În cadrul unei conferințe de presă susținute marți, Grossi a descris situația de la centrala Kursk drept „gravă”, subliniind că, deși instalația funcționează aproape de nivelurile normale, riscurile nu trebuie subestimate.
Centrala nucleară din Kursk operează cu reactoare de tip RBMK, un model sovietic cunoscut pentru problemele sale de securitate. Grossi a respins, însă, comparațiile cu dezastrul nuclear de la Cernobîl, insistând că, deși există riscuri, situația actuală este diferită. Totuși, el a subliniat că lipsa unei carcase de izolare, caracteristică reactoarelor RBMK, face centrala vulnerabilă la atacuri externe, cum ar fi loviturile de artilerie sau atacurile cu drone.
Vizita directorului AIEA la centrala din regiunea Kursk a avut scopul de a evalua personal situația și de a colabora cu autoritățile ruse pentru a găsi soluții la provocările curente. „Particularitatea centralei nucleare din Kursk este că operează reactoare de tip RBMK, care, prin proiectarea lor, nu dispun de o carcasă de izolare, ceea ce le face vulnerabile”, a explicat Grossi.
Rusia rămâne singura țară din lume care încă mai utilizează reactoare nucleare RBMK, un model proiectat în anii '70, în perioada Uniunii Sovietice. Deși aceste reactoare au fost modernizate pentru a corecta deficiențele de proiectare care au condus la dezastrul de la Cernobîl, majoritatea acestor unități au fost dezafectate în ultimele decenii. În afară de Rusia, doar Ucraina și Lituania mai foloseau aceste reactoare, însă și-au închis ultimele unități în anii 2000.
La centrala din Kursk, două dintre cele patru reactoare RBMK au fost deja dezafectate, iar Rosatom, agenția nucleară a Rusiei, intenționează să închidă și celelalte două până în 2030. În prezent, Rusia mai operează alte cinci reactoare RBMK, situate la centralele nucleare din Leningrad și Smolensk.
Grossi a respins cu fermitate comparațiile între situația de la Kursk și dezastrul de la Cernobîl, pe care le-a calificat drept „exagerate”. Cu toate acestea, el a atras atenția asupra pericolului potențial reprezentat de proximitatea conflictelor armate din regiune. Potrivit acestuia, „pericolul sau posibilitatea unui accident nuclear a apărut în apropierea centralei”, referindu-se la luptele din vestul Rusiei, la o distanță estimată de aproximativ 60 de kilometri de centrală.
În timp ce armata ucraineană susține că a avansat în regiune, forțele rusești afirmă că au respins încercările de incursiune militară. În acest context, Grossi a subliniat că, deși operarea aproape de normal a centralei este un aspect pozitiv, aceasta aduce și o serie de îngrijorări suplimentare legate de securitatea instalației în cazul unui atac.
Presa rusă, inclusiv agenția TASS, a relatat că Grossi a menționat urme ale unor lovituri cu drone asupra centralei, însă aceste afirmații nu au fost confirmate încă de surse internaționale independente. AIEA continuă să monitorizeze îndeaproape situația, iar Grossi a promis că va colabora cu toate părțile implicate pentru a asigura securitatea nucleară în regiune.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Mihai Mălaimare, experiență nefastă cu Uber: Sunteți la fel ca taximetriștii...
- Emoții pentru Violeta, viitoare studentă în America. Andreea Marin a recunoscut: "Nu mi-e ușor"
- A apărut o soluție revoluționară de reciclare a ambalajelor. Nu vei mai fi nevoit să stai la coadă
- Zelenski, îndemnat de mai mulți comandanți ucraineni să nu invadeze Kursk. Surse Politico: „A fost precum un joc de noroc”
- Câștigul României după ce Roxana Mînzatu a fost desemnată vicepreședinte al Comisiei Europene. Chirieac, comentariu
- Atentat la Parlament / Update: Un bărbat a aruncat cu benzină și a dat foc / Piromanul e căutat de poliție / foto
- Chinezii au descoperit o bulă masivă de plasmă deasupra piramidelor din Giza
- Haos pe piața imobiliară din București! Chiria pentru o garsonieră, cât un salariu minim pe economie. Sfat pentru studenți
- Simbolistica atentatului de la Parlament. Un psiholog explică de ce piromanul a incendiat, deloc întâmplător, magazinul de suveniruri
- Ce trebuie să învețe România după atentatul de la Parlament. Bogdan Chirieac: NU a fost un atac terorist