O genă care conferă bacteriilor rezistenţă chiar şi la antibioticele de ultimă instanţă, descoperită pentru prima oară în India, a fost găsită la mii de kilometri distanţă într-o regiune izolată a Arcticii, conform unui nou studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Newcastle şi publicat în ultimul număr al revistei Environment International, informează luni Live Science. 

Această descoperire trage un semnal de alarmă cu privire la vastul areal în care s-au răspândit aceste gene care conferă bacteriilor rezistenţă la antibiotice, conform coordonatorului acestui studiu, David Graham, profesor de inginerie a ecosistemelor de la Universitatea din Newcastle. El a atras atenţia că în aceste condiţii, soluţiile ce vor fi identificate împotriva bacteriilor rezistente la antibiotice trebuie să aibă aplicabilitate la nivel global şi nu doar într-un areal restrâns. Bacteriile rezistente la antibiotice există cu mult înainte de apariţia omului. Aceste microorganisme produc în mod natural substanţe menite să le protejeze de alte bacterii. Însă prin abuzul de antibiotice, oamenii au reuşit să accelereze evoluţia a numeroase tipuri de bacterii prin dezvoltarea de rezistenţă la această clasă de medicamente. O astfel de genă, denumită blaNDM-1, a fost descoperită în India în 2008. Această genă le conferă bacteriilor rezistenţă la antibioticele din clasa Carbapenem, antibiotice foarte puternice folosite de medici ca tratament de ultimă instanţă în infecţiile bacteriene. De la descoperirea sa în India, gena blaNDM-1 a mai fost identificată în peste 100 de ţări.

Cum au ajuns până în Arctica

 

Cu toate acestea oamenii de ştiinţă au fost surprinşi când au constat faptul că bacteriile care poartă această genă au ajuns până în Arctica. 'O genă importantă din punct de vedere clinic, care conferă rezistenţă la antibiotice şi este originară din Asia de Sud, nu are, în mod clar, cum să fie endemică în Arctica', a comentat Graham. Prin desfăşurarea acestui studiu în Arctica, oamenii de ştiinţă şi-au propus să identifice acele gene ce conferă rezistenţă la antibioticele naturale (dinainte de apariţia antibioticelor de sinteză). Însă au descoperit că genele rezistente la antibiotice rezultate în urma mutaţiilor relativ recente au ajuns deja şi în zone geografice aparent izolate şi reci, aşa cum este Arctica. În cadrul studiului a fost analizat material ADN recoltat din bacterii găsite în mostre de sol din Spitsbergen, o insulă norvegiană de la Oceanul Arctic. Ei au identificat nu mai puţin de 131 de gene care conferă rezistenţă la antibiotice, multe dintre acestea neavând origini locale, aşa cum este şi cazul genei blaNDM-1. Aceste gene s-au răspândit, probabil, prin materiile fecale ale păsărilor, altor animale dar şi oamenilor care au ajuns în regiunile arctice. Cu toate acestea, cercetătorii au reuşit să identifice şi zone polare foarte izolate în care nu apar încă astfel de noi bacterii, fiind în schimb prezente bacterii cu forme de rezistenţă la antibioticele naturale. Folosirea adecvată a antibioticelor, atât în medicină cât şi în agricultură, este de importanţă crucială pentru a menţine sensibilitatea bacteriilor periculoase la această clasă de medicamente.

VEZI ȘI:

Legume, risc pentru sănătate. La ce trebuie să fiți atenți!

Ce este și la ce e bun OMNi-BiOTiC 10

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News