Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Azi, în lume. Știrile zilei de 1 noiembrie
FOTO: Pixabay
DC News vă prezintă cele mai importante știri din lume.
Consilierul secretarului de stat al SUA, Karen Donfried, efectuează în perioada 1-2 noiembrie o vizită în Ucraina
Consilierul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Karen Donfried, vizitează Ucraina în perioada 1-2 noiembrie, a anunţat, marţi, serviciul de presă al Departamentului de Stat al SUA. Se subliniază faptul că, în timpul vizitei, Donfried speră "să discute despre eforturile actuale îndreptate spre acordarea de asistenţă în domeniul securităţii şi de sprijin în sectorul energetic, precum şi ajutor pentru eforturile Ucrainei care vizează reforma şi reconstrucţia". În Ucraina, Donfried se va întâlni cu reprezentanţi ai administraţiei preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu membri ai Biroului acestuia, precum şi cu reprezentanţi ai Ministerului ucrainean de Externe.
Libanul majorează, pentru prima dată în ultimii peste 30 de ani, preţul la energia electrică
Compania naţională de electricitate Liban, Electricite du Liban (EDL), a majorat marţi, pentru prima dată din anii 1990, preţul pe care îl percepe pentru electricitate, declarat un purtător de cuvânt al EDL. Astfel, energia electrică va fi tarifată de acum la 10 cenţi pe kilowatt-oră (kWh) pentru primii 100 kWh consumaţi, şi 27 de cenţi pe kWh pentru ce se depăşeşte, a spus purtătorul de cuvânt. Costurile cu energie electrică vor fi calculate în lire libaneze, la cursul de schimb afişat de platforma Sayrafa al Băncii Centrale, care anunţa marţi o rată de schimb de aproximativ 30.000 de lire sterline pentru un dolar american. Preţul în lire libaneze era anterior echivalent cu aproximativ un cent de dolar american pe kWh.
Brazilia - Poliţia a început deblocarea drumurilor, în urma blocadei şoferilor de camion, susţinători ai lui Bolsonaro
Poliţia braziliană ia măsuri pentru a pune capăt blocadei impuse de şoferii de camioane care îl sprijină pe preşedintele Bolsonaro, al cărui mandat s-a încheiat. Jair Bolsonaro nu a admis încă înfrângerea suferită în alegerile prezidenţiale de duminică în faţa lui Luiz Inácio Lula da Silva. Corespondentul BBC transmite că era de aşteptat ca Jair Bolsonaro să nu coopereze, mai ales că spunea cândva că "doar Dumnezeu ar putea să-l scoată din birou". Deşi sunt semne de întrebare dacă va accepta înfrângerea suferită, o parte dintre aliaţii săi au procedat deja la acest lucru, iar faptul că victoria lui Lula a fost acceptată atât în ţară cât şi în străinătate, va fi mult mai greu pentru Bolsonaro să conteste rezultatul votului. Între timp, potrivit informaţiilor apărute în presa locală, Lula va începe chiar de astăzi să-şi desemneze echipa de tranziţie, ceea ce reprezintă un alt semn că va avea loc o predare a puterii, chiar dacă persoana aflată în prezent în fruntea ţării nu doreşte acest lucru deocamdată.
Marea Britanie transmite că nu se va lăsa atrasă în diversiunea Nord Stream
Afirmaţia Moscovei care pretinde că Marea Britanie este de vină pentru avarierea gazoductelor Nord Stream este o încercare de abatere a atenţiei de la situaţia din Ucraina şi face parte din "manualul rusesc", a declarat marţi purtătorul de cuvânt al premierului Rishi Sunak. Moscova a reluat marţi afirmaţia conform căreia Marea Britanie ar fi responsabilă pentru un atac asupra gazoductelor submarine Nord Stream, adăugând că analizează ce "paşi suplimentari" să aplice, ca măsură de răspuns. Marea Britanie a negat acuzaţiile. "Evident, monitorizăm cu atenţie situaţia, dar este corect să nu fim atraşi în astfel de diversiuni care fac parte din manualul rusesc", a declarat pentru jurnalişti purtătorul de cuvânt al premierului britanic. "Ei îşi continuă bombardamentele nediscriminatorii asupra civililor şi atacurile asupra infrastructurii civile. Aici suntem noi atenţi şi vom continua să oferim sprijin pentru ca aceştia să piardă acest război ilegal".
Mai multe celebrităţi părăsesc Twitter după ce reţeaua de socializare a fost cumpărată de Elon Musk
Mai multe celebrităţi din industria de divertisment americană au început să părăsească Twitter - sau susţin că o vor face - după ce populara reţea de socializare a fost cumpărată de Elon Musk, în timp ce alte personalităţi i-au îndemnat pe utilizatorii progresişti să rămână şi să lupte pe această platformă online, informează The Hollywood Reporter.
"Nu mai stau aici pentru a vedea orice ar plănui să facă Elon Musk. Bye!", a scris Shonda Rhimes, celebra producătoare a serialelor "Grey's Anatomy" şi "Bridgerton", sâmbătă, adresându-se celor 1,9 de milioane de admiratori ai ei.
Cântăreaţa Sara Bareilles a distribuit pentru cei 2,8 milioane de fani ai săi de pe Twitter un anunţ similar: "Ei bine, a fost amuzant până acum pe Twitter. Dar plec de aici. Ne vedem pe alte platforme, oameni buni. Îmi pare rău, aceasta nu este pentru mine".
"Am plecat de aici", a anunţat vineri şi Ken Olin, producătorul executiv al serialului TV "This Is Us", al cărui cont este urmărit de 300.000 de admiratori online. Anterior, el promisese că va face acest lucru: "În ziua în care Elon Musk va prelua Twitter, eu voi pleca. Fără să judec pe cineva. Să ne păstrăm totuşi speranţa. Să ne apărăm democraţia. Să încercăm să fim mai buni. Să încercăm să salvăm planeta. Să încercăm să fim mai generoşi. Să încercăm să găsim puţină pace în lume". Ken Olin a spus că va conecta de acum înainte pe reţeaua de socializare Tribel.
Producătorul miliardar Brian Koppelman a publicat un mesaj similar: "Salutare, tuturor. Este adevărat, veniţi să mă găsiţi pe Instagram şi Tik-Tok. Încerc să mă desprind de aici pentru un moment sau pentru o lună, acum când tranzacţia se apropie de final". Anterior, Brian Koppelman, care este şi scenaristul filmului "Rounders", făcuse următorul anunţ: "Pot să văd o anumită logică în a-mi lua o pauză lungă de la Twitter odată ce EM (Elon Musk - n.r.) va prelua conducerea sa".
Actorul Alex Winter, starul serialului "Bill & Ted", pare să fi renunţat şi el la Twitter. El a şters istoricul mesajelor, a lăsat vizibilă doar o adresă de Linktree şi a distribuit o memă despre preluarea platformei Twitter de către Elon Musk în care noul CEO al reţelei este prezentat sub forma unuia dintre Cei Trei Muşchetari, alături de fostul preşedinte Donald Trump şi rapperul Kanye West.
Alte celebrităţi care simpatizează cu ideologia de stânga din politica americană i-au încurajat pe utilizatori să rămână pe Twitter şi să continue să îşi exprime părerile - cel puţin până la alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite. Regizorul şi activistul Rob Reiner - care s-a declarat anterior îngrijorat de posibilitatea ca Elon Musk să cumpere Twitter - a scris următorul mesaj: "Celor care luptă pentru a ne păstra democraţia constituţională, le spun că acum nu este momentul să părăsească Twitter. Acum este momentul să voteze albastru!" (culoarea tradiţională a Partidului Democrat, n.r.).
Alte vedete care susţin ideologia progresistă au sugerat că vor rămâne deocamdată pe Twitter, însă vor părăsi cu siguranţă platforma în momentul în care contul fostului preşedinte Twitter va fi reactivat - o decizie despre care Elon Musk a spus că o va adopta, cel mai probabil.
Alţii au reacţionat la vestea potrivit căreia Elon Musk ar putea să îi taxeze cu 20 de dolari pe lună pe utilizatorii care doresc păstrarea menţiunii ce atestă verificarea conturilor persoanelor publice (o bifă albastră). Celebrul scriitor Stephen King a publicat mesajul următor: "20 de dolari pe lună pentru a-mi păstra bifa albastră? La dracu' cu asta, ei ar trebui să mă plătească pe mine. Dacă această măsură va fi instituită, eu voi pleca de aici precum Enron" (companie americană care a dat faliment în 2001 din cauza datoriilor uriaşe - n.r.). "Dar ce zici despre suma de 8 dolari?", i-a răspuns Elon Musk.
Joi seară, Elon Musk a finalizat tranzacţia şi a preluat reţeaua de socializare Twitter, atribuindu-şi totodată titulatura de "Chief Twit". Miliardarul de origine sud-africană, care este şi CEO-ul companiilor Tesla şi SpaceX, a promis că va face din Twitter o platformă mai deschisă în faţa unei varietăţi mai mari de discursuri. Multe voci au criticat însă planurile sale şi au spus că Elon Musk va transforma Twitter într-un spaţiu online mai ostil, care va găzdui discursuri instigatoare la ură.
Alte personalităţi au promis că vor părăsi Twitter atunci când Elon Musk şi-a anunţat în premieră intenţia de a cumpăra reţeaua de socializare, în luna aprilie, dar şi-au schimbat părerile de atunci.
Actriţa Mia Farrow, de exemplu, a spus că va părăsi platforma online dacă aceasta va deveni mai toxică în mandatul lui Elon Musk, apoi a şters acel mesaj şi l-a schimbat cu următorul text, adresat magnatului: "Ne-ai dat Tesla şi Space X. Îţi mulţumim. Sper că vei păstra Twitter demn de realizările tale precedente şi de oamenii oneşti de pretutindeni".
Actriţa Jamilla Jamil, cunoscută pentru rolurile din serialele "The Good Place" şi "She-Hulk", a părăsit însă Twitter pe 25 aprilie, potrivit revistei People, făcând următoarea declaraţie: "Mă tem că această încercare de susţinere a libertăţii de exprimare va ajuta această platformă diabolică să ajungă la forma ei finală de ură anarhică, bigotism şi misoginie. Mult succes!". Ulterior, ea a şters acel mesaj şi a revenit însă pe Twitter.
Unii dintre utilizatorii reţelei Twitter compară aceste proteste ale celebrităţilor cu cele ale starurilor de la Hollywood care au declarat că vor părăsi Statele Unite dacă Donald Trump va fi ales în funcţia de preşedinte, însă au sfârşit prin a rămâne totuşi în ţara lor natală după victoria politicianului republican în alegerile prezidenţiale din 2016.
Deşi anumite celebrităţi chiar renunţă la Twitter, astfel de plecări se înscriu însă într-o tendinţă mai largă, care datează din perioada ce a precedat cumpărarea platformei de către Elon Musk. Potrivit unui articol publicat recent de agenţia Reuters, platforma online se confruntă deja cu o scădere a numărului său de utilizatori extrem de activi - acei 10% dintre abonaţi care publică intens pe Twitter şi care totalizează 90% din mesajele distribuite pe această reţea de socializare.
În Rusia începe campania de încorporare de toamnă: circa 120.000 de ruşi, convocaţi pentru serviciul militar obligatoriu
Rusia a început marţi campania de încorporare de toamnă pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu, urmând să fie convocaţi circa 120.000 de cetăţeni ruşi, cu 7.500 mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, relatează EFE.
Comandamentul militar rus susţine că recruţii nu vor fi trimişi pe teritoriul autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk (în estul Ucrainei) şi nici în regiunile Zaporojie şi Herson (sud), recent anexate de Moscova.
'Vreau să-i liniştesc pe recruţi şi pe părinţii lor că cei chemaţi să efectueze serviciul militar (obligatoriu) nu vor lua parte la operaţiunea militară specială din Ucraina', a declarat contraamiralul Vladimir Ţimlianski, de la Departamentului de mobilizare al Statului Major General al Forţelor armate ruse.
Campania de încorporare de toamnă începe de obicei la 1 octombrie, dar anul acesta a fost amânată cu o lună din cauza mobilizării parţiale decretate de preşedintele rus Vladimir Putin la 21 septembrie pentru a face faţă regreselor armatei ruse în Ucraina.
Ministrul apărării rus, Serghei Şoigu, a anunţat vineri că planul de mobilizare a 300.000 de rezervişti, aşa cum ordonase Vladimir Putin, a fost îndeplinit, indicând că 82.000 dintre aceştia au fost deja trimişi în zona campaniei militare din Ucraina.
'Majoritatea recruţilor vor fi trimişi în unităţi de instruire, unde într-un interval de până la cinci luni ei vor învăţa să mânuiască armament modern şi vor fi formaţi în specialităţi militare', a anunţat contraamiralul Ţimlianski în declaraţii citate de agenţia de presă oficială TASS.
Cetăţenii care şi-au îndeplinit serviciul militar obligatoriu au început să se întoarcă acasă din 15 octombrie, a adăugat el.
Cele peste 25.000 de comisii de recrutare dispun de toate elementele necesare pentru echiparea noilor recruţi, potrivit acestuia.
În cursul mobilizării parţiale pentru campania în Ucraina se înmulţiseră plângerile rezerviştilor cu privire la lipsa celui mai elementar echipament şi la faptul că erau obligaţi să îl cumpere din banii proprii.
În conformitate cu legislaţia rusă, toţi cetăţenii ruşi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 27 de ani sunt obligaţi să efectueze serviciul militar, care are o durată de un an.
Rusia a anunţat vineri că a încheiat mobilizarea celor 300.000 de rezervişti într-o lună, semn al dorinţei lui Vladimir Putin de a inversa rapid tendinţa după o serie de eşecuri pe câmpul de luptă în Ucraina, notează AFP. Dar mobilizarea a dus la un exod al bărbaţilor din Rusia într-un număr mai mare decât cel al rezerviştilor încorporaţi, conform unor media ruse.
Şefa guvernului finlandez cere Turciei şi Ungariei să aprobe rapid cererile Suediei şi Finlandei de aderare la NATO
Premierul finladez Sanna Marin a cerut marţi Ungariei şi Turciei să aprobe cât mai repede cererile Suediei şi Finlandei de aderare la NATO, relatează Reuters.
Ungaria şi Turcia sunt singurele două state din Alianţă care nu au ratificat încă cererile de aderare.
"Toate privirile sunt acum pe Ungaria şi Turcia. Aşteptăm că aceste ţări să ratifice cererile. Cred că este important ca acest lucru să se întâmple mai repede decât mai târziu", a spus şefa guvernului finlandez la o conferinţă cu alţi lideri nordici.
Finlanda şi Suedia au reiterat săptămâna trecută că vor să adere la NATO în acelaşi timp, prezentând un front unit în faţa Turciei.
Cele două state nordice vecine au cerut să adere la Alianţa Nord-Atlantică în mai, ca răspuns la invazia rusă din Ucraina, dar s-au izbit de obiecţiile Turciei, care acuză cele două ţări că găzduiesc organizaţii pe care ea le consideră teroriste.
Israel: Deschiderea secţiilor de votare pentru alegerile legislative
Israelienii au început să voteze marţi în cadrul alegerilor legislative care au loc marţi, al cincilea scrutin într-o perioadă de circa trei ani şi jumătate şi care ar putea marca revenirea la putere a fostului premier Benjamin Netanyahu, relatează AFP.
Secţiile de votare se deschid la 07:00 (05:00 GMT) în toată ţara şi în Ierusalim şi urmează să se închidă la 22:00 (20:00 GMT).
Autorităţile au întărit măsurile de securitate. Circa 18.000 membri ai forţelor de securitate vor fi desfăşuraţi în ziua alegerilor, când sunt aşteptaţi la urne aproximativ 6,8 milioane de alegători, a menţionat luni un purtător de cuvânt al poliţiei.
Fostul premier şi actualul lider al opoziţiei Benjamin Netanyahu speră la o revenire în urma votului de marţi.
Conform celor mai recente sondaje de opinie, partidul acestuia, Likud, ar putea redeveni cea mai puternică formaţiune din parlamentul israelian, Knessset.
Nagorno Karabah: Armenia şi Azerbaidjanul au convenit să nu recurgă la forţă (declaraţie comună)
Armenia şi Azerbaidjanul s-au angajat luni "să nu recurgă la forţă" pentru a găsi o soluţie la conflictul lor asupra enclavei Nagorno-Karabah, la încheierea unui summit cu Vladimir Putin menit să reafirme influenţa Moscovei în Caucaz, relatează AFP.
Acest summit a fost organizat la Soci, în sud-vestul Rusiei, la o lună după ciocnirile de la frontieră care s-au soldat cu 286 de morţi.
Într-o declaraţie comună adoptată la sfârşitul summit-ului, Baku şi Erevan s-au angajat să "nu folosească forţa" precum şi "să soluţioneze toate disputele exclusiv pe baza recunoaşterii reciproce a suveranităţii şi integrităţii teritoriale".
Cele două părţi au subliniat, de asemenea, "importanţa pregătirilor active în vederea încheierii unui acord de pace între Azerbaidjan şi Armenia pentru a asigura o pace durabilă şi pe termen lung în regiune".
Armenia şi Azerbaidjanul s-au confruntat în doua rânduri, în 2020 şi în anii 1990, pe tema suveranităţii asupra enclavei Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, care este populată de armeni.
Ambuscadă la Seul: Reacţia forţelor de ordine a fost insuficientă
Comandantul poliţiei din Coreea de Sud a declarat marţi că forţele de ordine primiseră mai multe semnale privind un pericol iminent înaintea busculadei mortale care s-a produs sâmbătă seara la Seul în timp ce zeci de mii de persoane sărbătoreau Halloween-ul, apreciind că răspunsul forţelor de ordine a fost "insuficient", relatează AFP.
Poliţia ştia că "s-a adunat o mare mulţime de oameni încă înainte de producerea accidentului, semnalând un pericol urgent", a apreciat comandantul poliţiei naţionale Yoon Hee-keun, apreciind "insuficient" modul în care au fost prelucrate aceste informaţii.
Un control corespunzător al mulţimii de oameni şi al traficului din partea autorităţilor sud-coreene ar fi putut preveni sau cel puţin reduce valul de participanţi la petrecerea de Halloween de pe străzile din Seul, au declarat de asemenea luni experţi în măsuri de siguranţă, potrivit Reuters.
Cel puţin 156 de persoane, majoritatea tineri, au fost ucişi şi zeci au fost rănite, în busculada produsă sâmbătă seara, în timpul primei petreceri de Halloween de la pandemie, în cartierul Itaewon.
Tragedia survine în contextul în care cartierul Itaewon începea să îşi revină după mai mult de doi ani de restricţii legate de COVID-19. Acest dezastru este cel mai mare din ţară de după scufundarea unui feribot în 2014, când au murit 304 persoane, în special elevi de liceu.
Putin cere Ucrainei să garanteze siguranţa navelor
Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut luni Ucrainei să garanteze siguranţa navelor care folosesc coridorul pentru exportul de cereale, acuzând o "ameninţare" după un atac care a vizat flota rusă din Crimeea, relatează AFP.
"Ucraina trebuie să garanteze că nu va exista nicio ameninţare la adresa siguranţei navelor civile", a declarat Putin într-o conferinţă de presă, acuzând Kievul că a folosit coridorul de cereale pentru atac şi că aceasta a justificat retragerea sa din acordul privind exporturile ucrainene.
"Acest atac a fost lansat de Ucraina împotriva navelor Flotei Mării Negre (...) Ei au creat un pericol pentru navele noastre şi navele civile", a continuat el.
"Este o ameninţare pentru navele noastre şi navele civile", a adăugat Putin, subliniind în acelaşi timp că Rusia nu s-a retras din acordul privind exporturile de cereale ucrainene, ci l-a "suspendat".
Miniştrii de externe rus şi turc, Serghei Lavrov şi Mevlut Cavusoglu au abordat problema luni, într-o convorbire telefonică potrivit Moscovei.
Rusia a declarat duminica trecută că a recuperat rămăşiţele unei drone utilizate cu o zi înainte pentru a ataca flota sa din Sevastopol, în Crimeea, susţinând că aceste drone au folosit coridorul de securitate dedicat transportului de cereale şi că una dintre ele ar fi putut fi lansate de pe "o navă civilă" închiriată în cadrul Iniţiativei de la Marea Neagră.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
