În cadrul evenimentului „Cultura de Acasă! Românii, încotro?“, Radu Cosma, , director în Direcția proiecte pentru diaspora și comunități istorice din cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a vorbit despre proiectele realizate în folosul românilor din afara granițelor țării

„Ținând cont că s-au prezentat foarte multe probleme ale diasporei, nu ar trebui să avem, pentru că vorbeați de încă o Românie, Ministerul Românilor de Pretutindeni?“, a întrebat jurnalista Anca Murgoci.

„E o decizie politică! Atunci când a fost desființat și spart în două departamente, cred că ne-a trebuit un an și ceva să ne dezmeticim să știm încotro mergem. Când s-a făcut acea desființare, din două paragrafe, au trebuit cred că 12 luni să ne recalibrăm activitățile la un nivel mult mai redus decât erau în timpul ministerului. Din 2021, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și-au recăpătat personalitatea juridică. Asta înseamnă că e o structură funcțională, toate lucrurile se întâmplă în curte, și se observă din acest an o dinamică pronunțată. Depinde foarte mult și de conducătorul instituției, fiindcă unul vine să facă poze, alții vin să facă activități în timpul mandatului și avem șansa să fie un om din diaspora la conducerea Departamentului care să știe exact care sunt nevoile, care sunt cele mai bune instrumente de intervenție în comunități și pentru asta trebuie bani.

La rectificarea bugetară, după ce am plecat cu un buget de 13 milioane de lei pentru toate proiectele, am primit la Departament 52 de milioane de lei. Era bugetul Departamentului pe 4 ani, pe care trebuia să-i cheltuim din septembrie până în decembrie. Am intervenit cu o nouă formă de exprimare, numită granturi, care erau în legea privind susținerea românilor de pretutindeni din 2017, dar nu erau puse în practică. În acest an le-am pus pentru prima dată în practică“, a explicat Radu Cosma.

Biserica, factor coagulant pentru românii din diaspora

„Primul apel competitiv de granturi a fost în relația cu comunitatea românească din Ucraina. Imediat după invazia rusă am făcut o ședință și atunci am spus ce putem face pentru românii noștri din Transcarpatia, Cernăuți și Odesa. Hotărârea a fost să avem un apel de granturi și, până acum , 7000 de români au beneficiat de ajutoare ce constau în alimente și bunuri de strictă necesitate. După aceea am lansat un program de granturi pentru susținerea mediului asociativ și un al treilea program pentru susținerea educației în limba română.

Având în vedere timpul foarte scurt, ne-am axat pe dotarea școlilor, asociaților și bisericilor cu echipament, material școlar, astfel încât unde te vei duce într-o asociație românească din diaspora, dar și din comunitățile istorice, vei da peste un loc în care îți e drag să stai, în care poți să porți o discuție civilizată. Nu mai sunt acele spații insalubre.

Săracii români care dezvoltă activități în plan asociativ, comunitar, fac totul cu sufletul lor. De multe ori aveau spații puse la dispoziție de primării sau închiriate, care nu reprezentau valorile pe care le promovau prin asociație. De data aceasta, au o carte de vizită care ne asigură remândrirea, în sensul că suntem cetățeni de prima mână, avem asociații care se dezvoltă, biserici puternice, care sunt polul coagulant al comunităților. Au vrut sau nu au vrut unii, experiența ne arată că tot în jurul bisericii se adună românii.

Mai mult decât atât, prin biserici începe să fie reluată tradiția veche de educație în tinda bisericii. Vin familii cu copii care stau la cursuri“, a punctat Radu Cosma.

„Adică școala de duminică“, a intervenit Val Vâlcu.

„Da, școala de duminică, pentru că ILR-ul (n.r. Institutul Limbii Române) se adresează către 14.000 de români“, a completat Radu Cosma.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News