Azi, în lume. Știrile zilei de 15 noiembrie
Autor: Nicoleta Baciu | Publicat pe: 15 noi 2022, 08:06
WhatsApp
Azi, în lume. Știrile zilei de 15 noiembrie. Sursa - pixabay.com
Azi, în lume. Știrile zilei de 15 noiembrie. Sursa - pixabay.com
DC News vă aduce cele mai importante știri din lume. Iată ce ar trebui să știi!

Coasta de Fildeş a anunţat ONU că îşi va retrage contingentele militar şi poliţienesc din Mali

Autorităţile din Coasta de Fildeş au anunţat ONU că îşi vor retrage contingentele militar şi poliţienesc din cadrul forţei internaţionale de menţinere a păcii din Mali. Retragerea va fi finalizată până în august 2023. Relaţiile dintre cele două ţări s-au tensionat după ce autorităţile din Mali au reţinut doi soldaţi ivorieni, în luna iulie, acuzându-i că ar fi mercenari. Alte câteva ţări şi-au retras la rândul lor forţele din Mali, ca urmare a două lovituri de stat care au avut loc acolo.

Germania intenţionează să instruiască în jur de 5.000 de soldaţi ucraineni până în iunie anul viitor

Autorităţile din Coasta de Fildeş au anunţat ONU că îşi vor retrage contingentele militar şi poliţienesc din cadrul forţei internaţionale de menţinere a păcii din Mali. Retragerea va fi finalizată până în august 2023. Relaţiile dintre cele două ţări s-au tensionat după ce autorităţile din Mali au reţinut doi soldaţi ivorieni, în luna iulie, acuzându-i că ar fi mercenari. Alte câteva ţări şi-au retras la rândul lor forţele din Mali, ca urmare a două lovituri de stat care au avut loc acolo.

Cancelarul german Olaf Scholz a recunoscut că nu s-a reuşit izolarea Rusiei la summitul G20

Cancelarul Germaiei, Olaf Scholz, a recunoscut că nu s-a reuşit izolarea Rusiei la summitul G20 din Bali, scrie, marţi, Agenţia DPA. "Desigur, există şi alte opinii cu privire la această problemă (a Ucrainei). Dar ele nu contează" - a spus Scholz. Potrivit agenţiei, acest lucru indică faptul că în G20 există ţări care "refuză să condamne" operaţiunea militară specială a Rusiei din Ucraina. Amintim că pe 24 februarie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat începerea operaţiunii militare speciale, ca răspuns la solicitarea de ajutor a liderilor republicilor din Donbas. Occidentul a impus, apoi, sancţiuni pe scară largă împotriva Rusiei şi a sporit furnizarea de arme şi echipamente militare către Kiev, în valoare estimată, în acest stadiu, la miliarde de dolari.

Preşedintele Zelenski acuză forţele ruse că au distrus toată infrastructura crucială din Herson

 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seară că Rusia a distrus "toată infrastructura crucială" din oraşul Herson recucerit săptămâna trecută, transmite dpa. "Înaintea iernii, ocupanţii ruşi au distrus absolut toată infrastructura crucială", a spus preşedintele Zelenski în discursul său zilnic, după ce a vizitat luni oraşul Herson."Absolut toate facilităţile importante din oraş şi regiune sunt distruse", a adăugat el.

"Nu există electricitate, nici comunicare, nici internet, nici televiziune" în Herson, a continuat preşedintele ucrainean, declarând că "ocupanţii au distrus totul în mod intenţionat"."Asta înseamnă steagul Rusiei - devastare totală", a adăugat şeful statului, care a promis revenirea la o viaţa normală.

Operatorul naţional Ukrenergo a informat că Rusia a distrus infrastructuri energetice cheie care alimentează întregul mal drept al regiunii Herson şi o parte semnificativă a regiunii Mikolaiv (Nikolaiev).

"Majoritatea regiunii eliberate Herson a rămas fără electricitate din 6 noiembrie", a declarat şeful Ukrenergo, Volodimir Kudriţki."Facem tot posibilul pentru a aproviziona cu electricitate populaţia cât mai rapid posibil". În timpul vizitei la Herson, preşedintele Zelenski a declarat că eliberarea oraşului este "începutul sfârşitului războiului".

 

Macron a pledat pentru stabilitate şi colaborare împotriva războiului din Ucraina în dialogul cu Xi Jinping

 

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a cerut marţi omologului său chinez, Xi Jinping, să îşi unească forţele împotriva războiului din Ucraina şi să facă apel la preşedintele Putin pentru a "reveni la masa negocierilor", subliniind că stabilitatea mondială este, de asemenea, în interesul Chinei, informează AFP.

Este necesar "să ne unim forţele pentru a răspunde atât provocărilor internaţionale majore, aţi menţionat-o pe cea climatică pentru a numi doar una şi, fără îndoială, cea mai semnificativă, dar şi crizelor internaţionale precum războiul lansat de Rusia în Ucraina pentru care G20 este un format adecvat", a afirmat preşedintele francez la începutul unei întâlniri bilaterale în marja summitului G20 din Bali.

China nu a condamnat ofensiva rusă în Ucraina lansată pe 24 februarie şi continuă să fie foarte reticentă, la fel ca multe ţări din Sud, inclusiv Indonezia, în a critica Moscova, inclusiv la summitul G20. Este de aşteptat ca G20 să emită un comunicat în care majoritatea membrilor grupului să condamne ferm ofensiva rusă în Ucraina, a declarat marţi un înalt oficial american.

Summitul G20 trebuie să "reducă tensiunile, decalajele care există în mediul internaţional şi să ne permită să construim ceea ce cred că este în interesul atât al Chinei, cât şi al Franţei, adică o stabilitate reală, elemente tangibile de cooperare care să ne permită să readucem pacea oriunde s-au instalat conflicte", a subliniat Emmanuel Macron.

De asemenea, trebuie să contribuie la "asigurarea prosperităţii economice, în special pentru clasele noastre mijlocii, şi să facă acest lucru reducând în acelaşi timp emisiile (de dioxid de carbon) şi, prin urmare, câştigând bătălia pentru climă şi biodiversitate", a spus el.

Preşedintele Macron a insistat, totodată, asupra "dorinţei sale de a da un nou impuls reluării cooperării" cu China, în special pe linia încălzirii globale. Preşedintele Xi Jinping, a cerut, la rândul său, Franţei şi Europei să lucreze, alături de China, pentru a consolida "stabilitatea" în lume, fără a menţiona însă războiul din Ucraina.

"China şi Franţa, China şi Europa ar trebui să procedeze astfel încât relaţia lor să se dezvolte pe o traiectorie corectă pe termen lung pentru a injecta stabilitate şi o energie pozitivă în lume", a susţinut liderul chinez.

Preşedintele Xi Jinping a mai spus că este gata să "consolideze cooperarea" dintre China şi Franţa pentru a "face faţă împreună mizelor globale ale securităţii energetice, schimbărilor climatice (..) şi dezvoltării durabile".

Preşedintele Macron l-a felicitat pe omologul său chinez şi i-a transmis "dorinţele de succes pentru China" după recenta realegere a acestuia în fruntea Partidului Comunist şi a ţării. Întrevederea organizată în hotelul în care este cazată delegaţia chineză a durat puţin peste 40 de minute, potrivit Palatului Elysée.

 

Ţările G20, 'profund preocupate' de criza alimentară globală

 

Grupul G20 al principalelor economii ale lumii este "profund preocupat" de criza alimentară globală, potrivit unui proiect pentru o declaraţie finală comună a summitului de la Nusa Dua, în Indonezia, informează marţi DPA.

Securitatea alimentară globală a fost "exacerbată de conflictele actuale şi tensiuni", scrie G20, cerând folosirea "tuturor instrumentelor disponibile" pentru combaterea crizei şi "protejarea celor mai vulnerabili în faţa foametei".

Invadarea Ucrainei de către Rusia, care a început la sfârşitul lunii februarie, a avut un impact sever asupra pieţelor alimentare globale. Cele două ţări sunt considerate doi dintre cei mai importanţi exportatori de cereale la nivel mondial.

Statele membre G20, inclusiv Rusia, au promis că vor "acţiona pentru a promova securitatea alimentară şi energetică şi a sprijini stabilitatea pieţelor, oferind susţinere temporară şi direcţionată", potrivit comunicatului comun.

"Vom întreprinde acţiuni coordonate suplimentare pentru a aborda provocările pentru securitatea alimentară, inclusiv creşterea preţurilor şi penuria de produse alimentare şi îngrăşăminte la nivel global", adaugă documentul citat.

 

Preşedintele Renault spune că relaţiile cu Nissan sunt excelente

 

Relaţiile dintre Renault, Nissan şi Mitsubishi Motors sunt excelente, a dat marţi asigurări preşedintele Renault şi al alianţei Renault-Nissan, Jean-Dominique Senard, care a refuzat totuşi să spună când ar putea fi găsit un acord pentru reformarea alianţei, transmite AFP.

Renault şi Nissan au un parteneriat din 1999, în care Renault deţine 44,3% din acţiunile Nissan, în timp ce Nissan controlează un pachet de 15% din acţiunile Renault, dar nu are drepturi de vot la grupul francez. Alianţa Renault-Nissan, extinsă în 2016 prin includerea Mitsubishi, a devenit unul dintre cei mai mari producători mondiali de automobile.

"Încrederea (-între cei trei directori de companii-n.r.) nu a fost niciodată atât de bună", a declarat Jean-Dominique Senard, la Tokyo, unde a participat la forumul financiar Paris Europlace.

Cu toate acestea, Senard nu a dorit să dezvăluie care sunt motivele pentru care întârzie încheierea unui acord vizând o eventuală investiţie a Nissan la Ampere, viitoarea entitate electrică a grupului Renault, precum şi cu privire la o posibilă echilibrare a participaţiilor încrucişate între cele două firme.

Antanta "călduroasă" între directorii celor trei constructori "este un semn de bun augur pentru viitorul alianţei", a mai spus Senard, limitându-se să adauge că un acord va veni "la momentul potrivit".

O reuniune a Consiliului de administraţie a alianţei Renault-Nissan ar urma să aibă loc marţi la cartierul general al Nissan de la Yokohama (sud-vest de Tokyo), la care va participa şi directorul general de la Renault, Luca de Meo, dar la finalul căreia nu se aşteaptă anunţuri importante.

Directorul general de la Nissan, Makoto Uchida, a rămas şi el evaziv săptămâna trecută când a fost întrebat despre negocierile cu Renault, mulţumindu-se să evoce "discuţiile deschise şi constructive".

O sursă din apropierea discuţiilor a dezvăluit săptămâna trecută pentru AFP că, înainte de a investi în divizia Ampere şi a pune la comun tehnologiile sale în domeniul vehiculelor electrice, Nissan ar dori ca toate aspectele legate de proprietatea intelectuală să fie clarificate în raport cu viitorii acţionari ai acestei entităţi ce urmează a fi cotată la bursă.

De asemenea, presa niponă susţine că şi viitoarea societate mixtă înfiinţată de Renault cu constructorul chinez Geely în domeniul motoarelor termice este de asemenea un subiect care ridică semne de întrebare în Japonia.

Renault Group se bazează pe complementaritatea celor 5 mărci ale sale - Renault - Dacia - Lada - Alpine şi Mobilize - şi propune clienţilor săi soluţii de mobilitate durabile şi inovatoare. Prezent în peste 130 de ţări şi având peste 170.000 de salariaţi, Grupul a vândut 2,9 milioane de vehicule în 2020.

 

Germania urgentează pregătirile pentru a putea livra numerar în caz de blackout

 

Autorităţile germane au urgentat pregătirile pentru a putea face livrări de numerar în regim de urgenţă, în cazul în care va exista o criză în aprovizionarea cu electricitate, în ideea de a menţine economia în funcţiune, au declarat mai multe surse din apropierea acestui dosar pentru Reuters.

Conform acestor planuri, Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei) va păstra în rezervă sume suplimentare de ordinul miliardelor de euro pentru a putea face faţă exploziei cererii de numerar şi, de asemenea, este posibil să fie introduse limite la extragerile de numerar, a dezvăluit una dintre surse.

Oficialii şi băncile germane analizează de asemenea aspectele ce ţin de distribuţia de numerar, discutând de exemplu prioritizarea carburanţilor pentru firmele care transportă numerar, au dezvăluit alte surse, comentând cu privire la pregătirile care s-au accelerat în ultimele săptămâni, după ce Rusia a redus semnificativ livrările de gaze.

Deşi în public autorităţile germane au dezminţit posibilitatea unui scenariu de tip blackout, aceste discuţii care se poartă între oficialii de la Bundesbank, Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare (BaFin) şi mai multe asociaţii din industria financiară, arată cât de în serios iau autorităţile posibila ameninţare şi cum intenţionează să se pregătească pentru posibilele întreruperi în aprovizionarea cu electricitate.

Accesul la numerar este deosebit de important pentru germani, care preţuiesc securitatea şi anonimatul pe care îl oferă plăţile cash, şi care tind să utilizeze numerarul mai mult decât alţi europeni, unii dintre ei păstrând în continuare vechile lor mărci, la mai mult de două decenii după ce au fost înlocuite de euro.

Un studiu recent al Bundesbank a descoperit că aproape 60% din achiziţiile zilnice ale germanilor se fac cu numerar şi că, în medie, aceştia retrag anual peste 6.600 de euro de la ATM-uri.

Un raport parlamentar publicat în urmă cu un deceniu avertiza că este posibil să apară "nemulţumiri" şi "altercaţii agresive" în situaţia în care cetăţenii germani nu vor putea să aibă acces la numerar, în cazului unui blackout.

A existat o goană după numerar la începutul pandemiei, în luna martie 2020, când germanii au retras cu peste 20 de miliarde de euro mai mult decât au depozitat la bănci. A fost vorba de o sumă record dar cu toate acestea sistemul a funcţionat fără probleme.

Însă un posibil blackout ridică noi semne de întrebare cu privire la eventualele scenarii iar oficialii germani revizuiesc în mod intensiv pregătirile în contextul în care criza energetică din cea mai mare economie europeană se agravează şi iarna se apropie.

Dacă va izbucni un blackout, o opţiune pentru decidenţi ar fi limitarea cantităţii de numerar pe care persoanele fizice o pot retrage, a spus o sursă citată de Reuters. Stocurile masive de numerar ale Bundesbank sunt pregătite pentru orice explozie a cererii de cash, a mai spus sursa.

Una dintre slăbiciunile identificate în cadrul pregătirilor vizează firmele de securitate care transportă numerarul de la Banca centrală la băncile comerciale şi ATM-uri. Acest sector, care include firmele Brinks şi Loomis, nu este acoperit de legea care prevede accesul prioritar la carburanţi şi telecomunicaţii în cazul unui blackout, subliniază asociaţia profesională BDGW. "Există o serie de breşe importante", susţine directorul BDGW, Andreas Paulick. Potrivit acestuia, vehiculele blindate care transportă numerar vor trebui să stea la coadă la benzinărie la fel ca toată lumea. "Trebuie să abordăm preventiv scenariul unui blackout. Ar fi complet naiv să nu vorbim despre asta într-un moment precum cel actual", a spus Paulick.

 

Zelenski cere 'G19' să se unească pentru a pune capăt războiului Rusiei şi propune un plan de pace în 10 puncte

 

 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut marţi liderilor G20, reuniţi în Indonezia, să-şi depăşească divizările şi să devină "co-creatori ai păcii" pentru a pune capăt războiului "distructiv" dus de Rusia, împotriva căreia ţările occidentale încearcă să-şi sporească presiunea, relatează AFP şi DPA.

Cea mai importantă reuniune a liderilor mondiali de la începerea pandemiei s-a deschis în absenţa preşedintelui rus Vladimir Putin, la Nusa Dua, pe insula indoneziană Bali.

Acesta este primul summit care se desfăşoară după aproape nouă luni după declanşarea unui război sângeros cu consecinţe economice grave pentru planetă şi o ameninţare nucleară ce planează asupra lumii.

Revenit de la Herson, oraş din sudul Ucrainei care tocmai a fost recucerit de armata sa, Volodimir Zelenski a fost unul dintre primii lideri care s-a exprimat prin videoconferinţă în faţa a ceea ce el a numit "G19", excluzând Rusia.

În sală se afla totuşi prezent şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, prin care Vladimir Putin este reprezentat.

"Sunt convins că acum este momentul când războiul distructiv al Rusiei trebuie şi poate fi oprit", a declarat preşedintele ucrainean, îmbrăcat în familiarul său T-shirt kaki. El "trebuie şi poate fi oprit", a afirmat Zelenski, subliniind că "fiecare zi de întârziere înseamnă noi ucraineni morţi, noi ameninţări la adresa lumii şi o creştere nebunească a pierderilor din cauza continuării agresiunii ruse - pierderi pentru întreaga lume".

El şi-a detaliat planul pentru a restabili pace şi a "salva mii de vieţi": să nu se aibă încredere în Rusia, să nu se tolereze "nicio scuză pentru şantajul nuclear" în faţa "ameninţărilor nebuneşti" ale Moscovei şi să se realizeze un schimb total de prizonieri.

Preşedintele ucrainean a subliniat că războiul Rusiei trebuie să se încheie într-un mod just, în baza Cartei ONU şi a dreptului internaţional, şi nu "oricum", potrivit Ukrinform, care detaliază planul în zece puncte prezentat de Volodimir Zelenski:

1) Securitate nucleară - Rusia trebuie să-şi retragă imediat trupele de la centrala nucleară din Zaporojie, care să fie plasată sub controlul AIEA şi al personalului ucrainean;

2) Securitate alimentară: Prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene şi extinderea acestuia pentru ca nave cu alimente să poată pleca şi din porturile din Nikolaev şi Olvia. De asemenea, Ucraina solicită tuturor ţărilor să se alăture iniţiativei Grain From Ukraine - asistenţă alimentară pentru cei mai săraci. Prima nava Nord Vind urmează să plece în Etiopia cu 27.000 de tone de grâu;

3) Securitate energetică. Zelenski a cerut accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană şi de apărare antirachetă pentru ca Ucraina să se poată apăra împotriva noilor atacuri ruseşti asupra infrastructurii energetice. Kievul propune trimiterea unei misiuni ONU pentru inspectarea infrastructurii energetice critice a Ucrainei în vederea evaluării daunelor şi a nevoilor de reconstrucţie şi pentru a preveni distrugerea lor în continuare. Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, o limitare a preţului la resursele energetice ruseşti.

4) Eliberarea tuturor prizonierilor şi a celor deportaţi în Rusia. Ucraina propune eliberarea prizonierilor după formula "toţi pentru toţi";

5) Punerea în aplicare a Cartei ONU şi restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a ordinii mondiale;

6) Retragerea trupelor ruse şi încetarea ostilităţilor. Rusia trebuie să-şi retragă toate trupele şi formaţiunile armate de pe teritoriul Ucrainei, iar Kievul să poată prelua controlul asupra tuturor secţiunilor graniţei sale de stat cu Federaţia Rusă.

7) Justiţie. Întreaga lume trebuie să recunoască un tribunal special instituit pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei şi crearea unui mecanism internaţional care să compenseze toate pierderile cauzate de război;

8) Ecocid, nevoia de protecţie imediată a naturii. Ucraina are nevoie de ajutor pentru deminare, fonduri şi tehnologii pentru restabilirea instalaţiilor de tratare a apei;

9) Prevenirea escaladării. Ucraina are nevoie de garanţii de securitate, proiectul lor Kyiv Security Compact fiind deja prezentat de Kiev.

10) Stabilirea sfârşitului războiului. "Când toate măsurile antirăzboi vor fi implementate, când securitatea şi justiţia vor începe să fie restabilite, părţile trebuie să semneze un document care să stabilească sfârşitul războiului", a spus Zelenski.

Referitor la acordul privind exportul de cereale, negociat în iulie, sub egida ONU şi a Turciei, care a permis livrarea a circa 10 milioane tone de cereale şi expiră vineri, Moscova lasă să planeze incertitudinea asupra intenţiilor sale, amplificând temerile ONU cu privire la o posibilă foamete în unele regiuni ale planetei, notează AFP.

Invazia rusă în Ucraina ca atare nu figurează pe agenda oficială a G20, dar aceasta domină reuniunea, atât timp cât ea îngrijorează şi adânceşte diviziunile între ţările occidentale care susţin Kievul şi altele, cu China în frunte, ce refuză să condamne Moscova.

Gazdă a evenimentului, preşedintele indonezian Joko Widodo a lansat un apel în discursul său în deschiderea summitului de a se "pune capăt războiului":"Nu trebuie să divizăm lumea în mai multe tabere. Nu trebuie să lăsăm lume să alunece într-un nou Război rece".

Semn al fracturilor din cadrul G20, club al marilor economii mondiale creat la origine pentru a se pune de acord asupra problemelor financiare, gazda summitului, Indonezia, avertizase că nu trebuie să se aştepte la tradiţionalul comunicat comun, în care fiecare virgulă face obiectul unor intense tratative pentru a nu supăra pe nimeni.

Dar un acord a fost obţinut luni seara asupra unui text comun la nivel de negociatori, a indicat preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Potrivit unei surse occidentale, documentul va califica invazia rusă în Ucraina drept "război", termen respins totuşi de Moscova care vorbeşte de o "operaţiune specială" ce ar viza "denazificarea" Ucrainei. Dar textul va lăsa la latitudinea fiecărei ţări să-şi exprime poziţia.

"Cred că veţi vedea că cea mai mare parte a membrilor G20 vor spune clar că ei condamnă războiul Rusiei în Ucraina şi că ei văd Rusia drept cauză principală a suferinţelor economice şi umanitare imense în lume", a indicat un înalt responsabil american sub acoperirea anonimatului, citat de AFP.

 

Francezii vor primi un bonus de la stat pentru a-şi repara electrocasnicele

 

Începând de la 10 euro pentru un fierbător şi până la 45 de euro pentru un calculator personal, francezii vor beneficia, de la mijlocul lunii decembrie, de un bonus de la stat pentru a-şi repara electronicele şi electrocasnicele, un program inedit în Europa destinat prelungirii duratei de viaţă a echipamentelor şi reducerii deşeurilor, informează AFP.

Aceste fonduri pentru reparaţii, prevăzute într-o lege a economiei circulare din 2020, vor intra în vigoare pe 15 decembrie, cu o primă serie de aparate vizate, urmate de alte categorii de echipamente începând din 2024.

Dotat cu 410 milioane de euro pentru o perioadă de şase ani, finanţarea programului este asigurată via eco-organizaţii care gestionează sfârşitul ciclului de viaţă al electronicelor şi electrocasnicelor.

Începând de la mijlocul lunii decembrie, persoanele particulare din Franţa se vor putea duce la unul din primii 500 de reparatori agreaţi (care vor beneficia de eticheta 'QualiRépar'), şi vor beneficia de o reducere la repararea electronicelor şi electrocasnicelor.

Printre primele tipuri de echipamente eligibile se numără: filtrele de calea, aparatele de călcat (reducere de 10 euro), aspiratoare, bormaşine, cititoare DVD, sisteme home cinema, instrumente muzicale, trotinete, biciclete electrice (15 euro), console de jocuri video (20 de euro), maşini de spălat, frigidere/congelatoare, tablete, telefoane portabile (25 de euro), televizoare şi videoproiectoare (30 de euro).

Începând din anul 2024 vor fi oferite fonduri şi pentru repararea de friteuze, imprimante, roboţi de bucătărie şi cuptoare cu microunde. În 2025 vor fi incluse aparatele de aer condiţionat mobile, uscătoarele de păr şi ventilatoarele.

Sunt excluse produsele care beneficiază încă de garanţie (legală, comercială sau via asigurări).

"Acest bonus corespunde unei logici care ţine de puterea cumpărare, pentru a reduce costul reparaţiilor", a explicat Nathalie Yserd, director general la Ecosystem, care gestionează aceste fonduri împreună cu un alt eco-organism, Ecologic. "Tot ceea ce contribuie la creşterea duratei de viaţă a produselor este în beneficiul mediului, evitând recursul la resursele naturale", a adăugat Nathalie Yserd, precizând că este vorba de un dispozitiv precursor în Europa.

În prezent se estimează că 10 milioane de reparaţii sunt efectuate anual în Franţa, ţară unde sunt în circulaţie aproximativ 1,5 miliarde de echipamente electronice şi electrocasnice. Obiectivul creşterea volumului reparaţiilor cu 20%.

În mod progresiv urmează să fie extins şi numărul preparatorilor agreaţi: până la 1.500 la orizontul anului 2023 şi la 10.000 în 2027. 

 

Ucraina: Zalujnîi i-a transmis generalului Milley că armata ucraineană nu acceptă negocieri cu Rusia

 

Comandantul şef al forţelor armate ucrainene, Valeri Zalujnîi, i-a transmis luni generalului Mark Milley, şeful statului major general al SUA, că armata ucraineană nu acceptă niciun fel de negocieri cu Rusia până când aceasta nu-şi va retrage toate trupele din Ucraina, relatează agenţiile de presă ucrainene Ukrinform şi Liga.net.

"Niciun fel de negocieri, înţelegeri sau soluţii de compromis", s-a exprimat tranşant Zalujnîi într-o convorbire telefonică purtată luni cu generalul Milley, conform postării de pe canalul Telegram al comandatului şef al armatei ucrainene.

"Ne vom bate atât timp cât vom avea forţe. Obiectivul nostru este să eliberăm toate pământurile ucrainene de sub ocupaţia rusă. Nu ne vom opri de pe această cale sub nicio formă. Armata ucraineana nu va accepta negocieri, acorduri sau soluţii de compromis. Există o singură condiţie pentru negocieri - Rusia trebuie să părăsească toate teritoriile ocupate", a subliniat Zalujnîi în discuţia cu generalul american.

Săptămâna trecută, ziarul The New York Times, citând surse din guvernul SUA, a relatat că generalul Milley consideră că Ucraina şi Rusia ar trebui să se aşeze la masa negocierilor în viitorul apropiat, amintesc media ucrainene.

Milley, şeful Statelor Majore Întrunite ale armatei SUA, încearcă - potrivit jurnaliştilor - să demonstreze că Ucraina a reuşit să obţină pe câmpul de luptă atât de mult cât te-ai putea aştepta în mod rezonabil. Prin urmare, aceste succese ar trebui consolidate la masa negocierilor.

Generalul american evocă în acest sens un exemplu din Primul Război Mondial când refuzul de a negocia într-o fază timpurie a conflictului "a agravat suferinţa umană şi a dus la milioane de victime".

Cu toate acestea, poziţia lui Milley nu este împărtăşită nici de preşedintele american Joe Biden, nici de consilierul acestuia pentru securitate naţională, Jake Sullivan, notează Liga.net.

De altfel, însuşi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în alocuţiunea rostită prin videoconferinţă în deschiderea summitului G20 marţi în Indonezia că Ucraina nu va accepta semnarea unor noi acorduri condiţionate de tipul "Minsk-3". Pentru a pune capăt războiului, Rusia trebuie să-şi retragă trupele de pe teritoriul ucrainean, a declarat Volodimir Zelenski, citat de media ucrainene.

El a subliniat că acum este un moment potrivit pentru a se pune capăt războiului distructiv al Rusiei, dar un "Minsk-3" nu va exista. "Ucrainei nu trebuie să i se propună compromisuri cu conştiinţa, suveranitatea, teritoriul şi independenţa sa", a insistat preşedintele ucrainean, referindu-se la acordurile semnate în 2015 la Minsk cu medierea Franţei şi Germaniei pentru a se capăt ostilităţilor din Donbas (estul Ucrainei).

"Nu vom permite Rusiei să ia o pauză şi să-şi consolideze forţele...Sunt convins că acum este momentul în care războiul Rusiei trebuie şi poate fi oprit", a spus Zelenski, subliniind că pentru încetarea ostilităţilor, Rusia trebuie să confirme integritatea teritorială a Ucrainei, să-şi retragă trupele de pe teritoriul ucrainean şi să plătească despăgubiri de război.

Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina, pe care o numeşte "operaţiune militară specială", de fapt prima agresiune de acest tip împotriva unui stat suveran în Europa după cel de-a Doilea Război Mondial.

 

G20: Întâlnire a ministrului rus de externe cu secretarul general al ONU

 

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a întâlnit cu secretarul general al Naţiunilor Unite Antonio Guterres marţi, pe marginea summitului G20 de la Bali în Indonezia, a anunţat Ministerul de Externe al Rusiei, citat de Reuters.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe Maria Zaharova a postat o fotografie a celor doi aşezaţi la o masă în Bali cu steaguri ale Rusiei şi ONU, dar ministerul nu a oferit detalii despre ceea ce au discutat cei doi.

Întâlnirea intervine cu doar câteva zile înainte ca acordul de transport al cerealelor pe Marea Neagră să expire. Iniţiativa, lansată în iulie, a deblocat exporturile agricole din porturile sudice ale Ucrainei şi a ajutat la scăderea preţurilor la alimente la nivel mondial, potrivit Reuters. Dar Moscova nu a spus încă dacă îşi va prelungi participarea la acordul susţinut de ONU, care urmează să expire la 19 noiembrie.

Moscova face presiuni pentru ca sancţiunile impuse unei bănci agricole administrate de stat să fie ridicate - o măsură despre care spune că ar ajuta Rusia să exporte propriile produse agricole şi îngrăşăminte.

Oficiali ruşi, inclusiv preşedintele Vladimir Putin, au criticat acordul în ultimele luni ca fiind nedrept şi au declarat că Occidentul nu şi-a respectat angajamentele de a relaxa sancţiunile împotriva Rusiei. Moscova şi-a suspendat temporar participarea la acord în urma unui atac asupra navelor ruseşti în Crimeea.

 

Fotbal: Roberto Carlos prezice o Cupă Mondială incredibilă

 

Roberto Carlos, fostul fundaş al echipei Real Madrid şi al naţionalei de fotbal a Braziliei, campioana mondială din 2002, a prezis că turneu final din Qatar va fi unul "incredibil", informează agenţia EFE.

"Fotbalul este cel mai mare, iar fotbalul va aduce fericire pe toate continentele, în special în Qatar. Va fi foarte frumos. Eu sper ca oamenilor să le placă această Cupă Mondială, pentru că va fi incredibilă", a adăugat Carlos într-un interviu acordat FIFA, în care a subliniat că "fotbalul va continua să unească lumea şi să arate că toată lumea poate fi fericită, fotbalul poate oferi asta, iar acest Mondial ar putea fi unul din cele mai bune din istorie".

Referitor la experienţele sale la Cupa Mondială, Roberto Carlos a recunoscut că Mondialul din Franţa l-a "făcut să crească mult ca jucător la echipa naţională a Braziliei", care a pierdut în finală în faţa Franţei, pentru că Zinedine Zidane "a fost foarte inspirat în acea zi".

"Şi apoi am fost campioni mondiali cu Germania în 2002, care a fost cea mai mare experienţă din cariera mea sportivă. În 2006, cu o mare echipă, am pierdut în faţa Franţei, dar pentru un fotbalist nimic nu se compară cu un Mondial", a adăugat Roberto Carlos. "Ce am făcut în 1998, am făcut şi în 2002. Singura diferenţă este că în 2002 am cucerit trofeul, iar în 1998 doar am câştigat medaliile de vicecampioni", a mai spus el.

"În ceea ce priveşte actuala echipă a Braziliei, Roberto Carlos a opinat că "echipa este una foarte bună", dar că este o foarte mare diferenţă faţă de generaţia sa şi a adăugat că şi-ar dori ca jucătorii să se concentreze pe victorie. Brazilia, de cinci ori campioană mondială, va debuta la CM 2022 pe 24 noiembrie, contra Serbiei, apoi se va confrunta cu Elveţia (28 noiembrie) şi Camerun (2 decembrie) în Grupa G.

 

Moscova consideră "nerealiste" condiţiile Kievului pentru a începe negocieri de pace

 

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a apreciat marţi, în marja summitului G20 din Indonezia, drept "nerealiste" condiţiile avansate de Ucraina pentru începerea convorbirilor care să ducă la încheierea războiului, relatează France Presse.

"Toate problemele provin din partea ucraineană, care refuză categoric negocieri şi avansează revendicări manifest nerealiste şi neadecvate situaţiei" din teren, a declarat el.

Lavrov a afirmat că a semnalat aceasta preşedintelui francez Emmanuel Macron şi cancelarului german Olaf Scholz în cadrul unor "scurte convorbiri" în marja G20. Potrivit lui, "procesul de reglementare a conflictului este frânat de Ucraina", ţară pe care Rusia a invadat-o la 24 februarie.

Ucraina cere retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul său şi reinstaurarea integrităţii sale teritoriale, în timp ce Moscova a revendicat anexarea a patru regiuni ucrainene la sfârşitul lunii septembrie, în plus faţă de peninsula Crimeea, anexată în 2014.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat după aceste anexări că nu va negocia cu Vladimir Putin. Contraofensive militare au permis Ucrainei, înarmată de aliaţii săi occidentali, să recucerească teritorii pierdute, forţând Rusia la retrageri umilitoare.

Serghei Lavrov a denunţat între altele caracterul "rusofob" al intervenţiei lui Zelenski în faţa G20. Ministrul rus a acuzat din nou Occidentul că duce un "război hibrid" împotriva Rusiei, folosindu-se de Ucraina. Lavrov a reiterat că Moscova a fost obligată să-şi lanseze ofensiva împotriva ţării vecine pentru a-şi apăra şi proteja populaţiile rusofone, notează AFP.

Şeful diplomaţiei ruse a indicat, între altele, că - potrivit lui - SUA nu se pregătesc de negocieri de pace asupra Ucrainei. "Referitor la informaţiile potrivit cărora americanii pregătesc convorbiri, aceste zvonuri apar cu regularitate, iar apoi dispar", a spus el.

 

Europa trebuie să orienteze mai multe cheltuieli militare către proiecte comune

 

 

Membrii UE urmează să crească bugetele militare cu până la 70 de miliarde de euro (72,2 miliarde de dolari) până în 2025, dar lipsa cooperării în cadrul proiectelor şi achiziţiile din afara blocului riscă să submineze eforturile de a crea forţe coerente, semnalează marţi Agenţia Europeană de Apărare, citată de Reuters.

Agenţia a identificat mai multe lacune critice pe care ţările UE ar trebui să se străduiască să le acopere, cum ar fi transportul aerian pe distanţe lungi, portavioanele şi navele-cisternă pentru aprovizionarea cu combustibil a navelor de război şi a sistemelor de apărare aeriană de ultimă generaţie.

"Planificarea apărării continuă să se facă mai ales în mod izolat şi (...) statele membre (UE) nu sunt convinse de proiectele de cooperare europeană", notează agenţia marţi în raportul său anual pentru reuniunea miniştrilor apărării din cadrul blocului, ce are loc la Bruxelles.

Şeful politicii externe a UE Josep Borrell, care prezidează şi AEA, a declarat că singura modalitate de a asigura că Europa dispune de forţe capabile să răspundă la orice criză este cooperarea în domeniul apărării împreună cu creşterea cheltuielilor.

Multe ţări preferă achiziţiile individuale de arme şi echipamente de la furnizori din afara UE, mai degrabă decât să-şi investească banii în proiecte europene, care sunt văzute ca fiind mai lungi şi mai complexe, a explicat AEA.

Potrivit agenţiei, doar 18% din toate investiţiile în programele de apărare au implicat cooperarea între ţările UE.  Cheltuielile pentru apărare în bloc au crescut cu 6%, până la 214 miliarde de euro în 2021, a relevat agenţia, estimând o nouă creştere de până la 70 de miliarde de euro până în 2025, în timp ce multe ţări îşi propun să cheltuiască mai mult pentru apărare după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie.

Cifrele includ doar o parte din angajamentul Germaniei de a cheltui 100 de miliarde de euro în plus pentru Bundeswehr, potrivit AEA, deoarece nu este clar când vor veni banii. Creată în 2004, principala sarcină a AEA este de a sprijini şi facilita cooperarea în domeniul apărării în Europa.

 

 

Lavrov acuză Occidentul că încearcă să politizeze declaraţia finală a summitului G20

 

 

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a afirmat marţi că ţările occidentale au încercat să politizeze o declaraţie comună a summitului G20, găzduit de insula indoneziană Bali, el acuzând Occidentul că doreşte includerea în document a unui rând în care invazia rusă în Ucraina ar fi condamnată de toate statele participante la reuniune, relatează Reuters şi AFP.

Un proiect de declaraţie a liderilor statelor G20, consultat marţi de Reuters, afirmă că majoritatea membrilor condamnă dur războiul din Ucraina, evidenţiind opoziţia puternică a Rusiei la orice limbaj considerat critic la adresa acţiunilor Moscovei.

Da, colegii noştri occidentali au încercat în toate felurile să politizeze această declaraţie şi să o promoveze printr-un limbaj care implică condamnarea acţiunilor Federaţiei Ruse, în numele G20, din care facem parte, a spus demnitarul rus.

Dar haideţi să facem asta într-o manieră corectă şi să spunem clar că, pe acest subiect, există diferenţe între noi. Da, există în desfăşurare un război în Ucraina, un război hibrid pe care Occidentul l-a dezlănţuit şi pe care îl pregăteşte de ani întregi, a continuat Lavrov.

Războiul din Ucraina a umbrit agenda summitului G20, în pofida apelurilor ţării gazdă, Indonezia, la unitate şi la concentrare pe măsuri pentru soluţionarea unor probleme globale, ca inflaţia, securitatea energetică şi alimentară.

Documentul, dacă va fi adoptat miercuri de liderii statelor G20, recunoaşte repercusiunile negative ale războiului din Ucraina şi reia termenul război, respins până acum de Moscova, care evocă o operaţiune militară specială.

Proiectul de declaraţie menţionează că majoritatea membrilor condamnă ferm conflictul, consideră inadmisibilî" recurgerea sau ameninţarea cu recurgerea la arma nucleară şi cere prelungirea acordului asupra exporturilor de cereale.

Acordul, negociat în iulie sub egida Turciei şi care a permis exportarea a circa 10 milioane de tone de cereale ucrainene, expiră vineri şi Rusia lasă să planeze dubii despre intenţiile sale.

Negociatorii unor ţări prietene cu Rusia, precum China, India şi Africa de Sud, nu au criticat direct acţiunile Rusiei, dar au acceptat un text care subliniază că impactul războiului este principalul factor al problemelor de aprovizionare cu energie şi alimente la nivel mondial. Argentina şi Turcia, de asemenea membre ale G20, sunt printre ţările cele mai lovite de criză. 

 

Rusia va trebui să recunoască faptul că retragerea trupelor sale din Ucraina este singura soluţie

 

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi - în cadrul summitului G20, care se desfăşoară în insula Bali (Indonezia) - că mai devreme sau mai târziu Rusia va trebui să accepte că retragerea trupelor sale din Ucraina este singura soluţie a acestui conflict, potrivit EFE.

"Până la urmă va trebui să vină momentul în care Rusia să recunoască şi să accepte că trebuie să iasă din această situaţie, iar una dintre cerinţe este retragerea trupelor" de pe teritoriul Ucrainei, a afirmat Scholz într-o conferinţă de presă.

Referitor la propunerea în zece puncte pentru a se ajunge la pace în Ucraina prezentată de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, cancelarul german a reiterat că "ceea ce este important acum este ca Rusia să pună capăt războiului de agresiune şi să-şi retragă trupele".

Aceasta este baza pentru a se ajunge la o situaţie în care să poată fi negociată pacea, o pace care să nu poată fi dictată din perspectiva Rusiei, pentru că nici Ucraina şi nici comunitatea internaţională nu ar accepta aceasta, a subliniat Olaf Scholz. Cancelarul german s-a exprimat în favoarea menţinerii dialogului cu preşedintele rus Vladimir Putin, aşa cum a făcut-o personal în ultimele luni.

"Consider că este corect să existe un dialog constant în cadrul căruia să discutăm tocmai aspectele pe care le vedem diferit", a spus el, evocând că a purtat discuţii nu doar cu preşedintele ucrainean, ci şi cu liderul rus înainte şi în timpul războiului.

Scholz s-a referit de asemenea la proiectul de acord G20 în care se spune clar, potrivit lui, că "acest război de agresiune este inacceptabil", că trebuie depuse toate eforturile pentru a contracara impactul pe care îl are asupra restului lumii şi că "utilizarea armelor nucleare iese din discuţie".

"Acesta este consensul care câştigă treptat teren aici", a afirmat cancelarul german, calificând drept "deosebit de valoros" faptul că această abordare "a căpătat o asemenea importanţă" la acest summit şi că s-a ajuns la un acord cu privire la o declaraţie finală pe care, din acest punct de vedere, "nimeni nu o respinge".

În acest sens, cancelarul german s-a referit la Adunarea Generală a ONU în cadrul căreia a existat o "majoritate clară" în problema condamnării Rusiei şi a războiului de agresiune rusesc. Evocând existenţa "altor puncte de vedere", Scholz a subliniat că multe ţări care s-au abţinut să condamne invazia Rusiei "în sinea lor sunt convinse că acest război este nedrept şi inutil", a mai consemnat EFE.

 

Germania şi Spania au anunţat proiecte pentru formarea a mii de militari ucraineni 

 

Miniştrii apărării din Germania şi Spania şi-au anunţat marţi proiectele de formare a mii de militari ucraineni în cadrul programului UE pentru susţinerea ripostei Kievului împotriva Rusiei, relatează AFP.

Uniunea Europeană a lansat cea mai mare misiune de instruire militară din istoria sa care vizează formarea şi antrenarea a 15.000 de soldaţi ucraineni în diferite state membre.

"În mai puţin de trei luni, această misiune va fi operaţională. Este un timp record pentru europeni", a subliniat şeful diplomaţiei europene, spaniolul Josep Borrell, la sosirea la o reuniune a miniştrilor apărării din UE la Bruxelles.

Germania prevede formarea a 5.000 de militari într-un "evantai larg de competenţe", a anunţat ministrul german Christine Lambrecht.

Omoloaga sa spaniolă, Margarita Robles, a precizat că ţara sa va forma 400 de soldaţi ucraineni la fiecare două luni, respectiv 2.400 pe an, la Toledo.

Franţa a anunţat în octombrie că va instrui 2.000 de militari ucraineni pe teritoriul său.

Centrul principal al misiunii se va afla în Polonia, iar un cartier general secundar va fi instalat în Germania. Misiunea este prevăzută să aibă o durată iniţială de doi ani şi ar urma să coste circa 60 de milioane de euro pe an.

Aceasta va fi finanţată de la Facilitatea europeană pentru pace şi miniştrii europeni urmează să examineze marţi situaţia financiară a fondului. "3,1 din cele 5,7 miliarde din alocarea sa pentru şapte ani au fost mobilizate pentru furnizarea de armament Kievului", a reamintit Josep Borrell. Fondurile servesc la rambursarea statelor membre pentru armamentul din stocurile lor furnizat Ucrainei.

Susţinerea militară a Uniunii Europene pentru Ucraina este estimată la opt miliarde de euro, cumulând finanţările de la Facilitatea europeană pentru pace şi livrările de arme bilaterale, a subliniat Josep Borrell. Această sumă echivalează cu 45% din asistenţa furnizată de SUA.

Facilitatea este finanţată prin contribuţii ale statelor membre, în afara bugetului comun, şi un nou aport de fonduri este în discuţie, au declarat surse europene. Miniştrii vor examina nevoile militare ale Ucrainei împreună cu omologul lor ucrainean Oleksii Reznikov. El va interveni prin videoconferinţă şi va face o evaluare a situaţiei din teren după cucerirea Herson, în sudul Ucrainei.

Europeni vor trebui să-şi refacă rapid stocurile strategice. "Ajutorul pentru Ucraina epuizează multe mijloace şi trebuie să fim în măsură să le regenerăm rapid", a explicat ministrul francez Sébastien Lecornu la sosirea sa la Bruxelles. "Este cheia pentru autonomia noastră strategică", a mai spus el.

Miniştrii vor studia, de asemenea, două scenarii de operaţiuni pentru forţa de intervenţie rapidă europeană de 5.000 de militari. Menită să efectueze intervenţii pentru evacuarea unor cetăţeni europeni afectaţi de un conflict, forţa europeană va trebui să fie în măsură să se angajeze în misiuni de luptă. Ea trebuie să fie "deplin operaţională în 2023", a menţionat Josep Borrell.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?