”Cine organizează/susține referendum manipulator pe justiție, împingând justiția în bătălia electorală, cade ca bolovanul în propria groapă. Câteva scurte considerații privitoare la declarațiile absolut elucubrante ale ministrului justiției în guvernul Cîțu, domnul Stelian Ion, care susține că trebuie așteptată motivarea Curții Constituționale referitoare la necesitatea ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării soluției și care nu știe dacă referendumul din 2019 împiedică sau nu guvernul să promoveze și să adopte o OUG pentru modificarea Codului de procedură penală:

1.1. Deși dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție statuează că ”deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României” și că ”de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”, față de argumentele expuse pe scurt în comunicatul instanței de contencios constituțional, oricine (chiar și domnul ministru) poate înțelege motivele obiective pentru care s-a dispus în sensul constatării încălcării legii fundamentale și a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: ”Curtea a reținut că redactarea hotărârii judecătorești penale (motivarea în fapt și în drept) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză LIPSEȘTE persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, ADUCE ATINGERE dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este CONTRARĂ dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept.”

1.2. A aștepta motivarea deciziei Curții Constituționale înseamnă a detona, cu bună-știință, întregul sistem contencios penal. Aceasta în condițiile în care, odată publicată în Monitotul Oficial, decizia va genera inițial SUSPENDAREA DE DREPT a dispozițiilor constatate a fi neconstituționale, iar ulterior (în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei), acestea își vor ÎNCETA efectele juridice (dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun în acord prevederile constatate neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei).

1.3. Ministrul justiției este obligat astfel să inițieze IMEDIAT textul proiectului de act normativ care să modifice Codul de procedură penală în sensul reglementării cadrului legal de redactare/motivare a hotărârii judecătorești la data pronunțării soluției.

1.4. Personal, apreciez că NU există niciun impediment ca această modificare să fie realizată prin OUG. Astfel, dincolo de inutilitatea din punct de vedere juridic a referendumului POLITIC din mai 2019 (acesta fiind doar consultativ, negenerator de efecte/consecințe juridice) și a scopului său eminamente politic, oricine (chiar și actualul și vremelnicul ministru al justiției) poate înțelege că una dintre întrebări viza interzicerea adoptării OUG DOAR ”în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare”, deci NU și în domeniul procesual penal.

Apreciez că suntem în prezența unei situații vădit excepționale, a cărei reglementare NU poate fi amânată, existând o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este OBLIGAT să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență. Dacă domnul ministru nu înțelege textul art. 115 din Constituție, îi recomand să citească, de îndată, Deciziile CCR nr. 83/1998, 134/2005, 214/2019”, a explicat avocatul Cristian Winzer.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News