Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Azi, în lume. Știrile zilei - 6 septembrie
FOTO: Pexels
Iată cele mai importante știri externe ale zilei. Vezi ce se întâmplă, astăzi, 6 septembrie, în lume.
"Va fi sfârşitul Greciei!" Erdogan, declarații dure
Situaţia dintre Turcia şi Grecia s-a tensionat şi mai mult după ce avioanele F-16 ale Turciei au fost hărţuite de greci. Expertul în terorism şi securitate, Coşkun Başbug, a analizat pentru sabah.com.tr situaţia şi a declarat că Statele Unite sunt cele care provoacă Grecia adăugând: "Cred că nici în aer, nici terestru Greciei nu i se dă răspunsul care trebuie, însă acest lucru nu se face cu arme."
Comentând declaraţia preşedintelui Erdogan "Putem veni, pe neaşteptate, într-o noapte", Başbug a spus că este mai mult o invitaţie la meditaţie decât un strigăt de luptă şi a adăugat: "Dacă vor exista încălcări împotriva Turciei, nu vom avea altă şansă decât să lansăm o operaţiune militară. Din acest motiv preşedintele Erdogan a transmis avertismentul." După părerea lui Başbug, mutarea care ar declanşa un război ar fi extinderea apelor teritoriale la 12 mile marine.
Tensiunile dintre Turcia şi Grecia s-au intensificat în ultimile zile din cauza urmăririi radar a avionaelor F-16 turceşti, aflate în misiuni NATO, de către partea greacă. Când Turcia a anunţat că va trimite Alianţei Nord-Atlantice rapoartele radar, ministrul de externe al Greciei a susţinut că avioanele F-16 aparţinând Turciei nu au fost hărţuite.
În discursul rostit zilele trecute la TEKNOFEST, preşedintele Recep Tayyip Erdogan, a avut o ieşire destul de dură faţă de provocvările Greciei. Erdogan a spus: "Grecia, întoarce-te în istorie, dacă mergi mai departe preţul plătit va fi unul ridicat. Avem o singură propoziţie pentru Grecia. Nu uita Izmirul. Nu ne interezează ce aţi ocupat în insule, atunci când va veni timpul, vom face ceea ce trebuie. Ştiţi că spunem că am putea veni, pe neaştepate, într-o noapte."
Expertul în terorism şi securitate Coşkun Başbug a analizat pentru sabah.com.tr ultima situaţie cu Grecia şi declaraţia preşedintelui Erdogan şi a afirmat că Grecia recurge la aceste provocări ca urmare a sugestiilor venite din partea SUA şi continuă: "Statele Unite doresc ca răspunsul la provocările Greciei să fie dat printr-un atac. Vor ca prin conflictul armat care s-ar declanşa în urma acestui atac să ridice Europa în picioare. Astfel, şi prin declaraţiile Greciei care ar da dreptate afirmaţiilor Turciei, vor să creeze un front împotriva Turciei."
Referindu-se şi la acordul pe care Grecia l-a semnat cu Franţa, Başbug a spus: "Mitsotakis a declarat 'Grecia este de acum o putere nucleară'. Din acest motiv Grecia se joacă intenţionat cu terminaţiile nervoase. Dar pentru că Turcia a văzut şi cunoaşte acest joc, răspunde cu maturitate."
Dar în ciuda acestei maturităţi, Başbug atrage atenţia asupra unui punct:"Să nu creadă cineva că Turcia va rămâne tăcută. Cu sigurantă în aer se dă răspunsul necesar. Dar când facem acest lucru, nu recurgem la arme. Şi terestru, şi maritim primesc acelaşi răspuns, şi anume o fregată grecească care a intervenit în activitatea de foraj a /navei de explorare/ Oruç Reis, a ajuns la şantierul naval şi cu greu a putut să se întoarcă în Grecia."
Başbug a atras atenţia că există atentate şi împotriva cetăţenilor turci şi a adăugat: "Există tensiuni şi se aşteaptă un atac în fiecare clipă. Grecia face toate acestea în mod intenţionat, în acest moment ei nu gândesc. Chair dacă încearcă să acţioneze prin manifestarea ostilităţii faţă de Turcia, în acest moment această ostilitate nu există."
Scenariul cel rău este acela în care Grecia va extinde apele sale teritoriale la 12 mile marine, spune expertul în terorism şi securitate: "În mod natural, acest lucru înseamnă pentru Turcia un motiv de război. Şi noi ne vom aduce nava în acea zonă şi vom spune 'Poftim, vino'. Dacă în acea perioadă Grecia va face o nebunie, asta ar însemna sfârşitul ei."
În această situaţie, BaşbuÄ atrage atenţia asupra a două probleme: "Acest lucru nu va însemna doar sfârşitul Greciei, ci şi al Statelor Unite şi NATO. Se vor lupta două ţări membre NATO. Acest lucru va distruge SUA. Nu ştim dacă Grecia nu vede asta. Pentru că traversează situaţii critice şi este bine să spunem că Turcia este pregătită pentru orice situaţie."
Răspunzând şi la întrebarea legată de ce va face NATO după primirea imaginilor în care se vede hărţuirea, Başbug a spus: "NATO nu poate face nimic. Se va preface că nu vede. Noi nu trăim o astfel de situaţie pentru prima dată, aceste hărţuiri continuă de ani de zile. Dar nu erau atât de dese. Şi altă dată NATO s-a prefăcut că nu vede, şi acum va face la fel. De fapt, ar fi trebuit să se ceară socoteală de prima dată. Ar fi trebuit să spună 'Turcia execută o misiune în numele nostru, tu de ce ai procedat aşa?' Dar nu s-a întrebat, motiv pentru care nu se va întreba /nici acum/".
Comentând şi declaraţia preşedintelui Erdogan "Putem veni, pe neaşteptate, într-o noapte", Başbug afirmă: "Şi anterior Grecia a încercat să ne atragă într-o capcană. Dar noi nu am căzut niciodată în această capcană. Dar acest lucru nu înseamnă că nu vom răspunde niciodată acestor atacuri. Acest răspuns va fi unul brusc, dintr-o dată, nu poţi şti niciodată momentul. Turcia notează tot ce se întâmplă, iar atunci când consideră că a venit acel moment critic aşteaptă cu mâna pe trăgaci să dea răspunul militar. Grecia ar trebui să vadă această realitate şi să acţioneze ca atare. Dacă Grecia se va juca cu focul, atunci răspunsul va trebui să fie reflex armat. Această propoziţie s-a rostită pentru ca Grecia să nu continue politica sa agresivă. Dar nu cred că Grecia a înţeles acest mesaj. Vor să creeze un climat de genul 'Turcia manifestă ostilitate faţă de noi, vrea să ne declare război."
Başbug atrage atenţia că Grecia ar trebui să acţioneze ţinând cont de toate acestea şi vorbind despre opoziţia din Grecia care se face din ce în ce mai mult auzită spune:"Vocea opoziţiei se face din ce în ce mai mult auzită în ţară. Numărul celor care nu agreează această situaţie este în creştere. Sperăm ca aceste reacţii să dea rezultatul aşteptat."
Comisia Europeană a aprobat suspendarea completă a valabilităţii acordului privind simplificarea regimului vizelor cu Rusia
Comisia Europeană a aprobat propunerea suspendării complete a valabilităţii acordului de simplificare a regimului vizelor cu Rusia, a anunţat, marţi, în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson,scrie Rador, citând TASS.
"Cetăţenii Rusiei nu ar trebui să aibă acces uşor în UE şi, desigur, a fi turişti în UE nu este un drept fundamental. Comisia Europeană a aprobat astăzi propunerea de suspendare completă a acordului de simplificare a regimului vizelor cu Rusia" - a declarat aceasta.
Potrivit afirmaţiilor sale, Comisia Europeană aşteaptă aprobarea acestei decizii de către Consiliul UE în termen de o săptămână.
"Sunt convinsă că Consiliul UE va aproba rapid această propunere, iar luni dimineaţă vom avea un nou regim de vize pentru Rusia" - a declarat Johansson.
După cum a afirmat comisarul european, cetăţenii Federaţiei Ruse se vor confrunta cu proceduri mai lungi şi mai costisitoare pentru obţinerea vizelor pentru UE şi va deveni mai dificilă obţinerea de vize multiple. Ylva Johansson speră că ţările non-Schengen, cum ar fi Bulgaria, România şi alte ţări din UE, vor reduce şi ele eliberarea vizelor cetăţenilor ruşi. Ţările UE vor avea dreptul de a refuza vizele cetăţenilor ruşi care "ar putea ameninţa securitatea acestor ţări şi a UE".
În acelaşi timp, Comisia Europeană intenţionează să simplifice eliberarea vizelor pentru "studenţi, jurnalişti, dizidenţi şi reprezentanţi ai societăţii civile" din Federaţia Rusă. De asemenea, Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE o propunere privind nerecunoaşterea paşapoartelor ruseşti acordate în teritoriile eliberate ale Ucrainei. Costul vizelor Schengen pentru ruşi, după anularea acordului de simplificare a regimului vizelor va creşte de la 35 de euro la 80 de euro.
21 de luptători ai guvernului yemenit, ucişi într-un atac al Al Qaeda
Potrivit unor surse din Yemen, în urma unui atac din partea Al Qaeda, 21 de luptători aliaţi guvernului şi-au pierdut viaţa. Şase membri ai ramurii Al Qaeda din Yemen au fost de asemenea ucişi în ciocnirile care au durat mai multe ore, în sudul ţării. Violenţele sunt un indiciu al diviziunilor complexe din Yemen, pe care anii de conflicte le-au agravat.
Noul premier al Marii Britanii, Liz Truss, afirmă că va începe gestionarea problemelor imediat
Noul premier britanic, Liz truss, a afirmat marţi că va începe imediat să gestioneze cele trei priorităţi ale sale, stimularea creşterii economice prin reducerea taxelor, oferirea de ajutor pentru plata facturilor la energie electrică şi ameliorarea serviciilor publice de sănătate. "Sunt încrezătoare că, împreună, putem învinge furtuna. Ne putem reclădi economia şi putem deveni Marea Britanie modernă şi sclipitoare care ştiu că putem fi", a afirmat Truss, în faţa clădirii cu numărul 10 de pe Downing Street, scrie Rador.
Liz Truss, numită oficial prim-ministru britanic de regina Elisabeta a II-a
Liz Truss a fost primită marţi de regina Elisabeta a II-a la castelul Balmoral din Scoţia pentru a fi numită oficial prim-ministru britanic, relatează AFP şi dpa.
În imaginile publicate de serviciile casei regale, suverana în vârstă de 96 de ani, sprijinită de un baston, îi strânge mâna noului premier britanic, în vârstă de 47 de ani, care devine astfel cel de-al 15-lea şef al guvernului britanic în timpul celor 70 de ani de domnie ai reginei Elisabeta.
Echipa lui Liz Truss a actualizat rapid profilul de Twitter al noului premier pentru a marca noul său rol: "Premierul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Liderul Partidului Conservator. MP (membru al parlamentului) pentru (circumscripţia) South West Norfolk", se precizează în descriere.
Criza energetică: Europa culege ceea ce a semănat, susţine Erdogan, reluând argumentele Moscovei
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a pus marţi criza energetică în Europa pe seama sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, reluând practic argumentele Kremlinului, relatează France Presse.
Europa culege ceea ce a semănat. Atitudinea Europei faţă de (Vladimir) Putin şi sancţiunile l-au făcut - fie că ne place sau nu - să spună: 'Dacă voi faceţi aşa, eu o să fac asta', a afirmat preşedintele turc în cursul unei conferinţe de presă la Ankara.
'Putin utilizează toate mijloacele şi armele de care dispune, în primul rând gazele naturale. Nu ne dorim, dar cred că Europa va avea probleme serioase la iarnă', a adăugat Erdogan, afirmând că Turcia nu se va confrunta cu 'astfel de probleme'.
Kremlinul a declarat că Occidentul este cel responsabil de oprirea livrărilor de gaze ruseşti spre Germania prin gazoductul strategic Nord Stream, susţinând că sancţiunile care au fost impuse Rusiei împiedică efectuarea lucrărilor de întreţinere la infrastructura de gaze.
'Problemele de livrare au apărut din cauza sancţiunilor impuse de statele occidentale. Nu există alt motiv pentru aceste probleme', a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care încă acum câteva săptămâni nu înceta să asigure că Rusia este 'un furnizor de încredere' şi că nici măcar în perioada Războiului Rece, URSS nu a oprit livrarea de gaze în Occident, conform media ruse.
Uniunea Europeană a decis instituirea unui embargo gradual la importurile sale de petrol şi produse petroliere ruseşti. Ea a pus capăt achiziţionării de cărbune din Rusia, dar gazele ruseşti, de care este foarte dependentă, nu sunt vizate deocamdată.
Turcia are relaţii bune atât cu Moscova, cât şi cu Kievul.
Erdogan a anunţat la începutul lunii august un acord privind plata parţială în ruble pentru livrările de gaze ruseşti către Turcia.
Potrivit analiştilor, acordul ar urma să permită Rusiei să continue să livreze Turciei hidrocarburi prin gazoductul TurkStream pe sub Marea Neagră.
În 2021, Turcia a importat din Rusia circa un sfert din cantitatea de ţiţei necesară şi 45% din achiziţiile de gaze naturale.
La 24 februarie, Kremlinul a declanşat o invazie neprovocată şi nejustificată în Ucraina, primul act de agresiune de acest gen împotriva unui stat suveran în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial. UE şi SUA, precum şi alte state occidentale au instituit sancţiuni severe împotriva Rusiei.
Lavrov acuză Occidentul că nu îşi respectă promisiunea de a facilita exporturile de produse agricole şi îngrăşăminte ruseşti
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat marţi că Occidentul nu îşi respectă promisiunea de a ajuta ca exporturile de produse agricole şi îngrăşăminte ruseşti să ajungă pe pieţele globale, ridicând potenţiale semne de întrebare cu privire la angajamentul Rusiei faţă de importantul acord privind exportul de cereale încheiat cu Ucraina, transmite Reuters.
Lavrov a spus că Occidentul nu a relaxat sancţiunile astfel încât Rusia să-şi poată transporta mai uşor produsele agricole în străinătate.
Moscova a considerat acest angajament drept o componentă cheie a acordului mediat în iulie de ONU şi de Turcia pentru încetarea blocadei asupra exporturilor de cereale din porturile din sudul Ucrainei şi reducerea riscului unei crize alimentare globale.
"Colegii noştri occidentali nu fac ceea ce ni s-a promis de către secretarul general al ONU", a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă la Moscova. "Ei nu iau decizii pentru a înlătura sancţiunile logistice care împiedică accesul liber al cerealelor şi îngrăşămintelor ruseşti pe pieţele mondiale", a adăugat ministrul rus.
Moscova afirmă că sancţiunile occidentale fac mai dificilă contractarea de nave de transport şi de asigurări pentru aceste transporturi, chiar dacă sancţiunile nu vizează în mod direct exporturile de produse agricole şi îngrăşăminte.
Ministrul Lavrov a mai spus că se află în contact cu ONU şi că face presiuni asupra organizaţiei mondiale pentru a se asigura că ţările occidentale îşi respectă partea ce le revine din acordul privind exportul de cereale.
Acest acord rămâne singurul progres diplomatic semnificativ în cele şase luni ale războiului lansat de Rusia împotriva Ucrainei.
Erdogan îşi reiterează avertismentul faţă de Grecia în legătură cu insulele din Marea Egee
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi-a reiterat marţi avertismentul puternic faţă de ţara vecină Grecia în legătură cu presupusele încălcări ale spaţiului aerian în Marea Egee, transmite dpa.
Este timpul ca Atena 'să-şi vină în simţiri', le-a declarat Erdogan reporterilor la Ankara, înaintea plecării sale într-un turneu de trei zile în zona Balcanilor.
'În caz contrar, aşa cum spun mereu, putem coborî acolo într-o noapte pe neaşteptate', a spus liderul turc, recurgând la retorica folosită adesea de Turcia atunci când ameninţă cu lansarea unei operaţiuni militare.
Erdogan s-a referit la sistemele S-300 de apărare aeriană ale Greciei care s-ar fixa pe avioanele turceşti deasupra Mării Egee, acuzaţii negate de Atena.
Erdogan a acuzat în weekend Grecia că 'ocupă' insule demilitarizate din Egee.
Turcia afirmă că Grecia îşi militarizează ilegal insulele din estul Mării Egee, o acţiune interzisă prin Tratatul de la Lausanne din 1923 şi Tratatul de la Paris din 1947.
Atena răspunde că soldaţii săi sunt poziţionaţi pentru a îndepărta navele care se apropie dinspre coasta vestică a Turciei.
Uniunea Europeană şi-a exprimat luni îngrijorarea faţă de ceea ce Bruxellesul a numit remarci ostile ale conducerii politice din Turcia.
Remarcile ostile continue făcute de conducerea politică din Turcia la adresa Greciei... provoacă îngrijorări serioase şi contrazic în totalitate necesarele eforturi de detensionare în Mediterana de Est. (...) Ameninţările şi retorica agresivă sunt inacceptabile şi trebuie să înceteze. (...) UE îşi reiterează aşteptările la adresa Turciei, ca (această ţară) să acţioneze cu seriozitate în direcţia detensionării într-un mod sustenabil, în interesul stabilităţii regionale şi a integrităţii teritoriale a tuturor statelor membre ale UE, a declarat Peter Stano, purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, într-un comunicat de presă.
Noul prim-ministru Liz Truss îşi face intrarea, Boris Johnson părăseşte Downing Street
Noul prim-ministru britanic Liz Truss îşi face marţi intrarea în Downing Street, succedându-i lui Boris Johnson într-un moment de criză legată de creşterea costului vieţii, transmite AFP.
'S-a terminat, prieteni', a spus Johnson într-un scurt discurs luni dimineaţă în faţa reşedinţei oficiale din Downing Street 10, unde se aflau câteva sute de persoane. Johnson şi-a lăudat propriul bilanţ şi s-a comparat cu 'o rachetă care şi-a încheiat misiunea' şi reintră în atmosferă. 'Îi voi oferi acestui guvern sprijinul meu cel mai fervent', a dat el asigurări.
Boris Johnson a părăsit apoi Downing Street în automobil, îndreptându-se spre Balmoral (Scoţia), unde îşi va prezenta oficial demisia reginei Elisabeta a II-a. Suverana britanică îi va cere apoi lui Liz Truss să formeze un nou guvern, într-o perioadă deosebit de dificilă pentru Regatul Unit, confruntat cu o criză economică şi socială istorică.
Boris Johnson, 'eroul' Brexit-ului, adesea numit simplu de britanici 'Boris', părăseşte aşadar 'cea mai bună slujbă din lume', aşa cum o calificase, după 3 ani şi 44 de zile (doar cu puţin mai mult decât predecesoarea sa Theresa May), după o serie de scandaluri care au declanşat zeci de demisii în anturajul său de la începutul lunii iulie.
După demisia sa forţată în iulie, Johnson a gestionat doar treburile curente ale guvernului, în aşteptarea desemnării succesorului său. El va rămâne deputat, dar nu şi-a anunţat intenţiile pentru viitor.
Liz Truss, ministru de externe în guvernul Johnson, a fost aleasă cu 57% din opţiunile a circa 142.000 de membri votanţi ai Partidului Conservator, faţă de 43% pentru rivalul său Rishi Sunak, fost ministru de finanţe, şi va fi a treia femeie prim-ministru al Marii Britanii, după Margaret Thatcher (1979-1990) şi Theresa May (2016-2019).
După o campanie cu orientare puternică de dreapta, Liz Truss va da primul test marţi după-amiază, când va anunţa componenţa guvernului.
Luni, ea a promis că va guverna 'ca o conservatoare', că va pune în aplicare 'un plan îndrăzneţ pentru reducerea impozitelor şi a creşte economia', şi că îi va învinge pe laburişti în alegerile prevăzute la începutul lui 2025.
'Voi veni cu un plan clar de reducere a taxelor şi pentru creştere economică. Voi găsi soluţii pentru criza energetică, mă voi ocupa de problema facturilor energetice, dar şi de problemele pe termen lung pe care le avem în aprovizionarea cu energie', a declarat Truss, sub presiunea de a ajuta milioane de britanici confruntaţi cu facturi la energie în creştere vertiginoasă.
Ministru de finanţe ar urma să fie Kwasi Kwarteng, până acum secretar la energie, partizan, ca şi Truss, al unui stat mai restrâns şi al unei economii mai descentralizate.
Suella Braverman este dată ca viitor ministru de interne, James Cleverly, ministru al educaţiei, ar urma să treacă la Externe, iar Ben Wallace să rămână la Apărare.
Kwarteng este de origine ghaneză, Braverman de origine indiană, iar mama lui Cleverly era originară din Sierra Leone, ceea ce aduce o diversitate inedită în aceste posturi cheie.
Primele anunţuri menite să combată criza economică sunt aşteptate probabil joi. După ce în mare parte din campanie s-a opus unei astfel de măsuri, Liz Truss ar putea să anunţe, potrivit presei, o îngheţare a preţurilor la energie, în sprijinul familiilor şi companiilor.
Putin aprobă noua doctrină de politică externă bazată pe Lumea rusă
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a aprobat luni o nouă doctrină de politică externă edificată în jurul conceptului "Lumea rusă", noţiune pe care ideologii conservatori au folosit-o pentru a justifica intervenţia în afara ţării în sprijinul vorbitorilor de limbă rusă, notează Reuters.
Cele 31 de pagini de "politică umanitară", publicate la peste şase luni de la declanşarea războiului în Ucraina, afirmă că Rusia ar trebui "să protejeze, să salveze şi să promoveze tradiţiile şi idealurile Lumii ruse".
Deşi prezentată ca un fel de strategie de "soft power", aceasta consacră, însă, în politica externă oficială idei legate de politica rusească şi religie pe care unii adepţi ai liniei dure le-au folosit pentru a justifica ocuparea de către Moscova a unor părţi din Ucraina şi sprijinul pentru entităţi separatiste pro-ruse din estul ţării.
"Federaţia Rusă oferă sprijin compatrioţilor săi care trăiesc în străinătate în îndeplinirea drepturilor lor, pentru a asigura protejarea intereselor lor şi păstrarea identităţii lor culturale ruse", susţine noua doctrină de politică externă.
În document se subliniază că legăturile Rusiei cu compatrioţii săi din străinătate i-au permis "să-şi întărească pe scena internaţională imaginea de ţară democratică care luptă pentru crearea unei lumi multipolare".
De asemenea, se menţionează că Putin insistă de mulţi ani asupra a ceea ce el consideră a fi soarta tragică a aproximativ 25 de milioane de etnici ruşi care s-au trezit trăind în afara Rusiei în noi state independente după ce Uniunea Sovietică s-a prăbuşit în 1991, un eveniment pe care l-a numit o "catastrofă geopolitică".
Rusia a continuat să privească fostul spaţiu sovietic, de la ţările baltice până în Asia Centrală, ca pe o legitimă sferă de influenţă - o noţiune respinsă vehement de multe din aceste ţări, dar şi de Occident.
Noua politică afirmă că Rusia ar trebui să intensifice cooperarea cu naţiunile slave, cu China şi India şi să-şi consolideze pe mai departe legăturile cu Orientul Mijlociu, America Latină şi Africa.
În document mai scrie că Moscova ar trebui să-şi aprofundeze şi mai mult legăturile cu Abhazia şi Osetia, două regiuni georgiene recunoscute ca independente de Moscova după războiul său împotriva Georgiei din 2008, precum şi cu cele două entităţi separatiste din estul Ucrainei, autoproclamatele republici Doneţk şi Lugansk.
'European Newsroom va fi lansată oficial la Bruxelles
Lansarea oficială a European Newsroom (enr), un proiect de cooperare între 18 agenţii de presă europene, va avea loc marţi, la Bruxelles, în prezenţa a doi vicepreşedinţi ai Comisiei Europene, Vera Jourova, însărcinată cu portofoliul valori şi transparenţă, şi Margaritis Schinas, responsabil de promovarea modului nostru de viaţă european.
European Newsroom este o iniţiativă derulată în comun de agenţiile dpa (Germania), care este şi coordonatorul proiectului, AFP (Franţa), ANSA (Italia), AGERPRES (România), APA (Austria), ATA (Albania), Belga (Belgia), BTA (Bulgaria), EFE (Spania), Europa Press (Spania), FENA (Bosnia şi Herţegovina), HINA (Croaţia), MIA (Macedonia de Nord), STA (Slovenia), Tanjug (Serbia) şi TASR (Slovacia). La acestea se adaugă PAP (Polonia) şi Ukrinform (Ucraina) care au statut de agenţii de presă partenere.
Conform descrierii proiectului de pe site-ul https://europeannewsroom.com, este vorba despre agenţii de presă europene care lucrează împreună, la vedere şi dincolo de graniţe. Aceasta nu este doar ideea care stă la baza creării redacţiei, ci şi ideea care stă la baza unei Europe unite.
European Newsroom (enr) a început să fie operaţională la Bruxelles la 1 iulie şi îşi propune să promoveze şi să consolideze cooperarea şi schimburile între corespondenţii agenţiilor de presă participante. Este un concept nou şi unic, caracterizat prin schimb de informaţii obiective şi precise între agenţiile de presă din şi despre Europa, înţelegere reciprocă şi diversitate. Platforma oferă agenţiilor fapte verificate şi acces la ştiri şi surse dincolo de propagandă şi ştiri false, ceea ce contribuie la menţinerea jurnalismului de calitate prin contracararea diseminării tot mai accentuate a dezinformării.
Pentru utilizatorii individuali, verificarea multitudinii de informaţii disponibile pe internet este adesea greu de realizat, mai ales atunci când este vorba de evenimente care au loc în alte ţări sau de complexa politică europeană. De aceea, verificările faptelor fac parte integrantă din Newsroom-ul european, care se doreşte a fi un centru de calitate şi integritate jurnalistică în inima UE.
Aceasta va fi prima redacţie paneuropeană care va permite jurnaliştilor să relateze în comun despre afacerile UE şi să promoveze un spirit de colaborare. Prin acest nou pas, consolidăm spaţiul informaţional european şi creştem accesul cetăţenilor la informaţii de calitate", declara comisarul european pentru piaţa internă , Thierry Breton, pe 29 noiembrie, la anunţarea acestei iniţiative, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
