Azi, în lume. Știrile zilei - 22 septembrie
Autor: Alexandru Negrici | Publicat pe: 22 sep 2022, 08:20
WhatsApp
FOTO: Pixabay
FOTO: Pixabay
Iată cele mai importante știri externe ale zilei. Vezi ce se întâmplă, astăzi, 22 septembrie, în lume.

RRA: Ucraina va putea creşte exporturile de energie electrică către Uniunea Europeană

De mâine, Ucraina va putea creşte exporturile de energie electrică către Uniunea Europeană cu 50 MW pe timp de noapte, a anunţat compania Ukrenergo. Astfel, acum producătorii ucraineni de energie electrică pot exporta 300 MW în România şi Slovacia în 24 de ore. Următoarea creştere a debitului cu România, Slovacia şi Ungaria va fi discutată în octombrie, iar la sfârşitul anului este planificată reluarea activităţii cu încă un inter-conector, cu Polonia, se mai arată într-un comunicat al companiei ucrainene de energie.

Serghei Lavrov va vorbi pe 22 septembrie în şedinţa Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, după cum se aşteaptă, urmează să vorbească pe 22 septembrie la şedinţa Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina, a anunţat o sursă din cadrul delegaţiei rusă. Se subliniază că discursul şefului diplomaţiei ruse este programat pentru ora locală 11:30 (18:30 ora Moscovei). Despre ce anume va vorbi Serghei Lavrov nu se specifică.

Anterior, s-a anunţat că preşedintele SUA, Joe Biden, în timpul discursului său la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a ONU, a declarat că Washingtonul se pronunţă pentru extinderea numărului de membri, atât permanenţi, cât şi nepermanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU. Reprezentanţii Ministerului de Externe al Rusiei au susţinut afirmaţiile liderului american, subliniind că există candidaţi demni pentru aderarea la CS ONU.

TASS: Iranul, Rusia şi China vor organiza exerciţii navale comune în această toamnă

Iranul, Rusia şi China intenţionează să organizeze exerciţii navale comune în această toamnă, a declarat, joi, şeful Statului Major General al Forţelor Armate Iraniene, Mohammad Bagheri, în timpul unei conferinţe de presă susţinută în cadrul paradei Forţelor Armate Iraniene. "Exerciţii cu participarea Forţelor Maritime Militare ale Iranului, Rusiei şi Chinei vor avea loc în această toamnă, în partea de nord a Oceanului Indian" - a declarat Bagheri, citat de agenţia de presă Mehr. "Pakistan, Oman şi o serie de alte ţări de asemenea vor participa probabil la aceste evenimente" - a adăugat oficialul militar iranian, citat de Rador.

G Ad:

Marea Britanie a decis să reia exploatările de gaze de şist

Guvernul Marii Britanii a suspendat o interdicţie de trei ani la procedura de exploatare a gazelor naturale prin fracturare în Anglia. Metoda fracturării se foloseşte la extracţia petrolului şi a gazelor de şist. Secretarul de stat pentru afaceri, Jacob-Rees Mogg, a declarat că reluarea metodei prin fracturare va ajuta la întărirea sectorului energetic al ţării, după ce Moscova a redus sau încetat livrările de gaze naturale spre Europa. Marea Britanie a stopat exploatările prin fracturare în 2019, după avertizări că această metodă poate produce cutremure. Oficialul britanic a mai spus că noile proiecte vor avea nevoie de sprijin local, subliniază BBC, citat de Rador.

Viktor Orbán: Cei de la Bruxelles să retragă sancţiunile!

"Războiul între Ucraina şi Rusia nu mai este unul local, acest război a fost transformat de sancţiuni într-un război economic global, a declarat Viktor Orbán la o reuniune a grupului parlamentar FIDESZ-KDNP, care a avut loc la Balatonalmádi, judeţul Veszprém, portrivit unui articol publicat miercuri seara de ziarul ungar "Magyar Nemzet". La această reuniune, Viktor Orban a solicitat membrilor grupului parlamentar al FIDESZ-KDNP să facă tot posibilul pentru ca Europa să retragă sancţiunile până cel târziu la sfârşitul anului, scrie Rador.

Potrivit informaţiilor obţinute de ziarul amintit, premierul s-a referit la faptul că "azi este deja clar pentru toată lumea că trebuie să ne aşteptăm la prelungirea conflictului şi că trebuie să ne pregătim pentru continuarea acestui război din vecinătatea noastră atât în acest an, cât şi anul viitor". În opinia sa, de aceea securitatea şi protecţia suveranităţii economice şi naţionale au devenit o chestiune mai importantă ca niciodată pentru Ungaria, acesta fiind şi motivul înfiinţării Fondului pentru apărare.

Soldaţii au fost retraşi de la protecţia frontierelor şi au fost create unităţi de grăniceri, a mai precizat Viktor Orbán, subliniind că "este nevoie de mai mulţi soldaţi şi trebuie să ne pregătim pentru apărarea ţării". În opinia premierului, războiul îi îngrijorează pe oameni, dar ceea ce afectează direct familiile în acest moment este inflaţia, scrie "Magyar Nemzet", menţionând că Viktor Orbán a precizat că înainte de alegeri Guvernul ungar a considerat că condiţiile economice vor evolua într-o manieră previzibilă în ciuda războiului, însă în iunie 2022, la Bruxelles au fost adoptate sancţiuni economice şi comerciale, inclusiv sancţiuni privind transportul petrolului, iar imediat după acestea au fost puse pe masă sancţiunile privind achiziţia gazelor naturale, astfel încât din iunie 2022 preţul gazelor naturale s-a dublat într-o lună, iar apoi s-a triplat în decurs de încă o lună.

Potrivit relatării ziarului "Magyar Nemzet", premierul a subliniat: Dacă sancţiunile ar fi ridicate, preţurile s-ar înjumătăţi imediat, la fel şi inflaţia. Fără sancţiuni, economia Europei şi-ar recăpăta puterea şi ar putea evita recesiunea ce ne ameninţă. Atunci când la Bruxelles au fost impuse Europei aceste sancţiuni, la începutul verii, birocraţii din UE au spus că sancţiunile vor afecta Rusia, şi nu pe europeni. De atunci a devenit clar că sancţiunile impuse fac mai mult rău Europei decât Rusiei.

Potrivit informaţiilor ziarului, în noiembrie va exista o oportunitate politică semnificativă pentru revizuirea sancţiunilor, iar în acest context premierul a făcut apel la membrii grupului parlamentar să facă tot posibilul pentru ca Europa să retragă aceste sancţiuni până cel târziu la sfârşitul anului. Potrivit evaluării situaţiei de către premier, sancţiunile sunt impuse Europei de birocraţii de la Bruxelles, ele sunt cauza problemelor economice, a crizei energetice şi a inflaţiei. Iar sancţiunile sunt susţinute şi de stânga din Ungaria, scrie ziarul, care a citat, de asemenea, cuvintele premierului referitoare la opoziţie, afirmând că, aşa cum au subliniat în timpul campaniei electorale, epoca Gyurcsány şi reprezentanţii acesteia vor să se întoarcă la putere, care odată au distrus deja Ungaria.

După evaluarea activităţii stângii, Victor Orbán - care mai îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al FIDESZ - a stabilit sarcinile viitoare ale Fidesz-KDNP, şi anume: asigurarea aprovizionării cu energie a ţării, protejarea familiilor şi a locurilor de muncă. Familiile vor fi protejate prin preţul mici la utilităţi şi prin programele referitoare la lemnele de foc şi la cărbunele brun, în timp ce întreprinderile vor fi ajutate prin trei modalităţi: cu un program în valoare de peste 200 de miliarde de forinţi (496,1 de milioane de euro) vor fi susţinute întreprinderile mici şi mijlocii cu un consum de energie ridicat, companiile producătoare vor fi sprijinite prin acoperirea parţială a costurilor energetice şi prin subvenţionarea investiţiilor vizând economisirea energiei, va fi implementat un program de salvare a fabricilor şi un nou plan de acţiune pentru protejarea locurilor de muncă în sectorul serviciilor.

La finalul discursului său, premierul a precizat: aprovizionarea cu energie a Ungariei este asigurată. Va fi suficient gaz, energie electrică şi petrol. "Sancţiunile provoacă daune grave ţării, dar cu mult efort avem o şansă pentru ca Ungaria să iasă din această criză ca ţară care poate depăşi în curbă", a declarat premierul ungar, citat de Magyar Nemzet.

Rusia acceptă numirea diplomatei americane Lynne Tracy ca ambasadoare la Moscova

Rusia a acceptat numirea diplomatei americane Lynne Tracy, nominalizată recent de preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, ca ambasadoare la Moscova, informează dpa.

Tracy a primit aprobarea ministerului rus de externe, numită în termeni diplomatici agrement, a declarat joi Serghei Ryabkov, adjunct al ministrului, citat de agenţia TASS.

Pentru ca numirea să devină oficială şi să fie urmată de prezentarea la post, mai este necesară aprobarea Senatului Statelor Unite, conform procedurii valabile pentru toţi ambasadorii americani.

Tracy, vorbitoare de rusă, a mai deţinut postul de ambasadoare şi în Armenia.

Londra consideră că Rusia are probleme în implementarea mobilizării parţiale

Marea Britanie se îndoieşte de capacitatea Rusiei de a implementa mobilizarea parţială ordonată a 300.000 de rezervişti pentru războiul împotriva Ucrainei, informează joi DPA.

"Este probabil ca Rusia să se lupte cu provocările logistice şi administrative chiar şi pentru a aduna personalul de 300.000", a consemnat Ministerul Apărării joi la Londra în actualizarea sa zilnică a informaţiilor din război.

Ministerul britanic, care consideră că "este puţin probabil ca multe dintre aceste trupe să fie efectiv gata de luptă luni de zile", a adăugat că vede mobilizarea parţială ca un semn al slăbiciunii Rusiei.

"Acţiunea este efectiv o recunoaştere că Rusia şi-a epuizat rezerva de voluntari dispuşi să lupte în Ucraina", a declarat ministerul britanic.

"Chiar şi această mobilizare limitată este probabil să fie foarte nepopulară în părţi ale populaţiei ruse. Putin acceptă un risc politic considerabil în speranţa de a genera o putere de luptă atât de necesară", potrivit ministerului.

Putin a ordonat mobilizarea parţială a 300.000 de rezervişti cu o zi înainte pentru a acoperi golurile forţei de luptă în războiul de agresiune împotriva Ucrainei, aminteşte DPA.

Ministerul britanic al Apărării publică zilnic actualizări de informaţii despre cursul războiului Rusiei împotriva Ucrainei de când a început la sfârşitul lunii februarie.

Acesta este modul guvernului britanic de a contracara naraţiunea rusă şi a-i ţine pe aliaţi la curent cu evoluţiile. Moscova acuză Londra că a devenit ţinta unei campanii de dezinformare.

Premierul Ungariei spune că sancţiunile UE împotriva Rusiei ar trebui eliminate

Premierul ungar, Viktor Orban, a declarat la o reuniune a partidului său de guvernământ, Fidesz, că sancţiunile împotriva Rusiei impuse de Uniunea Europeană ar trebui să fie eliminate, a relatat miercuri seara târziu cotidianul proguvernamental Magyar Nemzet.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Zoltan Kovacs, a confirmat comentariile într-un răspuns transmis prin e-mail către Reuters.

Orban, un critic dur al sancţiunilor UE împotriva Moscovei din cauza invaziei acesteia în Ucraina, a făcut aceste remarci în cadrul unei reuniuni cu uşile închise a membrilor partidului său, miercuri, înainte de începerea sezonului politic de toamnă.

Fără a oferi o sursă, Magyar Nemzet l-a citat pe Orban cu declaraţia că sancţiunile UE au dus la creşterea preţurilor la gaze şi a inflaţiei, iar dacă aceste măsuri ar fi eliminate, preţurile la gaze ar scădea imediat cu 50%, iar inflaţia ar scădea şi ea.

Fără sancţiuni, Europa şi-ar putea recăpăta puterea şi ar putea evita o recesiune iminentă, a declarat Orban, reiterând poziţia sa anterioară potrivit căreia sancţiunile afectează mai mult Europa decât Rusia.

Pe pagina sa de Facebook, Orban a postat de la reuniunea partidului: "Sancţiunile de la Bruxelles au împins Europa într-o criză energetică".

În iulie, Orban a declarat că UE "şi-a tras un glonţ în plămâni" prin sancţiunile economice nechibzuite impuse Rusiei, care, dacă nu sunt retrase, riscă să distrugă economia europeană, aminteşte Reuters.

Şeful AIEA: Situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie 'continuă se se deterioreze'

Situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie (sudul Ucrainei) - cea mai mare din Europa - "continuă să se deterioreze", a avertizat miercuri directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, atenţionând că "nu ne putem permite luxul să aşteptăm să se întâmple ceva catastrofal", potrivit France Presse.

Grossi s-a exprimat într-o reuniune desfăşurată la Reprezentanţa permanentă a Franţei pe lângă ONU, în deschiderea căreia a vorbit preşedintele francez Emmanuel Macron.

Directorul AIEA a afirmat că a abordat problema siguranţei centralei din Zaporojie cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, cu care s-a întâlnit miercuri în marja Adunării Generale a ONU.

"Atât timp cât bombardamentele continuă, riscurile sunt enorme", a adăugat el.

Grossi a avut o întâlnire şi cu şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba, a spus el ulterior într-o conferinţă de presă, exprimându-şi speranţa "să poată să se deplaseze în curând la Kiev şi poate mai târziu în Rusia".

Nu s-a ajuns deocamdată la niciun acord privind instituirea unei zone de protecţie în jurul centralei, a recunoscut şeful AIEA, adăugând totuşi că "adevăratele negocieri privind parametrii" acestei zone se află abia "la început".

Autorităţile ucrainene au acuzat miercuri Rusia că a bombardat, din nou, zona centralei, asigurând totodată că nivelul de radiaţie nu l-a depăşit pe cel normal.

"Chiar şi în cele mai rele condiţii, diplomaţia nu trebuie să se oprească. Ţine de responsabilitatea noastră să facem acest lucru cu propuneri pragmatice şi realiste şi asta este ceea ce încercăm să facem", a mai spus Rafael Grossi.

La reuniunea amintită, mai multe ţări participante au denunţat "militarizarea" de către Rusia a centralei nucleare din Zaporojie (sudul Ucrainei), care ameninţă securitatea nucleară.

Într-o declaraţie comună adoptată în finalul acesteia, miniştrii de externe ai Germaniei, Canadei, Franţei, Italiei, Regatului Unit şi Ucrainei, precum şi reprezentanţi ai Coreei de Sud, SUA şi Elveţiei au subliniat "cu tărie că militarizarea şi capturarea de către Rusia a centralei nucleare din Zaporojie sunt cauze fundamentale ale ameninţărilor actuale pe planul securităţii şi siguranţei nucleare".

"Atragem atenţia că riscul crescut al unui accident nuclear va rămâne la nivelul periculos de ridicat atât timp cât Rusia va fi prezentă la uzina din Zaporojie", afirmă aceştia.

La rândul său, şefa diplomaţiei franceze Catherine Colonna a precizat că obiectivul este "o demilitarizare a centralei în cadrul suveranităţii Ucrainei".

Operatorul public al centralelor nucleare ucrainene, Energoatom, a evocat noi bombardamente miercuri în zona uzinei de la Zaporojie şi a cerut AIEA "acţiuni mai ferme" împotriva Moscovei.

Centrala nucleară din Zaporojie, ocupată de trupele ruse din primele săptămâni ale invaziei lor în Ucraina, lansată la 24 februarie, a fost vizată de mai multe bombardamente în ultimele luni, pentru care Kievul şi Moscova pasează responsabilitatea de la una la alta, acuzându-se reciproc de şantaj nuclear.

UE examinează noi sancţiuni împotriva Rusiei

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene (UE) au convenit miercuri să pregătească noi sancţiuni împotriva Rusiei care se vor concretiza în cel mai scurt timp, a anunţat şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, citat de EFE.

Acest nou pachet de sancţiuni va afecta noi sectoare ale economiei ruse, inclusiv tehnologia, şi va include noi persoane, dar nu a fost încă definitivat, a precizat Josep Borrell.

Miniştrii de externe, reuniţi de urgenţă la New York, au promis, de asemenea, că vor continua să furnizeze arme Kievului atât timp cât va fi nevoie, potrivit unei declaraţii adoptate prin consens.

Întâlnirea a fost convocată miercuri în paralel cu Adunarea Generală a ONU, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a decretat mobilizarea parţială a 300.000 de rezervişti şi a ameninţat că îşi va folosi întregul arsenal, inclusiv pe cel nuclear.

"Este clar că Putin încearcă să distrugă Ucraina, el încearcă să distrugă întreaga ţară prin diferite mijloace", a spus Josep Borrell într-o conferinţă de presă la sfârşitul reuniunii.

Şeful diplomaţiei europene a apreciat că ultimele mişcări ale Moscovei urmăresc să submineze sprijinul pe care Ucraina îl primeşte de la aliaţii săi şi să ameninţe pacea şi securitatea internaţională "la un nivel fără precedent".

"Dar acest lucru nu va rupe unitatea noastră în sprijinirea Ucrainei sau sprijinul nostru larg pentru capacitatea Ucrainei de a-şi apăra integritatea teritorială şi suveranitatea atât timp cât este nevoie", a insistat el.

În ceea ce priveşte noile sancţiuni, Josep Borrell a explicat că s-a ajuns la un acord politic, dat fiind caracterul informal al întâlnirii, şi că vor fi necesare decizii oficiale pentru precizarea şi eficientizarea acestora.

În declaraţia adoptată miercuri seară, miniştrii de externe europeni au condamnat şi planurile de organizare a unor referendumuri privind anexarea la Rusia a zonelor ocupate ale Ucrainei şi au precizat că nu le vor recunoaşte niciodată rezultatele.

"UE rămâne fermă în sprijinul său pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi cere Rusiei să-şi retragă imediat, complet şi necondiţionat toate trupele şi echipamentele militare de pe întreg teritoriul Ucrainei, în graniţele sale recunoscute la nivel internaţional", încheie documentul.

ONU: Londra promite ajutorul său militar Ucrainei până la victorie

Regatul Unit va continua să ofere ajutor militar Ucrainei până la victoria sa împotriva Rusiei, a promis miercuri seară noul premier britanic, Liz Truss, în faţa Adunării Generale a ONU, scrie AFP.

"În acest moment critic al conflictului, promit că vom menţine sau vom spori sprijinul nostru militar pentru Ucraina atât timp cât va fi necesar (...) Nu vom fi liniştiţi până când Ucraina nu va triumfa", a dat asigurări Liz Truss de la tribuna Naţiunilor Unite.

Miercuri mai devreme, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un mesaj video difuzat în cursul Adunării Generale, a pledat cu forţă pentru o "pedeapsă justă" împotriva Rusiei pe care preşedintele american, Joe Biden, a acuzat-o de încălcarea într-o manieră neruşinată a principiilor fondatoare ale Cartei Naţiunilor Unite.

Liz Truss a estimat că preşedintele rus, Vladimir Putin, care a anunţat miercuri dimineaţă mobilizarea a sute de mii de rezervişti, "încearcă să-şi justifice eşecul catastrofal" în Ucraina.

"Asta nu va funcţiona. Alianţa internaţională este puternică, iar Ucraina este puternică", a spus şefa guvernului britanic.

Pentru Liz Truss, "ucrainenii nu doar îşi apără propria ţară, ci apără valorile noastre şi securitatea lumii întregi. Pentru asta noi trebuie să acţionăm".

Prim-ministrul a promis că "Regatul Unit va cheltui 3% din PIB-ul său pentru apărare până în 2030, păstrându-şi poziţia de lider ca actor de securitate în Europa".

În cele din urmă, ea a pledat pentru un vast plan economic liberal - un fel de alianţă "NATO economică": "G7 şi partenerii noştri care împărtăşesc aceleaşi valori trebuie să acţioneze ca o alianţă NATO economică, pentru a ne apăra colectiv prosperitatea", notează Agerpres.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro
Astrosens.ro
Astrosens.ro