Azi, în lume. Știrile zilei 3 octombrie 2022. Mai multe persoane sunt suspecte de Ebola
Autor: Andreea Ditcov | Publicat pe: 03 oct 2022, 08:04
WhatsApp
Fotografie de la Markus Spiske: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/diminea-a-matinal-informa-ii-date-97050/
Fotografie de la Markus Spiske: https://www.pexels.com/ro-ro/fotografie/diminea-a-matinal-informa-ii-date-97050/
DC News vă prezintă știrile zilei, 3 octombrie 2022, apărute la nivel mondial.

Ambasadorul Rusiei a fost convocat la Ministerul de Externe al Franţei

Ambasadorul Rusiei în Franţa, Aleksei Meşkov, a fost chemat, luni după-amiază, la sediul Ministerului de Externe al Franţei, a anunţat corespondentului TASS o sursă din cadrul serviciului de presă al Ambasadei Rusiei la Paris. "Ambasadorul a fost convocat, astăzi, la Ministerul de Externe" - a anunţat serviciul de presă, fără a preciza, deocamdată, motivele convocării. Anterior, în cursul zilei de luni, Duma de Stat a adoptat, în unanimitate, cele patru proiecte de legi constituţionale privind intrarea în componenţa Rusiei a autoproclamatelor republicilor populare Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR), precum şi a regiunilor Herson şi Zaporojie. Potrivit documentelor, DNR şi LNR îşi vor păstra în componenţa Rusiei statutul de republici, precum şi denumirile lor anterioare, cu limba de stat rusă. Iar regiunile Herson şi Zaporojie vor deveni, de asemenea, parte a Rusiei ca subiecţi separaţi - ca regiuni.

Directorul centralei nucleare Zaporijjia a fost eliberat

Directorul centralei nucleare Zaporijjia din Ucraina a fost eliberat, după ce, aparent, a fost reţinut de forţele ruse. Ihor Muraşov a fost reţinut vinerea trecută, în timp ce conducea pe drumul de la centrală la un oraş din apropiere. Operatorii centralei ucrainene au avertizat asupra riscurilor de securitate, după ce şeful facilităţii a dispărut pentru câteva zile. Acum, Muraşov s-a întors la familia sa, în timp ce continuă eforturile de asigurare a securităţii pe termen lung la centrală, care a fost bombardată constant. Rusia şi Ucraina s-au învinovăţit reciproc pentru atacuri. Rafael Grossi, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, a declarat că plănuieşte să viziteze atât Kievul, cât şi Moscova săptămâna aceasta, în speranţa de a obţine un armistiţiu în zona centralei nucleare, transmite corespondentul BBC.

Oficialii sanitari din Sudanul de Sud analizează probe de la persoane suspecte de infectare cu Ebola

Oficialii din domeniul sănătăţii din Sudanul de Sud analizează probe de la cinci persoane, pentru a vedea dacă au contractat virusul Ebola. Cazurile suspecte au fost detectate în trei state regionale care se învecinează cu Uganda şi Republica Democratică Congo, a informat presa locală. Uganda se confruntă în prezent cu un focar de febră hemoragică. Au fost confirmate patruzeci şi trei de cazuri şi au fost înregistrate nouă decese. În Sudanul de Sud nu a fost confirmat până acum niciun caz de Ebola.

Inflaţia a atins un nivel record în Turcia

Inflaţia a atins un nivel record înregistrat în ultimii 24 de ani, depăşind 83%. Preţurile au crescut exponenţial în sectoarele transporturi, alimentaţie şi sectorul imobiliar. Economiştii speculează că preşedintele Recep Tayyip Erdogan intenţionează să reducă în continuare rata dobânzii de referinţă, măsură neortodoxă de reducere a inflaţiei, astfel încât să ajungă la o singură cifră în 2023, înainte de alegerile prezidenţiale, în care Recep Tayyip Erdogan va candida pentru încă un mandat.

Liderul suprem al Iranului a deplâns moartea unei tinere kurde, dar a acuzat SUA de orchestrarea protestelor din ţară

Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, a făcut primele sale declaraţii cu privire la moartea unei tinere kurde arestată de poliţia moralităţii, afirmând că moartea fetei i-a "frânt profund inima", dar a acuzat Statele Unite că au orchestrat protestele ample care au urmat în Iran după anunţul privind moartea Mahsei Amini. În timpul nopţii au avut loc ciocniri între studenţii unei universităţi din Teheran şi forţele de poliţie, informează BBC.

Maria Zaharova afirmă că Blinken a vorbit deschis despre motivele SUA şi NATO de a distruge gazoductele 

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, în timpul unei conferinţe de presă comună cu ministrul de externe al Canadei, Melanie Joly, a vorbit deschis şi fără reţinere despre motivele SUA şi NATO pentru distrugerea gazoductelor "Nord Stream-1" şi "Nord Stream-2", a scris, luni, pe canalul său Telegram, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. "Blinken a spus deschis şi fără nicio jenă că SUA şi partenerii săi din NATO au motive pentru distrugerea gazoductelor "Nord Stream-1" şi "Nord Stream-2"" - a declarat diplomatul rus. Maria Zaharova a dat ca exemplu citate din discursul lui Blinken, rostit în momentul când "Nord Stream-1" şi "Nord Stream-2" nu pompau gaze în Europa. "Nord Stream-2", după cum ştiţi, nu a fost niciodată pus în funcţiune. Iar "Nord Stream-1" a fost oprit timp de câteva săptămâni din cauza faptului că Rusia foloseşte energia ca armă '...'" - a declarat Zaharova, citând cuvintele secretarului de stat.

Comentând afirmaţiile lui Blinken, Zaharova a subliniat că Federaţia Rusă nu a folosit niciodată energia ca armă. "Rusia nu a folosit niciodată energia ca armă. Rusia, şi înainte de ea URSS, pur şi simplu a aprovizionat Europa cu gaz. Neîntrerupt. Timp de 50 de ani. Minciunile Washingtonului nu fac decât să confirme manipularea criminală a acestui subiect" - a spus Zaharova. Ca motiv pentru distrugerea "Nord Stream", Zaharova citează declaraţia lui Blinken, potrivit căreia SUA şi-au crescut producţia şi sunt acum principalul furnizor de GNL al Europei, "ajutând la compensarea oricăror pierderi ale Europei de petrol şi gaze ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei". Zaharova a subliniat că "Ucraina nu are nimic de-a face cu asta" şi a spus că "sub presiunea oficialilor americani, politicienii de la Kiev pun, în mod constant, părţii ruse condiţii la limita şantajului privind tranzitul gazelor".

Italia a emis un număr record de ordine de părăsire a ţării pentru cetăţeni non-UE în perioada aprilie-iunie (Eurostat)

Numărul cetăţenilor non-UE care au primit ordin să părăsească Italia a depăşit 2.000% în perioada aprilie-iunie, faţă de perioada ianuarie-martie, relevă biroul de statistici al Uniunii Europene, Eurostat. Cel mai mare număr de ordine de evacuare a fost emis, însă de Franţa. În al doilea trimestru al anului, Italia a emis ordine de părăsire a teritoriului italian pentru 6.020 de persoane, faţă de 260 de ordine emise în primul trimestru al anului, relevă cifrele Eurostat. Franţa a emis cel mai mare număr de ordine în aprilie-iunie, 33.450, iar Grecia a cerut unui număr de 8.750 de cetăţeni non-UE să părăsească ţara. Printre cei care au primit ordine de părăsire a ţării se numără algerieni, cu cel mai mare număr, urmaţi de marocani, albanezi, pakistanezi, georgieni şi ruşi.

Cel mai mare ajutor umanitar al Franţei pentru Ucraina soseşte marţi, în Portul Agigea

Cel mai mare ajutor umanitar al Franţei pentru Ucraina, de peste 1.000 de tone de bunuri, constând, printre altele, în vehicule de intervenţie, medicamente şi raţii alimentare, va sosi printr-un transport maritim, marţi, în portul Agigea (Constanţa), informează Ambasada Franţei. Potrivit sursei citate, la sosirea în România, bunurile vor fi transportate către hub-ul umanitar de la Suceava. Maşinile de pompieri şi salvare vor fi transportate într-un convoi al securităţii civile franceze, graţie deplasării la faţa locului a unui detaşament de 34 de pompieri din formaţiunile militare ale securităţii civile şi a doi marinari-pompieri din cadrul batalionului de specialitate din Marsilia. În cooperare cu ambasadele Franţei din România şi din Ucraina, donaţiile vor fi distribuite beneficiarilor ucraineni identificaţi, printre care Serviciul ucrainean de Urgenţă, Ministerul ucrainean al Sănătăţii, dar şi oraşele Cernihiv şi Harkov, municipiile Odesa şi Stryi. Nava cu ajutoare umanitare a plecat din Marsilia pe 28 septembrie, unde a avut loc şi o ceremonie în prezenţa ministrului francez pentru Europa şi afaceri externe, Catherine Colonna.

Ajutoarele umanitare înseamnă: *15 vehicule de pompieri şi salvare aduse la standardele ucrainene, inclusiv 8 motomarine semirigide; 19 tone echipament (echipament de salvare, degajare şi protecţie); *25 de tone de medicamente de urgenţă şi de resuscitare şi un vehicul medical dotat cu aparat mobil de radiologie care permite efectuarea examinărilor pe teren; *60.000 de raţii alimentare (două mese per raţie), 48 de tone de preparate şi 13 tone de lapte; *5 generatoare, materiale de construcţie şi prelate. *peste 200 de metri de poduri de urgenţă care vor fi utilizaţi pentru operaţiuni de reabilitare rapidă a infrastructurilor civile ucrainene. Această operaţiune, denumită 'Un bateau pour l'Ukraine / O navă pentru Ucraina', este coordonată de Centrul de criză şi sprijin al Ministerului francez pentru Europa şi Afaceri Externe. Acest transport maritim fără precedent este realizat cu sprijinul Fundaţiei CMA CGM, care a pus la dispoziţie pentru această operaţiune nava sa 'Aknoul'.

 

Duma de Stat a Rusiei ratifică anexarea celor patru regiuni ucrainene unde au fost impuse referendumuri

Duma de Stat - camera inferioară a parlamentului Federaţiei Ruse - a ratificat luni anexarea regiunilor Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson din Ucraina, transmite Reuters. În cele patru regiuni, ocupate în mare parte de forţele ruse, au fost organizate referendumuri nerecunoscute internaţional, în urma cărora republicile autoproclamate au cerut aderarea la Rusia.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat încă de vinerea trecută documentele pentru anexare. Rusia este singura ţară care a recunoscut independenţa aşa-ziselor republici de pe teritoriul Ucrainei şi ulterior a acceptat cererile de aderare la Federaţia Rusă, formulate de autorităţile locale susţinute de Moscova.

 

Auto-F1: Verstappen are o nouă şansă de a cuceri titlul mondial în Japonia

Pilotul olandez Max Verstappen (Red Bull) are o nouă şansă de a cuceri matematic al doilea său titlu mondial, duminică, în Japonia, după ce a ratat o primă ocazie în Marele Premiu al Singapore, transmite DPA. Verstappen s-a clasat doar al şaptelea duminică în Singapore, unde s-a impus coechipierul său Sergio Perez, dar are un avans de 104 puncte faţă de monegascul Charles Leclerc (Ferrari), al doilea în clasamentul piloţilor. Dacă avansul olandezului va creşte la 112 puncte după cursa de la Suzuka, Verstappen devine virtual campion mondial cu patru curse înainte de finalul sezonului. În Japonia, Verstappen are nevoie de o victorie, fără punct bonus pentru cel mai rapid tur, iar Leclerc trebuie să termine mai jos de locul doi. Dacă obţine şi punctul bonus, olandezul poate celebra al doilea său titlu mondial, indiferent de clasarea pilotului de la Ferrari. În concluzie, Verstappen trebui să obţină opt puncte mai mult decât Leclerc şi şase mai mult decât Sergio Perez. Şansa lui de a deveni campion mondial în Japonia se risipeşte dacă termină cursa în afara primelor şase locuri.

Ayatollahul Khamenei acuză SUA şi Israelul de instigare la revoltă în Iran

Conducătorul religios al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a acuzat luni Statele Unite, Israelul şi presupuşi 'agenţi' ai acestora de instigare la revolte în ţara sa, transmit AFP şi Reuters. După moartea unei tinere arestate de poliţia de moravuri, în Iran s-a declanşat un val de proteste antiguvernamentale. 'Spun clar că aceste revolte şi insecuritatea sunt opera Americii, a regimului sionist uzurpator şi a agenţilor lor plătiţi, cu ajutorul anumitor iranieni trădători din străinătate', a susţinut Khamenei. În discursul redat de presa de stat iraniană, ayatollahul a afirmat că protestele nu sunt ale 'iranienilor obişnuiţi' şi a susţinut ferm forţele de ordine care reprimă manifestanţii. A fost prima sa reacţie după ce Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, de origine kurdă, şi-a pierdut viaţa la Teheran în 16 septembrie, la trei zile după ce fusese reţinută pentru că nu purta corect vălul islamic. Khamenei a declarat că 'incidentul amar' i-a 'rănit adânc inima'.

Forţele de securitate, inclusiv poliţia şi miliţiile de voluntari Basij au arestat mii de protestatari şi au rănit câteva sute. Potrivit grupurilor de susţinători ai drepturilor omului, cel puţin 130 de oameni au murit în urma violenţelor. 'Datoria forţelor noastre de securitate, inclusiv a poliţiei, este să garanteze siguranţa poporului iranian. (...) Cei care atacă poliţia lasă cetăţenii iranieni fără apărare în faţa bandiţilor, tâlharilor şi şantajiştilor', a spus Khamenei. Autorităţile iraniene au anunţat că mai mulţi oameni de ordine şi-au pierdut viaţa în timpul revoltelor. Violenţele au escaladat, ajungându-se la cea mai mare mişcare de contestare a regimului musulman şiit din Republica Islamică Iran.

Kremlinul vrea 'consultări' pentru a stabili frontierele regiunilor anexate în sudul Ucrainei

Rusia va 'consulta' populaţia pentru a stabili frontierele regiunilor anexate Herson şi Zaporojie, în sudul Ucrainei, a declarat luni presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit AFP. Totodată, Kremlinul a declarat că favorizează o 'abordare echilibrată' a problemei armelor nucleare, nu bazată pe emoţii, după ce un aliat-cheie al preşedintelui Vladimir Putin a cerut în weekend ca Rusia să folosească o 'armă nucleară de mică putere' în Ucraina, notează Reuters. 'Vom continua să consultăm populaţia acestor regiuni', a declarat Peskov, întrebat dacă Rusia va anexa regiunile respective în totalitate sau doar părţile pe care le ocupă. Preşedintele rus Vladimir Putin a oficializat anexarea regiunilor Herson şi Zaporojie, precum şi Doneţk şi Lugansk, în estul Ucrainei, în cadrul unei ceremonii, vineri, la Kremlin. Regiunile Doneţk şi Lugansk au fost anexate în totalitatea lor, Moscova recunoscând suveranitatea regimurilor separatiste proruse la sfârşitul lunii februarie, chiar înaintea declanşării ofensivei ruse în Ucraina. Dar Kremlinul a indicat săptămâna trecută că este nevoie de 'clarificarea' frontierelor regiunilor Herson şi Zaporojie.

Potrivit think tank-ului american ISW (Institute for the Study of War), Moscova controlează 72% din suprafaţa regiunii Zaporojie şi circa 88% din cea a Hersonului, inclusiv capitala sa omonimă. Rusia a organizat în grabă aşa-zise 'referendumuri' în cele patru regiuni, consultări denunţate vehement de Kiev şi de aliaţii săi occidentali, pe fondul unei contraofensive ucrainene care a forţat armata rusă să cedeze mii de kilometri pătraţi din teren. Întrebat despre comentariile lui Ramzan Kadîrov, liderul Ceceniei, care a criticat conducerea militară rusă pentru eşecurile pe câmpul de luptă în Ucraina, Peskov a declarat că acesta are dreptul de a-şi exprima opinia, dar că abordarea militară a Rusiei nu ar trebui să fie condusă de emoţii, potrivit Reuters. 'În momentele dificile, emoţiile trebuie excluse. Preferăm să facem evaluări echilibrate şi obiective (ale situaţiei)', a indicat Dmitri Peskov, întrebat despre aceste declaraţii, lăudând totuşi 'contribuţia eroică' a lui Kadîrov la ofensiva armatei ruse în Ucraina.

'Aşadar, preferăm să ne limităm la evaluări echilibrate şi obiective', a reiterat Peskov, adăugând că liderii regiunilor au dreptul de a-şi exprima punctul de vedere. Dmitri Peskov a mai spus că baza pentru orice utilizare a armelor nucleare este stabilită în doctrina nucleară a Rusiei. Aceste principii directoare permit utilizarea armei nucleare - sau a unei alte arme de distrugere în masă - dacă astfel de arme sunt folosite împotriva Rusiei sau dacă statul rus se confruntă cu o ameninţare existenţială, fie aceasta şi cu arme convenţionale.

'Nu pot exista alte considerente atunci când vine vorba despre aceasta', a declarat Peskov. Kremlinul a dat clar de înţeles că această protecţie nucleară se extinde şi la cele patru regiuni din Ucraina în curs de anexare oficială de către Moscova. Putin a avertizat Occidentul luna trecută că 'nu blufează' atunci când a spus că Rusia este pregătită să folosească arme nucleare pentru a-şi proteja teritoriul. Vineri, el a declarat că SUA au creat un 'precedent' prin lansarea de bombe nucleare asupra Japoniei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Kadîrov a fost instalat în funcţia de preşedinte cecen de către Putin în 2007 pentru a exercita controlul asupra unei regiuni autonome al cărei popor a luptat în războaie sângeroase cu Moscova de-a lungul anilor 1990 şi începutul anilor 2000 pentru independenţă. El a pus la dispoziţia Moscovei forţe cecene pentru a sprijini Rusia în campania militară în Ucraina, iar criticile sale la adresa conducerii militare, după ce Rusia s-a retras din bastionul său din Liman (regiunea Doneţk), au fost unele dintre cele mai tranşante de la începutul conflictului, care durează deja de şapte luni. În acelaşi timp, Kremlinul a declarat luni că 'monitorizează îndeaproape' situaţia legată de dorinţa Ucrainei de a adera la NATO, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la o aderare rapidă la alianţă, transmite EFE.

'Urmărim cu multă atenţie această decizie. Reamintim că tocmai orientarea Ucrainei către NATO şi confirmarea viitoarei apartenenţe la Alianţa Nord-Atlantică a fost unul dintre motivele operaţiunii militare speciale ruse', a declarat Dmitri Peskov, remarcând că ţările NATO au reacţionat 'diferit' la recentele declaraţii ale Kievului. 'Există ţări care susţin aderarea rapidă a acesteia, iar altele nu. În orice caz, toate evocă principiul consensului', a spus el. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat săptămâna trecută că uşile NATO 'rămân deschise' pentru Ucraina, dar a reamintit Kievului că există un proces de urmat pentru a deveni membru al alianţei. În plus, Blinken a evitat să răspundă la întrebarea dacă ţara sa ar susţine o procedură de urgenţă pentru aderarea Ucrainei la NATO, cum este cea urmată de Suedia şi Finlanda în acest an. Zelenski a solicitat aderarea la NATO la 30 septembrie, ca răspuns la anexarea de către Rusia a patru regiuni ucrainene.

 

Liderul cecen Kadîrov a anunţat că trei dintre fiii săi, adolescenţi, vor lupta în Ucraina

Liderul regiunii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, a anunţat luni că îşi trimite trei dintre fiii săi, adolescenţi, să lupte în Ucraina, unde el a îndemnat să fie folosite arme nucleare, informează AFP. Kadîrov şi miliţiile sale, 'kadîrovţî', au fost acuzaţi de numeroase abuzuri în Cecenia. Oameni ai săi au fost de asemenea trimişi să lupte alături de armata rusă în Ucraina. Într-un mesaj postat pe Telegram, Ramzan Kadîrov a anunţat că fiii săi Ahmat, Eli şi Adam, în vârstă de 16, 15 şi respectiv 14 ani, urmează 'de multă vreme' antrenamente militare pentru a învăţa să utilizeze 'diferite arme'. 'A venit timpul (pentru ei) să se remarce într-o bătălie adevărată, nu pot decât să salut hotărârea lor. Desigur, ei vor pleca în prima linie şi se vor afla în zonele cele mai dificile de pe linia de contact', a continuat Kadîrov.

Liderul cecen are 14 copii, potrivit site-ului său oficial, însă mass-media ruse afirmă că el are fără îndoială mai mulţi.

'Am considerat întotdeauna că misiunea principală a unui tată este să-şi înveţe băieţii evlavia şi să-i înveţe să-şi apere familia, poporul şi patria. Dacă vrei pace, pregăteşte-te pentru război!', a mai scris el. Un obişnuit al declaraţiilor belicoase, Ramzan Kadîrov a îndemnat sâmbătă la utilizarea de 'arme nucleare de mică putere' în Ucraina, în condiţiile în care armata rusă se confruntă cu dificultăţi şi a trebuit să se retragă din oraşul strategic Liman. 'După părerea mea, trebuie luate măsuri mai drastice, mergând până la declararea legii marţiale în zonele de frontieră şi utilizarea de arme nucleare de mică putere', a declarat el pe Telegram. Kadîrov l-a criticat de asemenea pe colonel-generalul rus însărcinat cu operaţiunile din jurul Limanului, Aleksandr Lapin, apreciind că acesta nu a furnizat 'comunicaţiile' şi 'muniţiile necesare' soldaţilor angajaţi în apărarea acestui oraş din estul Ucrainei. La rândul său, Kremlinul a apreciat luni că îndemnul lui Kadîrov de a utiliza arme nucleare de mică putere a fost făcut sub influenţa emoţiilor. 'În momentele dificile, emoţiile trebuie cu toate acestea excluse din orice evaluare (a situaţiei). Preferăm să facem evaluări măsurate şi obiective', a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Cu toate acestea, Peskov a lăudat 'contribuţia eroică' a lui Kadîrov în ofensiva armatei ruse în Ucraina, unde au fost trimişi să lupte sute sau chiar mii de ceceni. În ultimele săptămâni, Kremlinul a făcut să planeze ameninţarea utilizării de arme nucleare în Ucraina. Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că SUA au stabilit 'un precedent' atunci când au folosit arma nucleară împotriva Japoniei, în 1945.

 

Moderatoarea tv şi jurnalista rusă Ksenia Sobceak, vizată de o anchetă penală (media de stat)

Cunoscuta prezentatoare de televiziune şi jurnalistă rusă Ksenia Sobceak este vizată de o anchetă penală din cauza unei informaţii pe care poliţia o consideră că ar fi 'fake news', a relatat luni agenţia oficială de presă TASS, citând o sursă neidentificată din cadrul forţelor de ordine. Sobceak, al cărui tată defunct a fost primarul oraşului Sankt-Petersburg în anii 1990 şi a lucrat îndeaproape cu Vladimir Putin, găzduieşte un canal YouTube cu peste 3 milioane de abonaţi. De asemenea, jurnalista, care în prezent se află în Occident, a înfiinţat un cont pe Telegram unde prezintă cu regularitate cazuri critice la adresa eforturilor de mobilizare ale autorităţilor ruse.

Agenţia TASS a comunicat că ancheta împotriva Kseniei Sobceak ar avea legătură cu 'finanţarea de către stat' a unor festivaluri şi că ea ar putea fi acuzată în baza unui articol din legislaţia rusă care prevede pedepse cu trei ani de închisoare. Nici Ksenia Sobceak, 40 de ani, nici reprezentanţii canalului său media nu au răspuns pentru moment solicitării Reuters de a comenta informaţia difuzată de TASS. Sobceak a evitat până acum urmărirea penală, dar autorităţile au cercetat-o în trecut pentru difuzarea aşa-numitei 'propagande LGBT' şi a unor declaraţii în care susţinea că peninsula Crimeea este ucraineană după anexarea acesteia de către Rusia în 2014. De la invadarea Ucrainei în februarie, Rusia a luat măsuri drastice împotriva presei independente şi a trimis în judecată mai mulţi jurnalişti pentru răspândirea de presupuse informaţii 'false' despre ceea ce ea numeşte 'operaţiunea sa militară specială'.

 

Un tezaur constând din 44 de monede de aur bizantine, descoperit în nordul Israelului

Un tezaur constând din 44 de monede de aur pur a fost descoperit recent în urma săpăturilor arheologice efectuate de Autoritatea pentru Antichităţi din Israel în zona sitului Paneas (cunoscut mai târziu sub numele de Banias) din rezervaţia naturală Hermon, informează luni agenţia TPS. Săpăturile, finanţate de compania Israel Electric Corporation, au fost efectuate înainte de conectarea sitului adiacent de druzi Maqam Nabi Khadr la reţeaua naţională de electricitate. Dr. Gabriela Bijovsky, expertă în numismatică în cadrul Autorităţii pentru Antichităţi din Israel, a analizat tezaurul, compus în întregime din monede de aur pur, şi a identificat câteva monede din timpul împăratului Phocas (602-610 e.n.) şi multe monede bătute de împăratul Heraclius (610-641 e.n.). Cele mai recente monede, ale lui Heraclius, ajută la datarea tezaurului în perioada cuceririi musulmane a Levantului, în 635 e.n. Potrivit dr. Yoav Lerer, directorul lucrărilor de excavare din partea Autorităţii pentru Antichităţi din Israel, 'tezaurul de monede, cântărind aproximativ 170 de grame, a ascuns la baza unui zid de piatră în momentul cuceririi musulmane. Descoperirea reflectă un moment specific în timp, când ni-l putem imagina pe proprietar ascunzându-şi averea în faţa ameninţării războiului, sperând să revină într-o zi pentru a-şi recupera bunurile. Privind retrospectiv, ştim că el nu a fost atât de norocos', a adăugat Lerer.

'Descoperirea tezaurului de monede poate, de asemenea, să aducă informaţii cu privire la economia oraşului Banias din ultimii 40 de ani de dominaţie bizantină', a mai spus el. 'Majoritatea monedelor sunt ale împăratului bizantin Heraclius', a declarat dr. Bijovsky, 'iar ceea ce este deosebit de interesant este că în primii săi ani ca împărat pe monedă era înfăţişat doar portretul său, în timp ce la scurt timp după aceea, apa şi imagini cu fiii săi. Aceştia pot fi văzuţi crescând - din copilărie până când imaginea lor are aceeaşi dimensiune cu cea a tatălui lor, care este înfăţişat cu o barbă lungă', a adăugat cercetătoarea. În timpul săpăturilor, care au avut loc în cartierul rezidenţial nord-vestic al oraşului antic Banias, au fost găsite rămăşiţe de clădiri, canale pentru apă şi conducte, un cuptor de ceramică, monede de bronz şi fragmente ale unor obiecte din ceramică, sticlă şi metal. Descoperirile datează de la sfârşitul perioadei bizantine (începutul secolului al VII-lea e.n.) şi de la începutul Evului Mediu (secolele al XI-lea - al XIII-lea). Banias, în prezent parc naţional, este un sit arheologic rămas în urma unei aşezări din jurul unui izvor important, ridicat iniţial de canaaniţi, care au dedicat un altar zeului Baal. În perioada elenistică, Banias a servit drept loc de cult pentru zeul Pan (de unde provine numele original grecesc al sitului - Paneas). Aşezarea a cunoscut apogeul în perioada romană timpurie, când regele Irod cel Mare şi fiul său Filip al II-lea, au reconstruit în întregime oraşul şi l-au denumit Caesarea Philippi, în onoarea împăratului roman Augustus.

Conform tradiţiei creştine, Banias a devenit faimos drept loc în care apostolul Petru a proclamat că Iisus este hristosul, iar Iisus i-a dat lui Petru cheile împărăţiei cerurilor. În perioada bizantină, lângă izvor a fost construită o biserică. În perioada cruciaţilor, în 1129, cruciaţii au început fortificarea oraşului pentru a face din el o bază militară din care să atace şi să cucerească Damascul, însă acest lucru a fost de scurtă durată, deoarece musulmanii au cucerit oraşul în 1132 e.n. 'Tezaurul de monede este o descoperire arheologică deosebit de semnificativă, deoarece datează dintr-o importantă perioadă de tranziţie din istoria oraşului Banias şi a întregii regiuni a Levantului. Autoritatea pentru Antichităţi din Israel, împreună cu Autoritatea Parcurilor Naţionale, vor lucra împreună pentru a expune comoara publicului', a declarat Eli Escusido, directorul Autorităţii pentru Antichităţi din Israel.

 

Statele din zona euro au în vedere un sprijin temporar şi ţintit în contextul inflaţiei mari

Miniştrii de Finanţe din zona euro ar putea să promită luni că programele naţionale de asistenţă, în contextul creşterii costurilor la energie, vor fi temporare şi ţintite, astfel încât să nu declanşeze o spirală salarii-preţuri care ar stimula şi mai mult o inflaţie deja record, susţin oficialii citaţi de Reuters. Reuniţi la Luxemburg pentru discuţiile lor lunare, miniştrii de Finanţe din zona euro ar putea da un comunicat cu privire la răspunsul lor fiscal la criza costului vieţii, provocată de reducerea livrărilor de gaze ruseşti spre Europa. Aceste discuţii cu privire la răspunsul fiscal vin într-un moment în care Germania, prima economie a zonei euro, a anunţat joi că va împrumuta 200 de miliarde de euro de pe piaţă pentru a finanţa schemele de sprijin pentru companiile şi gospodăriile afectate de costurile ridicate la energie. Răspunsul Germaniei este cu 67 de miliarde de euro mai mare decât ce a anunţat până acum Franţa şi cu 68 de miliarde de euro peste ceea ce are de gând să facă Italia.

În plus, este cu mult mai mult decât îşi pot permite ţările mici din zona euro, ceea ce generează îngrijorări în rândul Comisiei Europene cu privire la menţinerea competiţiei între companiile din UE. Sprijinul guvernamental total oferit de statele din zona euro, care depăşeşte deja 500 de miliarde de euro, este o bătaie de cap şi pentru Banca Centrală Europeană, care majorează dobânzile pentru a ţine sub control o inflaţie record care a ajuns la 10% în septembrie.

Oficialii citaţi de Reuters susţin că sprijinul guvernamental, chiar dacă reduce impactul imediat al energiei scumpe, distorsionează şi semnalele de preţ pe care piaţa le-ar trimite în mod normal şi ar duce la diminuarea consumului, şi în plus contrazice eforturile BCE de a diminua inflaţia. De asemenea, măsurile de sprijin ar putea însemna noi împrumuturi guvernamentale, lucru pe care nu toate guvernele din zona euro şi-l permit fără a declanşa o reacţie pe piaţă. Pentru a păstra competiţie şi a diminua riscul unor turbulenţe pe piaţă, unii oficiali din zona euro au vehiculat ideea unor noi împrumuturi comune la nivelul UE pentru a finanţa un răspuns comun la criza energetică. Pentru a depăşi scepticismul ţărilor membre din nordul continentului, planul ar putea fi modelat după planul de susţinere a locurilor de muncă din timpul pandemiei. Comisia menţionează şi faptul că guvernele UE pot încă să folosească 225 miliarde de euro sub formă de împrumuturi ieftine neutilizate din fondul UE de revenire post-pandemie şi să le utilizeze pentru a răspunde la criza energetică.

 

Franţa are în vedere noi livrări de arme către Ucraina, printre care tunuri Caesar

Franţa are în vedere să livreze noi materiale militare Ucrainei, în special 6-12 tunuri Caesar dintr-o comandă destinată Danemarcei, transmite luni AFP, citând o sursă apropiată dosarului, care a confirmat astfel informaţii publicate de Le Monde. Operaţiunea este discutată între cele trei guverne şi este încă finalizată, potrivit acestei surse. Parisul a livrat deja 18 tunuri Caesar (tun de 155 mm montat pe un camion), micşorând cu aproape un sfert parcul armatei terestre franceze. Potrivit Le Monde, aceste tunuri suplimentare produse de Nexter ar urma să provină dintr-o comandă de 19 Caesar dată în 2017 de Danemarca. Tunurile Caesar destinate Copenhagăi sunt echipate cu o cabină blindată şi opt roţi, în timp de modelul care echipează armata franceză este mai uşor, nefiind blindat, şi are şase roţi. Ele dispun de asemenea de mai multe obuze (30 faţă de 18), care pot fi trase la o distanţă de 40 km. Parisul are în vedere de asemenea să furnizeze Kievului 20 de vehicule blindate Bastion, potrivit unei surse apropiate dosarului, care a confirmat o informaţie din La Tribune.

Comanda ar fi dată prin Ministerul Apărării, care să le transfere apoi Ucrainei. Operaţiunea ar putea fi pusă în aplicare rapid, mai ales că fabricantul Arquus are deja produse de mai multe astfel de blindate de transport de trupe. Franţa este cu regularitate arătată cu degetul, mai ales de ţări din Europa de Est, pentru slaba amploare a ajutorului său militar pentru Ucraina. Acesta reprezintă mai puţin de 2% din totalul sprijinului militar pentru Kiev, care provine în cea mai mare parte din SUA, conform lui François Heisbourg de la International Institute for Strategic Studies (IISS). De la începutul conflictului, Franţa a livrat Ucrainei, pe lângă 18 tunuri Caesar, şi tunuri tractate TRF1 de 155 mm (în număr de 15, potrivit unei surse apropiate dosarului), blindate VAB, rachete antitanc Milan şi rachete antiaeriene Mistral.

Nobel 2022: Paleogeneticianul suedez Svante Pääbo, câştigătorul premiului Nobel pentru medicină

Paleogeneticianul suedez Svante Pääbo a fost desemnat, luni, laureatul premiului Nobel pentru medicină pe anul 2022. 'Prin dezvăluirea diferenţelor genetice care disting toţi oamenii în viaţă de hominizii dispăruţi, descoperirile sale au oferit baza pentru a explora ceea ce ne face pe noi, oamenii, atât de unici', a anunţat luni Comitetul Nobel. 'Diferenţele genetice dintre Homo Sapiens şi cele mai apropiate rude ale noastre, acum dispărute, au fost necunoscute până când au fost identificate graţie cercetărilor lui Svante Pääbo', a adăugat Comitetul Nobel în decizia sa. Svante Pääbo a descoperit că a avut loc un transfer de gene între aceşti hominizi azi dispăruţi şi Homo sapiens.

Acest flux străvechi de gene către oamenii din zilele noastre are relevanţă fiziologică în prezent, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacţionează la infecţii. Tatăl său, Sune Bergström, a primit, de asemenea, Premiul Nobel pentru Medicină în 1982. Svante Pääbo s-a născut la Stockholm în 1955, însă a lucrat la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Leipzig, Germania, din 1999. Premiul este însoţit de o recompensă în valoare de 10 milioane de coroane (circa 920.000 de euro). Anul trecut, Premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat americanilor Ardem Patapoutian şi David Julius pentru descoperirea receptorilor de temperatură şi de atingere.

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă marţi cu premiul Nobel pentru fizică, urmat de cel pentru chimie miercuri, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură joi şi de premiul pentru pace vineri, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat pe 10 octombrie.

 

Dolarul american îşi menţine aprecierea în faţa monedei europene

Dolarul american este mai scump decât moneda europeană, în condiţiile în care cursul afişat luni de banca centrală a indicat 5,0712 lei pentru un dolar, faţă de 4,9480 lei pentru un euro. Moneda naţională s-a apreciat în raport cu moneda euro, care a fost calculată de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9480 lei, în scădere cu 0,10 bani (-0,02%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9490 lei. Leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 5,0712 lei, în urcare cu 2,43 bani (0,48%), comparativ cu vineri, când s-a situat la 5,0469 lei. Moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,1139 lei, în scădere cu 5,13 bani (-0,99%), faţă de 5,1652 lei, cotaţia anterioară. Pe de altă parte, gramul de aur s-a scumpit, luni, până la valoarea de 270,7335 lei, de la 270,7253 lei, în şedinţa precedentă.

 

Norvegia desfăşoară militari la platformele de petrol şi gaze după scurgerile din gazoductele Nord Stream

Armata norvegiană a anunţat luni că a desfăşurat militari pentru a contribui la paza marilor platforme industriale de procesare de petrol şi gaze pe uscat, parte a unui efort mai larg de a spori securitatea pe fondul suspiciunilor că acte de sabotaj au provocat scurgeri în gazoductele Nord Stream săptămâna trecută, informează Reuters. Gazul a început să se scurgă în Marea Baltică la 26 septembrie din conductele ruseşti Nord Stream 1 şi 2 în largul coastelor Danemarcei şi Suediei.

Seismologii au înregistrat explozii în zonă şi poliţia din mai multe ţări a demarat anchete. Norvegia, cel mai mare furnizor de gaze din Europa şi un important exportator de petrol, şi-a desfăşurat săptămâna trecută forţele navale şi aeriene pentru a patrula în jurul câmpurilor petroliere offshore şi a anunţat că va primi asistenţă din partea Marii Britanii, Germaniei şi Franţei în acest sens. La cererea poliţiei norvegiene, Garda Naţională, o forţă de mobilizare rapidă, a început luni să desfăşoare trupe la platformele de procesare şi export de petrol şi gaze.

Deşi guvernul norvegian a declarat că nu ştie despre existenţa unor ameninţări specifice la adresa infrastructurii de petrol şi gaze, el consideră prudent să întărească securitatea şi caută să calmeze preocupările printre muncitori. Printre facilităţile de pe uscat care primesc luni protecţia poliţiei şi armatei sunt terminalele de export de gaze Kollsnes şi Nyhamna, instalaţia de gaz şi condensat Kaarstoe şi rafinăria de petrol Mongstad. Un purtător de cuvânt al forţelor armate a refuzat să spună câţi militari au fost desfăşuraţi, invocând preocupări de securitate.

 

Criza semiconductorilor a produs pierderi de 100 de miliarde de euro industriei auto, la nivel global (analiză)

Industria auto a fost afectată direct de criza globală a semiconductorilor, ceea ce a dus la un deficit de aproximativ 18 milioane de vehicule în întreaga lume, iar pierderile pentru companiile din domeniu au ajuns la 100 de miliarde de euro, relevă o analiză realizată de Allianz Trade. 'Industria automobilelor a fost prima impactată de criza mondială a semiconductorilor. Pentru a face faţă crizei provocate de pandemie, producătorii şi furnizorii au reacţionat prin reduceri drastice ale stocurilor şi comenzilor de semiconductori (...) Deşi au trecut aproape doi ani de la primele semne ale scăderii stocului de semiconductori, producţia de maşini rămâne de departe sub nivelul din 2019, înregistrând un deficit cumulat de producţie de peste 18 milioane de vehicule la nivel mondial. Situaţia a fost comparativ mai grea în Europa, spre deosebire de China sau America de Nord, producţia de vehicule scăzând la un nivel fără precedent de aproximativ 13 milioane de vehicule în 2021. După ce a dat semne de îmbunătăţire la finalul anului 2021 şi în primul trimestru al anului 2022, recuperarea producţiei a fost din nou afectată de tensiunile suplimentare cauzate de blocarea lanţurilor de aprovizionare din Shanghai, precum şi de invazia Rusiei în Ucraina.

Penuria cipurilor a provocat pierderi de aproape 100 de miliarde euro, în 2021 şi 2022', se menţionează în cercetarea publicată luni. În calculul impactului produs de criza semiconductorilor, specialiştii Allianz Trade au comparat producţia din anii 2021 şi 2022 cu nivelurile din 2019. Astfel, rezultatul arată că peste de 50 de miliarde de euro au fost, deja, pierduţi în 2021, echivalent cu 0,4% din PIB. 'Presupunând că producţia europeană va scădea cu încă 1% în 2022, s-ar putea pierde în total 98 de miliarde euro. Cu toate acestea, Germania a făcut faţă celei mai mari lovituri (o pierdere de 47,5 miliarde euro în valoare adăugată în 2021 şi 2022), deoarece sectorul automobilelor reprezintă o cotă mai mare din valoarea adăugată în ansamblu. Pe de altă parte, istoricul nivelurilor scăzute în cazul retailerilor sugerează că ar putea exista un mare potenţial de creştere dacă producţia va fi reluată în 2023. La o primă vedere, situaţia pieţei auto în România pare decuplată de tendinţele globale, producţia de autoturisme înregistrând o creştere de peste 15%, vânzările de autoturisme noi fiind în creştere cu 5% în primele opt luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2021', notează sursa citată.

În viziunea specialiştilor Allianz Trade, suportul din partea statului ar trebui să rămână ridicat pentru un sector care contribuie cu mai mult de un sfert la formarea produsului intern brut, cu toate că provocările la nivel geopolitic global şi regional sunt foarte mari. 'România este la graniţa unui conflict devastator şi percepută cu un risc mai mare decât poate o arată cifrele, din punct de vedere al factorilor ce pot influenţa decisiv atât deciziile de a rămâne investit (sau căutarea unor măsuri alternative de disipare a acestui risc prin constituirea unor companii de tip 'joint-venture'), cât şi deciziile cele de continuare a investiţiilor sau de relocare a facilităţilor de producţie din alte ţări (...) Pe termen lung, lanţurile de aprovizionare rămân în pericol pe măsură ce semiconductoarele devin omniprezente, iar maşinile devin din ce în ce mai tehnologizate datorită: conectivităţii (cipurile vor asigura conectarea prin WiFi la reţeaua producătorului şi la telefoanele şoferilor prin Bluetooth), siguranţei ( prin implementarea tot mai multor senzori de mişcare, de detectare a unghiului mort) şi electrificării, datorită faptului că, maşinile electrice au de două ori mai mulţi semiconductori decât maşinile cu motor cu combustie internă', sunt de părere analiştii.

Allianz Trade este liderul mondial pe piaţa asigurărilor de credit comercial şi un specialist recunoscut în domenii precum: garanţii, recuperarea creanţelor, credit comercial structurat şi risc politic. Cu sediul central la Paris, Allianz Trade este prezentă în 52 de ţări şi are 5.500 de angajaţi. În 2021, cifra de afaceri consolidată a companiei fost de 2,9 miliarde de euro, iar tranzacţiile comerciale globale asigurate au reprezentat o expunere de 931 miliarde de euro.

 

Fotbal: Sampdoria şi-a concediat antrenorul după eşecul cu Monza

Echipa de fotbal Sampdoria Genova, lanterna roşie din Serie A, a anunţat concedierea antrenorului Marco Giampaolo, după eşecul contra formaţiei Monza (0-3), într-un meci disputat, duminică, pe teren propriu, în cadrul etapei a opta. Giampaolo, 53 ani, preluase Sampdoria în ianuarie 2022, după un prim ciclu la clubul din Genova între 2016 şi 2019. Sampdoria, care a anunţat într-un comunicat demiterea lui Giampaolo, ocupă ultimul loc în Serie A, cu două puncte, fără a cunoaşte gustul victoriei în acest sezon.

Conform mediei italiene, doi foşti antrenori ai echipei se anunţă favoriţi la preluarea Sampdoriei: Roberto D'Aversa, 47 ani, şi Claudio Ranieri, 70 ani. Sampdoria a devenit al treilea club care şi-a concediat tehnicianul în acest sezon de Serie A, după Monza şi Bologna.

 

Delegaţie germană în Taiwan: Ameninţările Chinei sunt inacceptabile

Ameninţările chineze la adresa Taiwanului sunt inacceptabile, i-a declarat luni un parlamentar german aflat în vizită la Taipei preşedintei taiwaneze Tsai Ing-wen, informează DPA. Klaus-Peter Willsch a făcut o paralelă cu invazia Ucrainei de către Rusia în discuţiile cu Tsai, în timp ce ea a primit parlamentarii germani de la grupul parlamentar de prietenie Berlin-Taipei din Bundestagul german. 'În Europa experimentăm cum un vecin mare invadează pe unul mai mic şi încearcă să-şi impună voinţa cu forţa militară începând de la 24 februarie', a spus Willsch. 'Nu considerăm acceptabil să fiţi ameninţaţi de un vecin cu forţa militară, să fiţi forţaţi într-o cooperare nedorită. Bundestagul german este clar în respingerea acestui fapt', a adăugat Willsch. Willsch şi cinci colegi parlamentari germani au sosit la Taipei duminică. La scurt timp după aceea, Beijingul a protestat împotriva vizitei şi a cerut parlamentarilor germani să respecte aşa-numitul 'principiu al unei singure Chine', notează DPA.

'Am luat notă că nu tuturor le place că suntem aici în această săptămână, dar nu ne pasă. Parlamentul german decide singur relaţiile sale cu parlamentele prietene şi cooperarea cu Taiwanul este o parte importantă din aceasta şi aşa va rămâne', i-a spus Willsch lui Tsai. Tsai a vorbit despre extinderea autoritarismului la nivel global şi a spus că toate democraţiile ar trebui să conlucreze pentru a-şi apăra în comun valorile. Ea a declarat că Taiwanul şi Germania au colaborat în multe domenii, precum tranziţie energetică, supraveghere financiară şi justiţie. Este de aşteptat ca grupul multipartit să rămână în Taiwan până joi pentru a face schimb de opinii cu oficiali, parlamentari, think tank-uri care se concentrează asupra securităţii şi firme de înaltă tehnologie.

 

Pakistan: Numărul cazurilor de febră dengue continuă să crească

Numărul cazurilor de febră dengue continuă să crească în Pakistan pe fondul unui focar provocat de inundaţiile declanşate de ploile musonice abundente din ţara din Asia de Sud, informează luni agenţia Xinhua. Provincia sudică Sindh a raportat 341 de cazuri noi de infectare, a anunţat duminică seară departamentul sanitar local. Cea mai afectată zonă este Karachi, capitala provinciei, cu 241 de cazuri noi. Numărul total al cazurilor înregistrate în acest an în provincie a crescut la 10.495. În ultimele 24 de ore, alte 287 de persoane au fost diagnosticate cu această boală în provincia nord-vestică Khyber Pakhtunkhwa, a anunţat duminică seară departamentul sanitar provincial. Numărul cazurilor active din această provincie este în prezent de 2.070, iar bilanţul total al cazurilor din acest an a ajuns la 9.249. Provincia estică Punjab a raportat 276 de cazuri noi în ultimele 24 de ore, au anunţat duminică autorităţile sanitare provinciale.

Capitala provinciei Punjab, Lahore, a raportat 119 cazuri noi, urmată de oraşul Rawalpindi, cu 69 de cazuri. Numărul total al cazurilor de dengue înregistrate în acest an în Punjab a crescut la 7.039. Capitala ţării, Islamabad, a raportat în ultimele 24 de ore 44 de cazuri noi de febră dengue, au anunţat duminică seară autorităţile sanitare. Numărul total al cazurilor înregistrate anul acesta în oraş a crescut la 2.552. Guvernul pakistanez a lansat o campanie împotriva dengue, ce include creşterea nivelului de conştientizare a publicului ca răspuns la numărul alarmant de mare de cazuri din ţară, şi a luat măsuri speciale în zonele cu focare pentru a reduce răspândirea acestei boli care este transmisă de ţânţari.

 

Volei feminin: Italia a învins Olanda la Campionatul Mondial

Italia a învins Olanda cu 3-1, duminică, la Campionatul Mondial de volei feminin găzduit de Olanda şi Polonia. Meciul a fost unul dintre cele mai interesante din prima fază a grupelor, opunând vicecampioana mondială echipei clasate pe locul al patrulea la ediţia trecută. Competiţia va continua cu faza a doua a grupelor, Italia, Olanda, Belgia, Porto Rico, China, Japonia, Brazilia şi Argentina, fiind repartizate în Grupa E, iar Turcia, Thailanda, Republica Dominicană, Polonia, Serbia, SUA, Canada şi Germania, în Grupa F.

Rezultatele de duminică Grupa A Olanda - Italia 1-3 (13-25 25-22 16-25 21-25) Belgia - Camerun 3-0 (25-8 25-19 25-14) Clasament final 1. Italia 5 victorii (15 puncte) 2. Belgia 4 victorii (13 p) 3. Olanda 3 victorii (9 p) 4. Porto Rico 2 victorii (7 p) 5. Kenya 1 victorie (3 p) 6. Camerun 0 puncte Grupa D Japonia - Argentina 3-0 (25-17 25-19 25-17) Clasament final 1. China 4 victorii (12 puncte) 2. Japonia 4 v (12 p) 3. Brazilia 4 v (12 p) 4. Argentina 2 v (5 p) 5. Cehia 1 v (3 p) 6. Columbia 1 p Primele patru clasate s-au calificat în faza a doua a grupelor. Primul criteriu de departajare este numărul de victorii, apoi numărul de puncte, iar al treilea este setaverajul, ultimul fiind punctaverajul.

 

UE vrea să excludă serviciile de pilotaj maritim de pe lista sancţiunilor impuse petrolului rusesc

Uniunea Europeană a propus ca serviciile de pilotaj maritim să fie scutite de la sancţiunile care vizează transferul de petrol rusesc, sancţiuni care ar urma să intre în vigoare în acest an pentru a pedepsi Rusia pentru invazia sa din Ucraina, transmite Bloomberg. Excepţia, care ar permite proprietarilor de nave să angajeze piloţi specializaţi pentru a ghida navele prin porţiunile dificile, a fost propusă pentru a creşte siguranţa maritimă, a dezvăluit o sursă din apropierea acestui dosar, care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Conform sancţiunilor discutate în prezent de UE, şi care ar urma să intre în vigoare din luna decembrie, serviciile de pilotaj ar urma să fie incluse într-o interdicţie referitoare la furnizarea de asistenţă tehnică necesară pentru a transporta petrol. Una dintre zonele afectate ar urma să fie strâmtorile daneze, care nu pot fi ocolite pentru transportul de ţiţei şi carburanţi din porturile ruseşti de la Marea Baltică. Noua propunere face parte din cel de al optulea pachet de sancţiuni al Comisiei Europene, care a fost dezvăluit săptămâna trecută ca răspuns la decizia Rusiei de a anexa patru regiuni ocupate din Ucraina.

Cel mai nou pachet de sancţiuni ar urma să fie discutat luni de ambasadorii UE la Bruxelles. Utilizarea serviciilor piloţilor pentru a ghida navele care transportă petrol prin porţiuni dificile este recomandată în mod expres de Autoritatea maritimă din Danemarca din cauza riscurilor la adresa siguranţei şi mediului. Aproape două milioane de barili de petrol au trecut în ultimii doi ani prin strâmtorile daneze pentru a ajunge pe pieţele mondiale. În luna iunie, Uniunea Europeană a anunţat un embargou cu privire la furnizarea de servicii şi asigurări pentru navele care transportă petrol rusesc oriunde în lume, precum şi un embargou cu privire la majoritatea importurilor de petrol rusesc pe mare în blocul comunitar. Măsurile ar urma să intre în vigoare în luna decembrie pentru ţiţeiul rusesc şi anul viitor pentru combustibilii ruseşti. Majoritatea livrărilor de petrol rusesc prin conductă sunt scutite de la acest embargou.

 

Secretarul de stat britanic pentru Europa, la Bucureşti; discuţii despre consolidarea cooperării în domeniul securităţii

Secretarul de stat britanic pentru Europa, Leo Docherty, efectuează, luni, o vizită oficială la Bucureşti pentru a sublinia angajamentul Marii Britanii de a proteja securitatea europeană şi de a consolida relaţiile apropiate cu România, informează Ambasada Regatului Unit. Potrivit sursei citate, în semn de solidaritate cu un aliat 'cheie' al NATO, secretarul de stat britanic pentru Europa va saluta cooperarea strânsă cu România în domeniul apărării regionale şi sprijinul continuu acordat Ucrainei ca răspuns la războiul provocat de Federaţia Rusă.

'Marea Britanie şi România sunt aliaţi importanţi ai NATO, în strânsă coordonare cu partenerii internaţionali, care se opun ferm atacului brutal al lui Putin asupra suveranităţii Ucrainei. Sunt încântat să mă aflu la Bucureşti pentru a discuta despre consolidarea cooperării noastre în domeniul securităţii şi pentru a reafirma sprijinul nostru ferm pentru Ucraina', a declarat Leo Docherty înaintea vizitei, conform unui comunicat de presă al misiunii diplomatice.

La Bucureşti, secretarul de stat britanic Docherty se va întâlni cu secretarii de stat pentru Afaceri Europene şi Afaceri Strategice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Daniela Gîtman şi Iulian Fota, cu preşedinţii Comisiilor parlamentare pentru apărare, securitate şi afaceri externe, Nicoleta Pauliuc, Angel Tîlvăr şi Titus Corlăţean, precum şi cu secretarul de stat George Şerban din cadrul Ministerului Justiţiei. De asemenea, sunt programate discuţii cu ofiţerii britanici din cadrul forţelor NATO aflaţi la Bucureşti, dar şi cu reprezentanţi ai companiilor britanice.

 

TOP CINEMA 'Smile' zâmbeşte din fruntea box-office-ului nord-american

Filmul horror psihologic 'Smile' a urcat duminică pe prima poziţie a box-office-ului din Statele Unite şi Canada, clasându-se înaintea thriller-ului distopic 'Don't Worry Darling', dovadă a succesului de care se bucură poveştile tulburătoare din cinematografia nord-americană, relatează AFP. 'Smile', o producţie Paramount în regia lui Parker Finn, a obţinut încasări de 22 de milioane de dolari de vineri până duminică, potrivit cifrelor furnizate duminică de firma de specialitate Exhibitor Relations.

Filmul relatează povestea tulburătoare a unei terapeute, interpretată de Sosie Bacon - fiica actorilor Kevin Bacon şi Kyra Sedgwick - care începe să piardă legătura cu realitatea după ce a asistat la un eveniment îngrozitor în care a fost implicat o pacientă. 'Smile' se situează în acest top înaintea unui alt film cu un scenariu tulburător, 'Don't Worry Darling' (cu încasări de 7,3 milioane de dolari). Pelicula Oliviei Wilde, care joacă în aceasta alături de Florence Pugh, Chris Pine şi partenerul său, starul pop Harry Styles, s-a clasat în fruntea clasamentului weekendul precedent. Acţiunea din 'Don't Worry Darling', un fel de 'Truman Show' angoasant, plasat în America anilor '50, se desfăşoară în Victory, un oraş model construit în mijlocul deşertului de un misterios om de afaceri, unde bunăstarea materială a locuitorilor este garantată, însă din care acestora le este interzis să plece. 'The Woman King', o epopee istorică centrată pe războinicele din regatul Dahomey (Africa de Vest) din secolul al XIX-lea, cu actriţa laureată cu Oscar Viola Davis, a coborât în acest weekend pe locul al treilea, cu încasări de 7 milioane de dolari.

În acest clasament urmează, pe locul al patrulea, 'Bros', o comedie romantică cu bărbaţi (cu încasări de 4,8 milioane), apoi Avatar, pe locul al cincilea, (cu încasări de 4,7 milioane), filmul de succes al lui James Cameron din 2009, redifuzat în aşteptarea lansării din decembrie a celei de-a doua părţi, 'Avatar: The Way of Water'. Topul 10 din box office-ul nord-american este completat de următoarele producţii cinematografice: 6 - 'Ponniyin Selvan: I' (4,1 milioane de dolari) 7 - 'Barbarian' (2,8 milioane de dolari) 8 - 'Bullet Train' (1,4 milioane de dolari) 9 - 'DC League of Super-Pets' (1,3 milioane de dolari) 10 - 'Top Gun: Maverick' (1,2 milioane de dolari).

 

Sezonul premiilor Nobel începe la Stockholm cu anunţarea laureatului la categoria fiziologie sau medicină

Anunţarea laureaţilor premiului Nobel din acest an va începe luni cu categoria medicină sau fiziologie, informează agenţia DPA. Comitetul Nobel din cadrul Institutului Karolinska din Stockholm urmează să dezvăluie cui va acorda anul acesta premiul Nobel pentru medicină sau fiziologie. Anul trecut, cercetătorii americani David Julius şi Ardem Patapoutian au fost desemnaţi laureaţii premiului Nobel pentru medicină pentru descoperirea receptorilor de temperatură şi de atingere, potrivit anunţului Comitetului Nobel. Fiecare premiu Nobel este însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (900.000 de dolari americani).

Premiul Nobel pentru Medicină dă startul în mod tradiţional seriei de anunţuri anuale ale celor mai prestigioase premii din lume, la începutul lunii octombrie. Marţi şi miercuri vor fi anunţate premiile Nobel pentru fizică, respectiv chimie, în timp ce joi şi vineri, vor fi anunţaţi câştigătorii distincţiilor pentru literatură, respectiv pace. Ultimul premiu, cel pentru economie, va fi anunţat săptămâna viitoare, luni, acesta nefiind însă bazat pe ultima dorinţă a celui care a iniţiat aceste premii, magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei. Premiile vor fi decernate la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

IEA: Europa se confruntă cu un 'risc fără precedent' de probleme în aprovizionarea cu gaze

Europa se confruntă cu un 'risc fără precedent' la adresa livrărilor de gaze naturale în cursul acestei ierni, după ce Rusia a întrerupt majoritatea livrărilor de gaze prin conductă, şi ar putea fi obligată să concureze cu Asia pentru gazele lichefiate scumpe care sunt transportate prin intermediul navelor, avertizează Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), relatează AP. Într-un raport trimestrial publicat luni, IEA susţine că ţările membre ale Uniunii Europene vor trebui să reducă consumul de gaze cu 13% pe parcursul iernii, în cazul în care Rusia opreşte complet livrările în contextul războiului din Ucraina.

O mare parte din această reducere va trebui să vină de pe urma modificării comportamentului consumatorilor precum reducerea termostatelor cu un grad şi ajustarea temperaturii boilerelor precum şi de pe urma diminuării consumului din partea sectorului industrial şi a firmelor de utilităţi. Un alt risc menţionat în raportul IEA este o iarnă târzie, care ar fi una deosebit de dificilă pentru că depozitele de gaze subterane funcţionează mai lent la finele sezonului deoarece există o cantitate mai mică de gaze şi o presiune mai redusă în depozitele subterane. Uniunea Europeană şi-a umplut deja depozitele de gaze până la 88% din capacitate, depăşindu-şi obiectivul privind un grad de umplere de 80% înainte de venirea iernii. IEA pleacă de la ipoteza că va fi nevoie de un grad de umplere de 90%, dacă Rusia va decide să oprească complet livrările de gaze spre Europa. Pentru a menţine stocurile de gaze la un nivel adecvat până la finele sezonului de încălzire, IEA a calculat că cererea trebuie redusă cu 9 până la 13% comparativ cu media din ultimii cinci ani. Dacă la această reducere se vor adăuga şi intrări modeste de gaze naturale lichefiate, asta ar asigura că depozitele de gaze vor rămâne umplute până la un nivel de 25% până la 30%. Fără o reducere a consumului de gaze şi în eventualitatea unei opriri complete a livrărilor ruseşti începând din noiembrie, gradul de umplere a depozitelor ar putea coborî până la 5%, dacă în acelaşi timp doar cantităţi mici de gaze lichefiate vor fi livrate către UE.

Aceasta ar creşte riscul unor perturbări de aprovizionare în eventualitatea unei iernii târzii. Chiar şi dacă vor avea loc intrări mari de gaze lichefiate, gradul de umplere a depozitelor va rămâne mai mic de 20%, arată analizele IEA. Obiectivul este împiedicarea scăderii gradului de umplere a depozitelor astfel încât guvernele să fie nevoite să raţionalizeze consumul. IEA a calculat că gradul de umplere a depozitelor de gaze trebuie să rămâne peste pragul de 33% pentru o iarnă sigură, în caz contrar existând riscul unor perturbări în aprovizionare, în special dacă va avea loc o iarnă târzie. 'Invadarea Ucrainei de către Rusia şi reducerile semnificative ale livrărilor de gaze naturale spre Europa provoacă pagube semnificative consumatorilor, companiilor şi economiilor, nu doar în Europa dar şi în economiile emergente şi în curs de dezvoltare', a declarat directorul pentru pieţele energetice de la IEA, Keisuke Sadamori. 'Perspectivele pentru pieţele de gaze rămân întunecate, nu în ultimul rând din cauza comportamentului impredictibil al Rusiei, care i-a spulberat reputaţia de furnizor de încredere. Dar toate semnele arată că pieţele vor rămâne tensionate până în 2023', a adăugat Sadamori.

Miniştrii ţărilor europene au ajuns, vineri, la un acord politic privind o serie de&

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?