Oamenii de știință cercetează varianta unui test simplu și ieftin pentru autism, după ce au descoperit diferențe consistente între microbii găsiți în intestinele persoanelor autiste și cei care nu suferă de această afecțiune.

Descoperirea sugerează că un test de rutină cu o mostră de scaun ar putea ajuta medicii să identifice autismul la timp, ceea ce înseamnă că oamenii ar primi diagnosticul și, astfel, sprijin, mult mai repede decât prin procedura utilizată în prezent în clinici.

"De obicei, este nevoie de trei până la patru ani pentru a da un diagnostic confirmat, majoritatea copiilor fiind diagnosticați la vârsta de șase ani", a declarat profesorul Qi Su de la Universitatea Chineză din Hong Kong. 

"Panoul nostru de biomarker microbiom are o performanță ridicată la copiii sub vârsta de patru ani, ceea ce poate contribui la facilitarea unui diagnostic precoce", a completat acesta.

Rata autismului a crescut vertiginos în ultimele decenii

Rata autismului a crescut vertiginos în ultimele decenii, în mare parte din cauza unei mai bune conștientizări și a unei extinderi a criteriilor utilizate pentru diagnosticarea acestei afecțiuni. În Regatul Unit și în multe alte țări occidentale, se consideră în prezent că aproximativ una din 100 de persoane face parte din spectrul autismului.

Studiile efectuate pe gemeni sugerează că 60-90% din autism se datorează geneticii, dar și altor factori, cum ar fi părinții mai în vârstă, complicațiile la naștere și expunerea la poluarea aerului sau la anumite pesticide în timpul sarcinii. Semnele autismului variază de la copii care nu răspund la numele lor și evită contactul vizual, până la adulți cărora le este dificil să înțeleagă ce gândesc persoanele neurotipice și care devin anxioși dacă rutina lor zilnică este perturbată.

Oamenii de știință știu de mult timp că persoanele autiste au tendința de a avea bacterii mai puțin variate în sistemul lor digestiv. Dacă acest lucru se datorează în vreun fel autismului sau contribuie de fapt la această afecțiune, este un subiect de dezbatere.

"Microbiomul ar putea influența severitatea sau expresia simptomelor din spectrul autismului"

Pentru a pătrunde mai adânc în această enigmă, Su și colegii săi au analizat probe de scaun de la 1 627 de copii cu vârste cuprinse între 1 și 13 ani, dintre care unii erau autiști. Ei au verificat probele pentru a vedea ce bacterii erau prezente și au făcut același lucru pentru viruși, ciuperci și alți microbi.

În Nature Microbiology, cercetătorii descriu modul în care microbii intestinali diferă semnificativ la copiii cu și fără autism. În total, 51 de tipuri de bacterii, 18 virusuri, 14 microbi, 7 ciuperci și multe căi metabolice au fost modificate la copiii autiști. Cu ajutorul IA, oamenii de știință au reușit să identifice copiii autiști cu o precizie de până la 82%, pe baza a 31 de microbi și funcții biologice în sistemul digestiv.

Studiul a evidențiat și alte modificări, diverse căi metabolice implicate în energie și neurodezvoltare fiind aparent perturbate la copiii autiști.

"În timp ce factorii genetici joacă un rol substanțial în autism, microbiomul ar putea acționa ca un factor contributiv prin modularea răspunsurilor imune, a producției de neurotransmițători și a căilor metabolice", a declarat Su. 

"Acest lucru nu implică neapărat o cauzalitate, dar sugerează că microbiomul ar putea influența severitatea sau expresia simptomelor din spectrul autismului", spune Su.

Echipa desfășoară acum un studiu pentru a vedea dacă probele de scaun pot ajuta la identificarea copiilor autiști de la vârsta de un an

În cazul în care ipoteza cercetătorilor este corectă și perturbarea microbiomului afectează gravitatea autismului, aceasta ridică perspectiva intervențiilor personalizate care utilizează dieta sau bacteriile vii, cunoscute sub numele de probiotice, pentru a stabili un microbiom mai divers la persoanele diagnosticate cu această afecțiune.

Echipa desfășoară acum un studiu pentru a vedea dacă probele de scaun pot ajuta la identificarea copiilor autiști de la vârsta de un an.

Dr. Dominic Farsi de la King's College London a declarat că rezultatele ar putea avea "un mare potențial" în diagnosticare, dar a adăugat că sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma constatările. 

Dr. Elizabeth Lund, consultant independent în nutriție și sănătate gastrointestinală, a declarat: "Ideea că analiza probelor de scaun poate ajuta la diagnosticare este foarte interesantă, deoarece în prezent există un număr mare de copii și adulți care așteaptă să fie evaluați. Procesul actual este foarte lung și există o lipsă de clinicieni, cum ar fi psihologii și psihiatrii instruiți pentru a efectua un diagnostic adecvat. În mod clar, studiul trebuie repetat de alte grupuri și în alte populații din întreaga lume, dar abordarea ar putea oferi o cale nouă și mai automatizată de diagnosticare", conform The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News