Curtea de Apel București a explicat că nu s-a putut dovedi clar că injectomatul prezentat de procurori a fost folosit pentru pacientul care a decedat. Judecătorii au decis că nu există suficiente probe pentru a susține acuzațiile împotriva doctorițelor, deoarece procesul verbal al procurorilor s-a bazat pe compararea datelor unui injectomat dintr-un alt salon decât cel în care a decedat pacientul.

Instanța care a decis eliberarea doctorițelor a constatat declarații contradictorii ale martorilor și o stare conflictuală între angajații de la ATI, inclusiv o posibilă dușmănie între o martoră a acuzării și una dintre doctorițe. De asemenea, magistrații au observat că, potrivit declarației unui martor, există suspiciuni că scăderea ratei de noradrenalină a avut loc la un pacient din salonul 6, nu la pacientul din rezerva 8.

Bogdan Bărbuceanu : Avem 99% șanse pentru achitare

Avocatul Bogdan Bărbuceanu a explicat că instanța nu a dispus nicio măsură preventivă pentru cele două doctorițe deoarece nu au fost suficiente dovezi sau indicii rezonabile pentru a susține acuzația de omor calificat. Potrivit acestuia, dacă ar fi existat dovezi convingătoare, instanța ar fi impus cel puțin control judiciar sau ar fi menținut arestul preventiv. În absența acestor dovezi, instanța a dispus încetarea arestului preventiv, iar avocatul consideră că sunt 99% șanse pentru achitarea inculpatelor, având în vedere materialul probator.

„Principalul argument pentru care instanța a înțeles să nu dispună nicio măsură preventivă, pentru că, vă imaginați, dacă ar fi fost cel mai mic indiciu că s-a săvârșit infracțiunea de omor calificat, ar fi dispus cel puțin control judiciar, dacă nu ar fi menținut bineînțeles măsura arestului preventiv.

Dar pentru că instanța a apreciat că din probele și indiciile administrate de către Parchet nu rezultă acea suspiciune rezonabilă de care vorbește codul de procedură, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, a dispus încetarea arestului preventiv și nu a dispus înlocuirea cu altă măsură preventivă, ceea ce mă face să cred că avem 99% șanse, în raport de ce există în dosar, pentru achitare.",  a spus avocatul Bogdan Bărbuceanu. 

„Principala probă era bazată pe presupuneri, pe niște deducții și pe niște date statistice"

Potrivit avocatului, raportul medico-legal, care trebuia să stabilească legătura de cauzalitate între acțiunile inculpatelor și moartea victimei, se baza pe presupuneri și date statistice, fără a dovedi cu certitudine această legătură. Acesta a subliniat că instanța de control judiciar a considerat că nu există dovezi suficiente care să susțină o suspiciune rezonabilă de comitere a unei infracțiuni, motiv pentru care nu a impus nicio măsură preventivă. În cazuri similare, măsura arestului preventiv ar fi fost menținută, dacă ar fi existat dovezi clare de infracțiune.

„Principala probă care a fost, raportul medico-legal, care stabilea legătura de cauzalitate, era bazată pe presupuneri, pe niște deducții și pe niște date statistice. Ori mie, ca și jurist, raportul medico-legal trebuie să îmi arate cu certitudine că între faptă și moartea victimei a existat o legătură de cauzalitate, lucru care nu s-a întâmplat, și doar s-a presupus, având în vedere distanța mică de timp dintre acțiunea inculpatelor și decesul persoanei vătămate. 

Deci, cu alte cuvinte, principalul argument pentru care instanța de control judiciar a apreciat că nu se impune nicio măsură este aceea că nu există niciun fel de probă din care să rezulte acea suspiciune rezonabilă că s-a săvârșit o infracțiune. Dacă exista acea infracțiune, s-ar fi menținut măsura arestului preventiv, cum se întâmplă în 99% din cauzele care comportă această încadrare, ca și măsură preventivă.”, a spus avocatul Bogdan Bărbuceanu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News