Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Atac sinucigaş lângă poarta Ambasadei Rusiei din Afganistan
Talibanii le interzic femeilor să acceseze parcuri și târguri de distracții din capitala afgană
Un atac sinucigaş a avut loc în apropierea porţii Ambasadei Rusiei de la Kabul, a anunţat poliţia afgană, transmite luni Reuters.
Atacatorul kamikaze care se apropia de ambasada rusă a fost ucis de gărzile talibane, a adăugat sursa citată.
Poliţia a mai transmis că nu se cunoaşte deocamdată numărul victimelor în explozia de lângă legaţia rusă, notează Agerpres.
Al-Qaida a difuzat o înregistrare video cu un angajat ONU luat ostatic în Yemen
ONU anunţase în februarie că cinci din membrii personalului său, care se întorceau la Aden după o 'misiune pe teren', au fost răpiţi în guvernoratul Abyan din sudul ţării.
În înregistrarea video, un bărbat care se prezintă drept Akam Sofyol Anam, identificat de SITE drept 'director de securitate în cadrul ONU' în Yemen, îşi îndeamnă angajatorul să îndeplinească cerinţele grupării jihadiste, care încă nu sunt cunoscute.
Ostaticul susţine că viaţa sa şi a colegilor săi este în pericol şi afirmă că suferă de o problemă gravă de sănătate, care necesită o atenţie imediată.
Creată în 2009, gruparea Aqpa este considerată de Statele Unite ca fiind cea mai periculoasă ramură a reţelei jihadiste. Aqpa a profitat de haosul provocat de războiul din Yemen şi a desfăşurat atacuri împotriva rebelilor houthi şi a forţelor guvernamentale.
Aqpa a revendicat, de asemenea, atacuri în Statele Unite şi Europa, precum atacul mortal asupra Charlie Hebdo din 2015 la Paris, dar a suferit mai multe înfrângeri în ultimii ani, pierzând teritorii şi luptători.
În conflictul declanşat în Yemen din 2014 se confruntă forţele guvernamentale, susţinute în special de Arabia Saudită, şi rebelii houthi, susţinuţi de Iran. Grupări armate, precum Al-Qaida, sunt de asemenea active în Yemen.
Potrivit ONU, războiul din Yemen s-a soldat cu sute de mii de morţi şi milioane de persoane strămutate, două treimi din populaţie având nevoie de ajutor umanitar.
Petrecere în Afganistan, la un an de la retragerea americanilor
Ultimul avion militar american a decolat de pe aeroportul din Kabul în noaptea de 30 august 2021, cu un minut înainte de miezul nopţii, declanşând chiar în acea dimineaţă de 31 august, de ziua eliberării, manifestări de bucurie în capitala afgană, cu focuri de armă trase în aer de talibani.
Noaptea trecută, focurile de armă au fost înlocuite cu focuri de artificii, care au strâns pe străzi sute de islamişti şi de gură-cască, care dansau înarmaţi pe fondul uralelor de victorie, a strigătelor de Moarte Americii! şi în timp ce fluturau steagul alb pe care era înscrisă Shahada, mărturisirea de credinţă în islam.
Liderii guvernului taliban s-au reunit marţi noaptea, dar abia miercuri dimineaţa devreme au inundat reţelele sociale cu mesaje de libertate fericită! cu prilejul primei aniversări a independenţei ţării de sub ocupaţie americană, după cum a scris purtătorul de cuvânt islamist Zabihullah Mujahid.
În această zi declarată sărbătoare legală de autorităţile de la Kabul, noul regim taliban, o reeditare a celui care a guvernat Afganistanul cu mână de fier între anii 1996-2001, a organizat o defilare militară în fosta bază americană din Bagram, potrivit EFE.
Ministerul de Interne afgan turase deja motorul propagandistic cu înregistrări video şi fotografii cu forţele sale speciale, combatanţi care sunt pregătiţi şi capabili în orice situaţie să protejeze un Afganistan independent sub sistem islamic, scrie agenţia de presă spaniolă.
Vom proteja sistemul islamic, pacea şi unitatea naţională care s-au obţinut cu mari sacrificii, cu voinţă fermă şi credinţă islamică (...) Încrezători în ajutorul lui Allah cel atotputernic, o forţă invincibilă dotată cu credinţă puternică, a scris Ministerul de Interne afgan.
De altfel, guvernul islamist a început celebrările la 15 august, data la care, acum un an, luptătorii talibani au intrat în Kabul pentru a lua controlul ţării, după căderea guvernului susţinut de SUA.
Totodată, talibanii au cerut din nou miercuri comunităţii internaţionale să recunoască legitimitatea guvernului lor.
Emiratul Islamic al Afganistanului, ca sistem legitim al ţării şi reprezentant al curajoasei naţiuni afgane, face un nou apel la adresa comunităţii internaţionale să adopte o politică rezonabilă faţă de Afganistan, să respecte voinţa afganilor, independenţa şi integritatea teritorială, a transmis guvernul de la Kabul într-un comunicat.
De la sosirea lor la putere, la 15 august 2021, şi de la retragerea americană, două săptămâni mai târziu, talibanii au cerut insistent comunităţii internaţionale să le recunoască administraţia, sub efectul sancţiunilor politice şi financiare. Ca parte a acestor sancţiuni, guvernul taliban a fost împiedicat să acceadă la fondurile afgane din străinătate şi la sursele de asistenţă de care a beneficiat Afganistanul timp de două decenii de la invazia americană, ceea ce a aruncat ţara cu circa 38 de milioane de locuitori într-o criză umanitară chiar mai gravă decât cea trăită în cei 20 de ani de conflict.
În pofida acestei serioase deteriorări a nivelului de trai şi a condiţiilor impuse de comunitatea internaţională în materie de drepturi şi libertăţi, guvernul taliban a insistat în punerea în aplicare a unui sistem islamic riguros. Fie ca experienţa ultimilor 20 de ani, care nu a făcut decât să alimenteze criza, să fie un ghid bun pentru viitor, au scris talibanii într-un comunicat.
În fine, Departamentul de Stat al SUA a publicat marţi un raport în care menţionează că, în 2021, SUA au eliberat 8.000 de vize speciale unor cetăţeni afgani care au colaborat cu administraţia americană şi a dat asigurări că, la un an de la retragerea trupelor americane din Afganistan, Washingtonul se angajează să acorde acest tip de vize speciale şi să accelereze procesul.
Continuăm să facem tot ce putem pentru a eficientiza procesul şi a accepta solicitările într-un ritm mult mai rapid, a declarat luni purtătorul de cuvânt adjunct al Departamentului de Stat, Vedant Patel.
Programul de vize speciale este destinat cetăţenilor irakieni şi afgani care au colaborat cu trupele americane şi le permite să acceadă la un permis de reşedinţă odată ajunşi în SUA.
Potrivit ultimelor date valabile pentru începutul lunii august, 17.000 de persoane au solicitat această viză şi au predat toate documentele necesare pentru a o obţine, a declarat pentru EFE o sursă din Departamentul de Stat. Programul vizelor speciale pentru afgani este în vigoare din 2009.
Mii de persoane care au fost angajate în Afganistan de administraţia americană sunt ameninţate cu moartea de către grupări teroriste pentru că şi-au oferit serviciile SUA şi aliaţilor lor, potrivit organizaţiei No One Left Behind, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
