Astfel, dacă omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu s-a asociat în Capitală cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti pentru a construi cel mai mare mall din România în zona Băneasa şi a fost condamnat la 7 ani de închisoare, la Cluj Napoca, ancheta DNA a stabilit că nu a fost comisă nicio faptă penală după ce Arpad Paszkany, fost finanţator la CFR Cluj, s-a asociat cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj pentru a construi mall-ul Polus Center. 

Mai mult, despre cazul lui Puiu Popoviciu până şi instanţa din Marea Britanie a scris că "A suferit un exemplu extrem de lipsă de imparțialitate judiciară. Nu a avut parte de o judecată corectă!”. 

La Cluj, trei parchete au ajuns la concluzia că asocierea dintre Paszkany şi USAMV Cluj şi Polus Transilvania Companie de Investiţii SRL s-a făcut legal, chiar dacă aceasta fusese denunţată de Gheorghe Funar. DNA Cluj a dat soluţie de neîncepere a urmăririi penale în cazul rectorului USAMV Liviu Mărghitaş, după ce a arătat că a avut mandat din partea senatului USAMV pentru negocierea cu Polus, iar banii rezultaţi din asociere, 8 milioane de euro, au ajuns la universitate, nu în buzunarul rectorului. 

La Bucureşti, denunţătorul a fost nimeni altul decât Gigi Becali, cel care ar fi vrut ca USAMV să încheie această afacere cu el. Iniţial, PÎCCJ a dat neînceperea urmării penale, dar DNA a redeschis dosarul. Dacă la Cluj, procurorii au recunoscut că terenul pe care s-a ridicat mall-ul este proprietatea USAMV, la Bucureşti terenul Universităţii a fost interpretat ca "domeniu public", iar câştigurile USAMV au fost "recalculate" de "experţi" ai DNA ca fiind prejudicii de sute de milioane, scrie cetăţeanul.net. 

La finalul unui proces care a ridicat multe semne de întrebare, Gabriel Puiu Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de închisoare.

Spre deosebire de cazul Băneasa, la Cluj procurorii au refuzat să urmeze indicațiile politice sau de altă natură și au stabilit că faptele de corupție din asocierea USAMV Cluj – Polus Center nu există, mai arată sursa citată. 

Denunţarea celor două asocieri, în acelaşi an 

În 2006, anul în care Becali denunța afacerea Băneasa, senatorul PRM Gheorghe Funar reclama la DNA Cluj-Napoca fapte de corupție în  legătură cu modul în care a fost înstrăinat către firma Polus Transilvania terenul numit „Şapca Verde”, în suprafaţă de 347 hectare, aflat în administrarea Staţiunii Didactice Experimentale a USAMV Cluj-Napoca. Mai precis, Funar a reclamat că universitatea ar fi cedat ilegal terenul „Șapca Verde” către firma reprezentată de omul de afaceri Arpad Paszkany.

De ce s-au judecat diferit cazurile

Terenul „Şapca Verde” a fost preluat de stat prin expropriere, în anul 1945, iar 3 ani mai târziu a fost dat în administrarea USAMV Cluj.

În 1998, printr-o „manoperă” a Fondului Proprietății de Stat (FPS) și a Prefecturii Cluj, o parte din terenul „Șapca Verde a fost întabulat ilegal de SC „Agroindustriala” Cluj, firmă la care FPS era acționar majoritar. Un an mai târziu  Agroindustriala a vândut terenul către Polus, pentru a construi acolo un mall. Universitatea a reclamat că, în urma înstrăinării, a pierdut folosința asupra terenului, dar și și că i-au fost distruse culturile experimentale.

Mai mult USAMV Cluj a reclamat că este proprietarul de drept al terenului și a cerut constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare dintre Agroindustriala și Polus (încheiat pe 16 iunie 1999).

Chiar dacă USAMV Cluj a câştigat, în contextul prelungirii procesului civil şi având în vedere faptul că deja fusese demarată investiţia pe teren, conducerea USAMV a acceptat negocierea cu Polus pentru stingerea litigiilor pe cale amiabilă. S-a ajuns, astfel, la un "contract de colaborare", prin care părţile urmau să colaboreze pentru obţinerea unor avantaje economice reciproce.

În concret, Universitatea, printre altele, recunoştea că Polus este proprietarul exclusiv al terenului în litigiu şi al proiectului care se realiza pe acesta, iar dezvoltatorul, la rândul său, se obliga să achite universităţii suma totală de 8 milioane de euro.

La Bucureşti, prin comparaţie, s-a lucrat invers. Deşi terenul din Băneasa era proprietatea Universităţii, ca la Cluj, procurorii au susţinut că este domeniul public al statului, fără să aibă dovezi solide. Judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, cel care trebuia să constate eroarea procurorilor, a închis însă ochii şi a copiat, în motivarea sentinţei, exact rechizitoriul procurorilor. 

Judecând cererea de extrădare, magistrații din Londra au constatat că "există temeiuri serioase pentru a crede că Gabriel Popoviciu a fost condamnat de către un judecător care nu putea fi imparțial … și care, pe cale de consecință, nu ar fi trebuit să judece cazul”. Până în prezent nicio comisie a Ministerului de Justiție nu a cercetat, în lumina hotărârii pronunțate de către High Court of Justice în data de 11.06.2021, dacă erorile/abuzurile judecătorului Ion Tudoran sale ar fi fost consecința acțiunilor unui cerc de interese străine Justiției și/sau de faptul că judecătorul despre care presa a dezvălui că se trata cu medicamente pentru afecțiuni psihice nu ar mai fi fost apt să judece!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News