Armata Rusiei ar urma să fie distrusă în cazul declanșării unui atac nuclear împotriva Ucrainei, amenință Uniunea Europeană. Borell: „Răspunsul nu va fi nuclear, dar îi va anihila”

"Putin spune că nu blufează. Ei bine, nu-și va permite să facă ce își propune și trebuie să fie clar că toți cei care susțin Ucraina, printre care Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO nu blufează, la rândul lor", a spus Borrell, potrivit BBC.

„Orice atac nuclear împotriva Ucrainei va crea un răspuns. Nu un răspuns nuclear, ci un răspuns atât de puternic din partea militară, încât armata rusă va fi anihilata”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia că „o linie foarte importantă ar fi depășită” dacă va folosi arme nucleare în Ucraina, relatează Reuters.

Stoltenberg a spus că nu va dezvălui răspunsul probabil al alianței de apărare într-o astfel de situație, dar a spus că vor exista „consecințe grave”.

Circumstanțele în care NATO ar putea folosi arme nucleare sunt „extrem de îndepărtate”, a mai spus el într-o conferință de presă.

Aliații Ucrainei din 50 de țări s-au întâlnit la sediul NATO de la Bruxelles pentru un summit pe care Kievul l-a numit „istoric”.

Astăzi, NATO a anunțat livrări de arme avansate de apărare aeriană către Ucraina.

Jens Stoltenberg (NATO): Circumstanţele în care NATO ar putea utiliza arme nucleare sunt „extrem de îndepărtate"

Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a precizat care sunt cazurile în care NATO ar lua în considerare un atac nuclear împotriva Rusiei.

Întrebat dacă NATO ar lua în considerare un răspuns nuclear împotriva Rusiei, Stoltenberg a spus: „Scopul NATO este doar de descurajare a invaziei. Instanțele în care NATO ar putea folosi arme nucleare sunt extrem de îndepărtate. Retorica nucleară a Rusiei este periculoasă și ei știu că dacă vor folosi arme nucleare împotriva Ucrainei vor suferi consecințe severe. Un război nuclear nu poate fi câștigat și nu ar trebui purtat niciodată”

Referitor la exercițiul militar de rutină care va avea loc săptămâna viitoare, Jens Stoltenberg a declarat:

„Exercițiul este planificat de multă vreme, este un exercițiu anual. A fost planificat înainte de războiul din Ucraina, am fost foarte transparenți în această privință. Scopul acestuia este să ne asigurăm că capacitatea NATO de descurajare este sigură și eficientă. Acesta este menit să prevină un atac asupra unui aliat NATO și să păstreze pacea. Știm că forța de descurajare este cea mai importantă, cea mai puternică. Noi am demonstrat deja că forța NATO de descurajare este eficientă, lucru știut de decenii întregi.

Una este un atac asupra unui aliat NATO, care ar declanșa articolul 5, alta este vorba despre susținerea Ucrainei, în care NATO nu este parte a conflictului. Ucraina este un partener de mulți ani. Aliații NATO antrenează și pregătesc armata Ucrainei încă din 2014. Din februarie încoace, aliații au suplimentat acest sprijin, iar în ultimele luni și săptămâni am trimis acolo sisteme noi, mult mai avansate, în încercarea de a ajuta Ucraina să se apere de brutalitatea militarilor ruși.”

Proiect lansat de Scholz: România și alte 13 state membre NATO vor achiziţiona în comun sisteme de apărare aeriană

Paisprezece state membre sau partenere ale NATO, printre care şi România, au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot.

Paisprezece state membre sau partenere ale NATO, printre care şi România, au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot, relatează Reuters.

Ceremonia de semnare a European Skyshield Initiative (ESSI) a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles.

Ţările participante sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria.

Potrivit DPA, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat proiectul la finalul lunii august, când a evocat un plus de securitate pentru toată Europa. El a spus că un sistem european de apărare aeriană ar fi mai eficient decât cazul în care fiecare ţară şi-ar construi propriul sistem de apărare aeriană, unul scump şi de complexitate ridicată.

Scholz a adăugat cu acel prilej că Germania va investi masiv în apărarea aeriană în următorii ani, într-o manieră care le oferă statelor din apropiere posibilitatea de a participa de la început. El a menţionat în special Ţările de Jos, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi ţările scandinave.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News