu există 'nicio probă fără echivoc' cu privire la cine se află la originea tirului, adăugând totuşi că este vorba 'foarte probabil de o rachetă de fabricaţie rusească'.

La rândul său, preşedintele american Joe Biden a apreciat ca 'puţin probabil' ca racheta să fi fost 'lansată' de pe teritoriul Rusiei. Ministerul rus al Apărării a comunicat miercuri că loviturile masive efectuate în ajun de către Rusia împotriva Ucrainei nu au lovit decât teritoriul ucrainean, la o 'distanţă mai mare de 35 km de frontiera ucraineano-poloneză'.

Ministerul rus a afirmat, între altele, că 'specialiştii' săi au analizat fotografiile cu fragmentele descoperite în Polonia, concluzionând că acestea aparţineau unei 'rachete ghidate antiaeriene provenind de la sistemul de apărare antiaerian S-300 al forţelor armate ucrainene'.

'Fotografiile publicate în seara zilei de 15 noiembrie în Polonia cu fragmentele găsite în satul Przewodow au fost identificate fără echivoc de către specialişti din industria de apărare rusă ca fiind elemente ale unei rachete antiaeriene ghidate ale sistemului de apărare antiaeriană S-300 al forţelor aeriene ucrainene', indică Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, citat de Reuters.

Acest tip de rachetă se află deopotrivă în dotarea forţelor ruse şi a celor ucrainene. Nu este posibilă verificarea independentă a acestor declaraţii deocamdată, notează AFP.

Actorul Kevin Spacey, inculpat pentru noi agresiuni sexuale în Marea Britanie

Actorul american Kevin Spacey, deja urmărit penal în Marea Britanie pentru agresiuni sexuale asupra a trei bărbaţi, va trebui să răspundă la noi acuzaţii pentru acelaşi motiv, a anunţat miercuri Parchetul Coroanei (Crown Prosecution Service - CPS), potrivit AFP.

"CPS a autorizat acuzaţii penale suplimentare împotriva lui Kevin Spacey, în vârstă de 63 de ani, pentru mai multe agresiuni sexuale asupra unui bărbat între 2001 şi 2004", a anunţat într-un comunicat serviciul responsabil cu cele mai sensibile şi complexe anchete din Marea Britanie. Actorul este acuzat, de asemenea, că a forţat persoana respectivă "să se angajeze într-un raport sexual neconsensual", a adăugat CPS, citând elemente ale anchetei poliţiei în curs desfăşurare.

Starul, de două ori recompensat cu premiu Oscar (pentru "American Beauty" şi "Usual Suspects") este deja urmărit penal în Marea Britanie pentru patru agresiuni sexuale asupra a trei bărbaţi între martie 2005 şi aprilie 2013, când era director al unui teatru londonez.

El a pledat nevinovat la o audiere preliminară din iulie cu privire la aceste fapte. Procesul ar trebui să aibă loc în iunie 2023. Acuzaţiile la adresa sa fuseseră formulate în toiul mişcării #MeToo şi al "scandalului Weinstein", după numele producătorului de film american vizat de numeroase acuzaţii de hărţuire şi agresiune sexuală, dezvăluite în toamna lui 2017.

Acestea au avut consecinţe grele asupra carierei lui Spacey, actorul fiind scos de Netflix din distribuţia serialul de succes "House of Cards" în care juca personajul principal.

În octombrie anul trecut, Kevin Spacey a fost găsit nevinovat la acuzaţia de atingeri cu caracter sexual de către un tribunal civil din New York. Actorul Anthony Rapp acuzase că Spacey l-a pipăit în urmă cu 36 de ani la o petrecere în Manhattan. Tot în Statele Unite, actorul a fost acuzat de atentat la pudoare şi de agresiune sexuală asupra unui tânăr de 18 ani într-un bar din Massachusetts, pe coasta de est. Acuzaţiile au fost retrase în iulie 2019. 

Rusia avertizează asupra deteriorării situaţiei de securitate în Afganistan

Rusia s-a declarat miercuri preocupată de activitatea grupării Statul Islamic în nordul Afganistanului şi de deteriorarea situaţiei de securitate în această ţară central-asiatică, ceea ce face să persiste criza tranziţiei la putere a regimului talibanilor, relatează agenţia EFE.

Preocuparea noastră deosebită este influenţa continuă a Statului Islamic în regiunile din nordul ţării, la frontiera cu partenerii noştri din Asia Centrală, a semnalat reprezentantul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Afganistan, Zamir Kabulov, la o reuniune în capitala rusă a Formatului Moscova, din care fac parte zece ţări din regiune.

Ar fi o greşeală să spunem că criza tranziţiei puterii a fost depăşită, că noul regim (afgan) s-a consolidat. În pofida măsurilor antiteroriste luate de partea afgană, există o deteriorare a situaţiei de securitate în ţară, deşi a trecut mai mult de un an de când talibanii au preluat puterea, a adăugat Kabulov, care este şi director pentru Asia în MAE rus.

Cu toate acestea, a remarcat diplomatul rus, regimul talibanilor a supravieţuit şi nu s-a prăbuşit sub greutatea problemelor moştenite de la administraţia precedentă a preşedintelui fugar Ashraf Ghani şi nici în urma izolării politice impuse de occidentali şi a presiunii economice fără precedent în istoria afgană.

El a precizat că se referă aici în principal la însuşirea necuvenită a unor active financiare naţionale, care pare să devină nouă normă a ordinii bazate pe reguli promovate de ţările anglosaxone. După preluarea puterii de către talibani, Washingtonul a blocat accesul noilor autorităţi de la Kabul la activele păstrate de Banca Centrală afgană în SUA.

Cerem insistent Statelor Unite şi aliaţilor lor deblocarea necondiţionată a activelor Afganistanului pentru a le permite autorităţilor să-şi exercite dreptul legitim de a urma o politică financiară şi economică independentă, a mai spus Zamir Kabulov.

Acesta a atenţionat în plus că cetăţenii afgani s-ar putea confrunta iarna aceasta şi cu o criză de alimente şi de produse de bază, iar mai multe ţări iau deja unele măsuri pentru a oferi asistenţă umanitară Afganistanului.

Cu toate acestea, suntem convinşi asupra necesităţii unei soluţii integrale pentru problemele economice afgane. Credem că responsabilitatea principală revine ţărilor Occidentului colectiv, acelea care nu doar că au dus timp de 20 de ani ţara în situaţia sa deplorabilă actuală, dar care în plus continuă deliberat strangularea sa economică, a concluzionat reprezentantul special al preşedintelui rus pentru Afganistan.

Talibanii nu au participat la această reuniune a Formatului Moscova, la care au luat parte Rusia, China, Pakistan, India, Iran, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Precedenta reuniune în acest format avut loc tot în capitala rusă, în octombrie 2021, atunci fiind prezentă şi o delegaţie la nivel înalt a talibanilor.

Formatul Moscova a fost iniţiat în anul 2017, când a avut loc prima sa reuniune şi talibanii încă nu preluaseră puterea în Afganistan. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat săptămâna trecută că talibanii vor fi informaţi în detaliu despre consultările din 16 noiembrie.

Cel mai în vârstă bărbat din Japonia, supravieţuitor al bombei atomice de la Hiroshima, a murit la 111 ani

Shigeru Nakamura, considerat cel mai în vârstă bărbat din Japonia, a murit marţi la vârsta de 111 ani într-un cămin de bătrâni din prefectura Hiroshima, unde a locuit, relatează Kyodo.

Născut pe 11 ianuarie 1911 în Jinsekikogen, în prefectura Nakamura din vestul Japoniei, Nakamura a fost expus efectelor ulterioare ale bombardamentului atomic de la Hiroshima, lansat pe 6 august 1945 de forţele americane la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, după ce a mers să ajute la operaţiunile de curăţare a dărâmăturilor în oraşul devastat în urma atacului.

Nakamura a devenit cel mai în vârstă bărbat din Japonia după ce fostul deţinător al titlului a murit la vârsta de 112 ani în prefectura Nara, pe 9 septembrie 2022. Într-un interviu pentru Kyodo, Nakamura a declarat că secretul sănătăţii sale este "iubirea faţă de oameni".

El a participat la lucrări în domeniul ingineriei civile timp de mulţi ani şi şi-a amintit că era "cel mai fericit" când lucra la construcţia de drumuri în regiunea muntoasă în care s-a născut. Potrivit Guinness World Records, în mai 2022 venezueleanul Juan Vicente Perez, în vârstă de 113 ani, a devenit cel mai în vârstă bărbat din lume. El s-a născut pe 27 mai 1909, potrivit Guinness.

Cel mai în vârstă bărbat din Japonia este acum Gisaburo Sonobe, 111 ani, din prefectura Chiba, lângă Tokyo, în timp ce cea mai în vârstă persoană din ţară este Fusa Tatsumi, o femeie de 115 ani din prefectura Osaka, potrivit Ministerului nipon al Sănătăţii.

Patronatul francez vrea modificarea mecanismului european de stabilire a preţurilor la electricitate

Patronatul francez (Medef) a cerut miercuri o reformare a mecanismului european de stabilire a preţurilor la electricitate, "care nu mai funcţionează" şi pune în pericol companiile europene în raport cu cele din Asia şi SUA, şi, de asemenea, a insistat pentru eliminarea abordării de tip "fiecare pentru sine" în materie de ajutoare naţionale, transmite AFP.

Preţurile la energie "sunt pe cale să creeze enorme probleme de competitivitate pentru companiile noastre, mai întâi de toate în raport cu China, Asia şi SUA", a apreciat preşedintele celei mai mari organizaţii patronale franceze, Geoffroy Roux de Bézieux, într-o conferinţă de presă. Acesta a menţionat în special "raportul de unu la zece între preţul energiei în SUA şi cel din Franţa". În unele cazuri, aceasta este "o problemă de supravieţuire, pentru că nu putem repercuta aceste preţuri pe seama consumatorului final", a adăugat preşedintele Medef.

În contextul unei situaţii care creşte riscul dezindustrializării în Franţa şi în Europa, Medef s-a îndreptat spre Comisia Europeană, "de la care aşteptăm foarte rapid să refacă ceea ce numim market design, modul în care sunt stabilite preţurile la electricitate, care în prezent este un sistem ce nu mai funcţionează", a subliniat preşedintele Medef.

Geoffroy Roux de Bézieux şi-a exprimat speranţa că un nou sistem va fi introdus peste 4-5 luni şi în acest sens discută cu alte organizaţii patronale din Europa, în special din Germania, pentru a ajunge la propuneri comune. În prezent, sistemele de ajutoare "nu sunt coerente: marile întreprinderi şi cele de talie medie, în special din sectorul industrial, care sunt mari consumatoare de energie, sunt mai bine ajutate în Germania", a apreciat acesta.

"Pe termen scurt, dacă recurgem la sistemele de ajutoare, ceea ce este probabil necesar, trebuie ca acestea să fie coerente şi compatibile între toate ţările Europei", a insistat preşedintele Medef. Potrivit acestuia, "este rolul Comisiei Europene să armonizeze ajutoarele. Acest lucru s-a făcut foarte bine în perioada Covid şi acum suntem puţini stupefiaţi că urmează să fie introdus un sistem de tip fiecare pentru sine".

Armonizarea regulilor cu privire la ajutoarele de stat pentru companii, aşa cum au reuşit guvernele din blocul comunitar în perioada Covid, ar ajuta continentul să îşi păstreze competitivitatea, a concluzionat preşedintele Medef.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News