Asociaţii ale magistraţilor, către Iohannis: Totul rămâne în sertare. Justiţia din România, în cea mai neagră perioadă
Autor: Ema Apostu | Publicat pe: 23 iul, 13:34
WhatsApp
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pixabay
Trei asociaţii ale magistraţilor au lansat un apel preşedintelui Klaus Iohannis, pentru a media şi aduce la îndeplinire obligaţiile României ca stat membru UE, reclamând faptul că "reformele esenţiale pentru magistratură sunt promise zilnic în mass-media, dar totul rămâne în sertare".

"Lipsa reformelor reale în Justiţie reprezintă una dintre cauzele serioase ale degradării accentuate a regulilor statului de drept în România. Revine preşedintelui României sarcina de a media şi de a se asigura de aducerea la îndeplinire de către satul român a tuturor obligaţiilor ce rezultă din statutul de membru al Uniunii Europene. (...) Raportul din 2021 privind statul de drept (Capitolul consacrat situaţiei statului de drept din România), publicat recent de Comisia Europeană, dovedeşte încă o dată că lipsa reformelor reale în Justiţie reprezintă una dintre cauzele serioase ale degradării accentuate a regulilor statului de drept în România.

Reformele esenţiale pentru magistratură sunt promise zilnic în mass-media, dar totul rămâne în sertare, din pricina lipsei voinţei politice reale în acest sens şi în ciuda presiunii externe unanime (practic, toate organismele internaţionale şi europene relevante), dar şi a cererilor repetate ale miilor de magistraţi români şi ale asociaţiilor profesionale care îi reprezintă", se arată într-un comunicat semnat de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, scrie Agerpres.

Conform acestora, Comisia Europeană a constatat că decizia din 8 iunie 2021 a Curţii Constituţionale "stârneşte îngrijorări majore întrucât pune sub semnul întrebării principiul supremaţiei dreptului UE" şi a reţinut că, prin hotărârea din 7 iulie 2021, Curtea de Apel Piteşti a fost prima instanţă care a aplicat hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, declarând că existenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie nu este justificată de cerinţe obiective şi verificabile referitoare la buna administrare a Justiţiei şi, prin urmare, SIIJ nu este competentă să investigheze o cauză cu care este sesizată.

"Justiţia din România, în cea mai neagră perioadă din istoria sa recentă"

"Cu toate acestea, inexplicabil, la 23 iunie 2021, Inspecţia Judiciară a iniţiat o cercetare disciplinară împotriva judecătorului care a pronunţat hotărârea menţionată 'pentru rea-credinţă sau gravă neglijenţă în exercitarea funcţiei', întrucât a invocat hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene atunci când a evaluat competenţa SIIJ. Justiţia din România se găseşte în continuare în cea mai neagră perioadă din istoria sa recentă, din cauza menţinerii tuturor acelor schimbări criticate unanim de organismele internaţionale, care au produs şi vor produce zilnic efecte negative, procedurile de infringement fiind iminente. Spre exemplu, deşi CSM a subliniat că există preocupări serioase legate de lipsa de răspundere a Inspecţiei Judiciare, invocând proporţia ridicată a acţiunilor disciplinare respinse şi concentrarea tuturor proceselor decizionale exclusiv în mâinile inspectorului-şef (emiterea regulamentelor de organizare şi funcţionare, numirea inspectorilor judiciari, controlul activităţii acestora etc.), acesta din urmă, fără a aştepta reformarea Inspecţiei Judiciare, a anunţat o nouă selecţie în vederea ocupării a 12 posturi vacante de inspectori judiciari (4 posturi la Direcţia de inspecţie pentru judecători şi 8 posturi la Direcţia de inspecţie pentru procurori), în baza unui nou regulament, emis intempestiv după pronunţarea hotărârii CJUE, în speranţa evitării anulării judiciare a actelor Inspecţiei Judiciare adoptate în perioada interimatului inspectorului-şef", susţin cele trei asociaţii.

De asemenea, amintesc asociaţiile magistraţilor, CSM a adoptat, într-o grabă "inexplicabilă", un alt regulament pentru promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în care la proba interviului în faţa Secţiei pentru judecători candidaţii pot obţine 40% din punctajul maxim doar prin simpla prezenţă, transformându-se selecţia într-o simplă formalitate, în afara oricăror standarde meritocratice pentru accesul celor mai buni candidaţi la Instanţa supremă.

"CJUE a stabilit clar că România trebuie să ia măsurile adecvate"

Totodată, deşi există o criză "fără precedent" de personal (peste 1.000 de posturi vacante de judecător şi procuror), CSM nu a prezentat în ultimul an niciun fel de strategie măcar pe termen scurt şi mediu de remediere a acestei probleme sistemice, ţinând seama şi de fluctuaţia de personal aşteptată în viitorul apropiat (spre exemplu, pentru a stabili cum vor putea fi pregătiţi magistraţii admişi în sistem în condiţiile în care Institutul Naţional al Magistraturii nu dispune de suficiente resurse umane sau materiale pentru recrutarea şi pregătirea rapidă a peste 1.000 de magistraţi, o situaţie excepţională, de altfel).

"În hotărârea sa din 18 mai 2021, CJUE a stabilit clar că România trebuie să ia măsurile adecvate pentru a îndeplini obiectivele de referinţă fixate în MCV, ţinând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) TUE, de rapoartele întocmite de Comisia Europeană, în special de recomandările formulate în rapoartele MCV, această obligaţie fiind în sarcina fiecărui organ al statului membru în cauză. În temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a acestor obligaţii. În baza art. 80 din Constituţia României, preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. În consecinţă, în lipsa unei voinţe politice reale necesare adoptării reformelor reale în justiţie, ultima ratio, revine preşedintelui României sarcina de a media şi de a se asigura de aducerea la îndeplinire de către statul român a tuturor obligaţiilor ce rezultă din statutul de membru al UE", transmit cele trei asociaţii de magistraţi.

G Ad:

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri
DCBusiness.ro
DCBusiness.ro
DCMedical.ro
DCMedical.ro
StiriDiaspora.ro
StiriDiaspora.ro
DefenseRomania.ro
DefenseRomania.ro
Spectacola.ro
Spectacola.ro