Purtătorul de cuvânt al Ministerului azer de Afaceri Externe a anunțat pe platforma X că Armenia a acceptat să restituie Azerbaidjanului patru sate situate la frontiera lor comună.

Acele patru sate se aflau sub controlul Armeniei de la începutul anilor '90 şi revenirea lor sub autoritatea Azerbaidjanului este un ”eveniment istoric îndelung aşteptat", informează oficialul azer.

MAE armean a menţionat într-o declaraţie că Armenia şi Azerbaidjanul au ajuns la un acord preliminar asupra a patru secţiuni ale frontierei lor disputate.

Returnarea celor patru sate este o precondiţie necesară pentru un acord de pace care să încheie mai mult de trei decenii de conflict între cele două ţări foste republice sovietice, a afirmat Azerbaidjanul.

Acest acord a fost încheiat la o reuniune condusă de vicepremierii celor două ţări și este cel mai clar semn de progres în soluţionarea disputelor dintre Armenia şi Azerbaidjan, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Kremlinul a anunţat în aceeaşi zi că va avea loc pe 22 aprilie o întrevedere între preşedintele rus Vladimir Putin și omologul său azer Ilham Aliev.

Rusia a confirmat anterior că forţele sale de menţinere a păcii au început retragerea din regiunea azeră Karabah şi din alte regiuni învecinate.

Vechi aliat al Rusiei

Armenia este un vechi aliat al Rusiei care s-a distanţat politic de aceasta şi strânge relaţiile cu SUA şi cu UE, considerând că Rusia a abandonat-o în faţa Azerbaidjanului care a recuperat pe cale militară întreaga provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Karabah, ce se afla sub controlul separatiştilor armeni în urma războiului azero-armean de la începutul anilor '90.

În toamna anului 2020, Armenia s-a confruntat într-un nou război cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra enclavei Karabah. Atunci, premierul armean Nikol Paşinian a declarat că ţara sa a comis o eroare strategică încredinţându-şi securitatea exclusiv Moscovei.

În timpul acelui conflict, premierul Paşinian a cerut Moscovei ca Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.

Dar Kremlinul - care îl consideră pe Paşinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei ”revoluţii colorate” - a refuzat, motivând că regiunea Karabah nu este teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.

Armistiţiu negociat de Rusia

Războiul din 2020 a fost soldat cu circa 6500 de morți și a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfăşurat la începutul anilor '90, iar Moscova a desfăşurat în regiune forţe de menţinere a păcii, conform acordului mediat de Moscova.

În septembrie 2023 armata azeră a lansat o nouă operaţiune militară în urma căreia a recăpătat complet controlul asupra enclavei. Atunci, trupele ruse de menţinere a păcii nu au intervenit, Erevanul la rândul său abţinându-se să mai intervină militar pentru a susţine forţele separatiştilor armeni din Karabah, care în consecinţă au capitulat rapid în faţa ofensivei azere, iar majoritatea populaţiei armene din enclava azeră s-a refugiat pe teritoriul Armeniei.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News