Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Ministrul austriac de Interne nu vrea extinderea Schengen. Gerhard Karner: Sistemul este disfuncţional!
Facebook Blocul Naţional Sindical
Ministrul de interne al Austriei, Gerhard Karner, a anunţat că se opune intrării în spaţiul Schengen a României, Bulgariei şi Croaţiei.
"Sistemul este disfuncţional. Şi dacă un sistem nu merge, nu poate fi mărit", anunţă Karner, conform derstandard.de.
Ministrul austriac spune că aceste ţări se fac responsabile de creşterea numărului de migranţi din Europa.
"Din partea mea, ca ministrul de Interne, responsabil pentru securitatea ţării, este clar nu", a mai punctat Karner, conform sursei citate, când a fost întrebat despre aderarea la Spaţiul Schengen a României, Bulgariei şi Croaţiei.
Austria se confruntă în prezent cu un număr sporit de refugiaţi care au trecut prin alte state UE de-a lungul aşa-numitei rute a Balcanilor pentru a intra în ţară.
Potrivit Ministerului de Interne, peste 90.000 au ajuns la frontiera austriacă de la începutul anului. Dintre aceştia, 75.000 nu au fost înregistraţi anterior în vreo altă ţară UE.
Un vot asupra aderării celor trei ţări la spaţiul Schengen este programat să aibă loc pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), notează DPA. O decizie în acest sens necesită unanimitate.
Zona Schengen formată din 26 de state a suspendat în mare parte controalele la frontieră între ţările membre şi le permite oamenilor să călătorească, să muncească şi să trăiască într-o altă ţară fără viză sau permis de şedere.
Bulgaria, România, Croaţia, Republica Irlanda şi Cipru sunt singurele state UE care nu fac parte din zona Schengen, la care au aderat însă ţările non-UE Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, scrie Agerpres.
Nu toți s-ar bucura dacă România intră în Schengen. Gușă: Răutate ciudată
„Mai avem 2-3 săptămâni și are loc Consiliul Jai. Bogdan Chirieac a pus punctul pe i. Sunt unii care din ură față de președinte sau din interese politice s-ar bucura să nu intrăm în Spațiul Schengen, să nu fim primiți“, a punctat jurnalistul Val Vâlcu la începutul emisiunii Deferiți mass-media.
„Se adaugă și o răutate ciudată, pentru că am văzut de alaltăieri, când s-a mai clarificat chestiunea asta cu Schengen-ul, sperăm că până la capăt, cum au început să facă inventarul problemelor tehnice pe care le are România. Până acum erau politice sau pe justiție, acum avem și probleme tehnice pe la frontiere”, a spus Cozmin Gușă.
„Este o campanie de când s-a cam clarificat că am cam putea să fim în Schengen”, a spus Cozmin Gușă. VEZI AICI MAI MULTE
Chirieac, argumente tari. De ce România ar trebui admisă în Schengen
De la bun început, trebuie spus că - în comparație cu Germania, Austria sau Olanda - România nu îndeplinește nici pe departe criteriile pentru a fi admisă în spațiul Schengen. Despre Bulgaria nici nu mai vorbesc. Țara de la sud de Dunăre e cu cel puțin 10 ani de dezvoltare și maturizare europeană în urma României. Și, cu toate acestea, cel puțin România, dar în final și Bulgaria, ar trebui să primească decizia politică de a fi admise în spațiul Schengen.
În decembrie 1999, la Helsinki, președintele Emil Constantinescu reușea imposibilul: începeau negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană. Asta după ce, în prima parte a anului 1997, același președinte – figură luminoasă a istoriei postdecembriste – a conștientizat Occidentul că România ar trebui primită în NATO și a obținut vizita președintelui Clinton la București, în iulie același an, când s-a lansat și parteneriatul strategic româno-american.
În perioada 2000-2004, odată cu Guvernul Adrian Năstase și președinția lui Ion Iliescu, România a fost admisă și în NATO, invitată în 2002 la Praga și așezată la masă în 2004, la Washington, iar în decembrie 2004 reușea imposibilul: încheierea negocierilor de aderare cu Bruxellesul. În 2005 și 2006 au urmat semnarea și ratificarea Tratatului Trilateral UE-România-Bulgaria. Admiterea celor două țări s-a făcut oficial la 1 ianuarie 2007, cu condiționări pe Justiție - MCV-ul care există și astăzi - și Mediu.
Aceasta este relatarea pe scurt a celei mai mari realizări politice din istoria României, după Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Ca ziarist care am urmărit pas cu pas toate aceste procese (la cele mai multe am participat fizic) vă pot spune că, dacă erau stabilite criteriile, România nu ar fi trebuit să fie nici astăzi în Uniunea Europeană.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
