Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Armata a încercat să ia cu asalt Parlamentul, în Coreea de Sud. Parlamentarii opoziției, blocați la intrarea în plen /video
FOTO: REUTERS
Coreea de Sud traversează una dintre cele mai tensionate perioade din istoria sa recentă, după ce președintele Yoon Suk Yeol a declarat legea marțială într-un discurs televizat neașteptat, scrie Reuters.
Decizia, justificată de președinte ca o măsură de protejare a ordinii constituționale împotriva „forțelor pro-Nord-Coreene anti-statale”, a generat reacții dure pe plan intern și internațional, ridicând întrebări serioase despre viitorul democrației în această țară.
Parlamentul a votat pentru blocarea declarației, președintele Camerei spunând că este invalidă.
Miercuri dimineață, imaginile transmise în direct au arătat trupe încercând să pătrundă în clădirea parlamentului sud-coreean. Unii militari blocau inclusiv accesul opoziției în sala de plen. Alertele au fost ridicate la un nivel maxim când angajații parlamentari au încercat să blocheze accesul soldaților, utilizând inclusiv stingătoare de incendiu pentru a împiedica intrarea acestora.
‼️ BREAKING: Opposition MPs were detained by the military as they tried to enter South Korea's parliament building. pic.twitter.com/1XcGLZ3fNo
— NEXTA (@nexta_tv) December 3, 2024
În urma declarației lui Yoon de marți seară, în care a acuzat opoziția că „a luat ostatic procesul parlamentar”, armata a anunțat că va interzice orice activități ale parlamentului și ale partidelor politice. Totodată, presa și editorii de publicații au fost plasați sub controlul direct al comandamentului legii marțiale.
Protestatarii s-au adunat rapid în fața clădirii parlamentului, strigând „Retrageți legea marțială!”. Atmosfera tensionată reflectă profundele diviziuni politice care afectează societatea sud-coreeană.
Un precedent periculos pentru democrația sud-coreeană
Este pentru prima dată din 1980 când legea marțială este instituită în Coreea de Sud, marcând o reîntoarcere temporară la măsurile autoritare care au caracterizat istoria țării în prima parte a secolului XX. De atunci, Coreea de Sud a fost recunoscută ca o democrație stabilă, însă decizia lui Yoon ridică temeri serioase despre posibile regrese politice.
⚡️ BREAKING: Police and other units are leaving the grounds of the South Korean National Assembly, they are not complying with the martial law anymore.
Any and all soldiers who still comply with the martial law will be punished for sedition.
This is South Korea's biggest… pic.twitter.com/7xYJ717ffL— NEXTA (@nexta_tv) December 3, 2024
Fostul președinte Moon Jae-in, lider al Partidului Democrat din opoziție, a avertizat asupra unei crize majore pentru democrația țării. Într-un mesaj publicat pe platforma X, Moon a scris: „Democrația țării noastre este în criză. Sper ca Adunarea Națională să acționeze rapid pentru a proteja democrația de la prăbușire. Le cer oamenilor să se unească pentru a proteja și salva democrația și pentru a ajuta Adunarea Națională să funcționeze normal.”
Pe plan economic, anunțul legii marțiale a generat o scădere semnificativă a monedei naționale. Won-ul sud-coreean s-a depreciat puternic în raport cu dolarul american, în timp ce oficialii Băncii Centrale au anunțat că sunt pregătiți să intervină pentru a stabiliza piețele financiare. Ministrul Finanțelor, Choi Sang-mok, a convocat o întâlnire de urgență cu oficialii economici pentru a discuta măsuri suplimentare de protecție a economiei.
Statele Unite, care mențin aproximativ 28.500 de soldați în Coreea de Sud pentru a descuraja amenințările din partea Nordului, monitorizează îndeaproape situația. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a confirmat că SUA sunt în contact cu guvernul sud-coreean, însă Comandamentul Militar American din Seul nu a oferit comentarii suplimentare.
Declarația președintelui Yoon nu a făcut referire la o amenințare specifică din partea Coreei de Nord, ci s-a concentrat exclusiv pe opoziția politică internă, pe care a descris-o drept „forțe anti-statale”. Criticii consideră această justificare ca fiind un pretext pentru consolidarea puterii executive și reducerea la tăcere a adversarilor politici.
Decizia președintelui vine pe fondul unor conflicte politice majore, inclusiv un blocaj în procesul bugetar al parlamentului, unde opoziția a redus drastic propunerea de cheltuieli a guvernului. Tensiunile au escaladat, iar instituirea legii marțiale pare să fi fost punctul culminant al acestor dispute.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
