Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut, marţi, o întrevedere cu omologul ucrainean Dmitro Kuleba, prilej cu care oficialul român a reiterat sprijinul ferm al Bucureştiului pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei, dar şi "solicitarea repetată" ca această ţară să recunoască inexistenţa aşa-zisei "limbi moldoveneşti".

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în cadrul întâlnirii, care a avut loc în marja Reuniunii miniştrilor afacerilor externe din ţările aliate NATO, Aurescu a exprimat solidaritatea României cu lupta poporului şi a armatei ucrainene în războiul de agresiune declanşat de către Federaţia Rusă.

Cei doi miniştri au discutat despre situaţia infrastructurii critice din Ucraina, în special a celei energetice, cu consecinţe grave, ample, resimţite de populaţia civilă, România depunând eforturi să susţină Ucraina pe acest palier strategic.

Ministrul Bogdan Aurescu a asigurat că România va continua pe linia numeroaselor măsuri adoptate în plan naţional pentru a veni în sprijinul Ucrainei şi al refugiaţilor ucraineni, pe palierele politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, în sfera dreptului internaţional, precum şi în plan sectorial. De asemenea, şeful diplomaţiei române a reconfirmat angajamentul pentru implicarea României, alături de partenerii occidentali, în susţinerea efortului de reconstrucţie a Ucrainei, arată MAE.

Şeful diplomaţiei române a evocat şi lansarea Trilateralei România - Republica Moldova - Ucraina, la nivel de miniştri de externe, cu participarea miniştrilor energiei şi a reprezentanţilor companiilor energetice, în septembrie la Odessa. Cei doi oficiali au agreat organizarea unei noi astfel de întâlniri trilaterale în viitorul apropiat.

De asemenea, Aurescu a amintit deschiderea oficială a punctului de trecere a frontierei Vicovu de Sus - Krasnoilsk, la 10 noiembrie 2022, în prezenţa prim-miniştrilor României, Nicolae Ciucă, şi Ucrainei, Denis Şmîhal. Demnitarul a subliniat importanţa deosebită pe care o prezintă pentru partea română îmbunătăţirea conectivităţii şi racordarea cât mai strânsă a comunităţilor ce trăiesc de o parte şi de alta a frontierei comune, cu efecte benefice în plan social şi economic, precizează sursa citată.

Aurescu i-a solicitat omologului de la Kiev ca Ucraina să recunoască inexistența așa-zisei „limbi moldovenești“

Demnitarul român a evocat şi recenta adoptare de către Parlamentul României, la 23 noiembrie 2022, a Declaraţiei de condamnare a Holodomorului - crimă deliberată de înfometare comisă împotriva poporului ucrainean şi a umanităţii, în perioada 1932 - 1933.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, încă o dată, sprijinul solid al României pentru integrarea euroatlantică a Ucrainei şi a amintit abordarea de principiu a ţării noastre privind consolidarea "politicii uşilor deschise" a NATO.

Nu în ultimul rând, ministrul Aurescu a reamintit solicitarea repetată a părţii române ca partea ucraineană să recunoască inexistenţa aşa-zisei "limbi moldoveneşti", se mai arată în comunicatul transmis de MAE.

Potrivit aceleiaşi surse, Dmitro Kuleba a mulţumit omologului român pentru găzduirea Ministerialei NATO la Bucureşti, la care a fost invitată şi Ucraina să participe, precum şi pentru solidaritatea şi sprijinul constant acordat de autorităţile române poporului ucrainean, exprimându-şi deschiderea pentru aprofundarea cooperării "în spiritul bunei vecinătăţi şi a apropierii ireversibile a Ucrainei de valorile europene". 

În ciuda unui memoriu al românilor din Ucraina, Kievul nu renunță la „limba moldovenească“: Agresorul rus ar putea incita la dușmănie interetnică în țara noastră

La 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, Ministerul Afacerilor Externe  al Ucrainei a răspuns memoriului Consiliului Național al Românilor din Ucraina (CNRU), care a solicitat din nou autorităților ucrainene să recunoască inexistența „limbii moldovenești” și să anuleze ordinele privind introducerea cotelor de limbă ucraineană în școlile cu predare în „limba moldovenească”.

CNRU este uniune civică care întrunește 20 de ONG-uri și instituții de presă din regiunile Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev.

MAE de la Kiev arată că Ucraina pune în aplicare prevederile concluziilor Comisiei de la Veneția privind prevederile Legii Ucrainei „Cu privire la educație” din 5 septembrie 2017 privind utilizarea limbii de stat și a limbilor minorităților, precum și a altor limbi în educație, precizând că minoritățile naționale ale Ucrainei, ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene și care au început să obțină studii medii generale înainte de 1 septembrie 2018 în limba minorității naționale în cauză, până la 1 septembrie 2023, continuă să dobândească aceste studii în conformitate cu regulile care existau înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, cu o creștere treptată a numărul de discipline studiate în limba ucraineană.

„Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, în condițiile agresiunii militare pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, problema renunțării la folosirea termenului „limba moldovenească” poate fi folosită de agresor pentru a incita la dușmănie interetnică în țara noastră” (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News