Data publicării:
Apelul Finlandei către Turcia și Ungaria pentru aderarea la NATO
Premierul finlandez Sanna Marin spune că dorește ca Orbán și Erdoğan să susțină Finlanda și Suedia să adere la NATO ”mai devreme decât mai târziu”.
Prim-ministrul finlandez, Sanna Marin, a cerut astăzi Ungariei și Turciei să aprobe cererile țării sale și ale Suediei vecine de a adera la NATO.
Cele două țări nordice au cerut să se alăture alianței militare în mai, determinate de invadarea Ucrainei de către Rusia. Ungaria și Turcia sunt ultimii doi membri NATO care trebuie să-și dea acordul cu privire la cererile Suediei și Finlandei.
”Toți ochii sunt acum pe Ungaria și Turcia. Așteptăm ca aceste țări să ratifice cererile noastre. Cred că ar fi important ca acest lucru să se întâmple, de preferință, mai devreme decât mai târziu”, a spus Marin la o conferință de presă după o reuniune a Consiliului Nordic la Helsinki, potrivit Politico. Săptămâna trecută, ea a reiterat că Suedia și Finlanda se vor alătura NATO împreună.
Turcia îi acuză pe cei doi că adăpostesc ceea ce susține că sunt grupuri teroriste. Președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, cere Suediei și Finlandei extrădarea suspecților pe care Turcia îi consideră teroriști, în schimbul sprijinirii aderării lor la NATO.
Noul guvern al Suediei se angajează să răspundă cererilor Turciei, dar Turcia nu a fost încă convinsă. ”Așteptăm să prindă viață”, a spus Omer Celik, purtătorul de cuvânt al partidului de guvernământ.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmează să se întâlnească cu Erdogan la Istanbul, unde cei doi urmează să discute despre extinderea NATO săptămâna aceasta. Ungaria s-a angajat să ratifice oferta de aderare a celor două țări prin licitație-decembrie.
Citește și:
NATO promite: Vom apăra Suedia și Finlanda chiar înainte de aderare
Suedia și Finlanda nu fac încă parte din NATO, dar Alianța Atlantică este deja pregătită să apere cele două state membre aspirante. Acest lucru a fost garantat de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă în care i-a liniștit și pe scandinavi cu privire la intrarea rapidă sub ”umbrela” atlantistă.
”Dacă ar fi vreun fel de presiune împotriva Suediei și Finlandei, ar fi de neconceput ca aliații NATO să stea pe loc și să nu reacționeze. Vom reacționa la orice fel de presiune împotriva Suediei și Finlandei”, a promis Jens Stoltenberg, potrivit Europa Today.
Cu toate acestea, cele două țări nu fac încă parte din alianța care garantează intervenția militară a tuturor statelor aliate în cazul unui atac măcar asupra uneia dintre ele.
Procesul de aderare la NATO, a amintit Stoltenberg, a început oficial la Madrid în iunie, în timpul summitului alianței, când ”toate cele treizeci de țări aliate au luat decizia istorică de a invita Finlanda și Suedia”.
Recent, chiar și Ungaria a precizat că ratificarea este pe agenda parlamentară pentru această toamnă. Lipsește Turcia, singura țară NATO care încă menține relații la nivel înalt cu Rusia, dovadă stând întâlnirile din ultimele luni între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin.
”Salut că Finlanda, Suedia și Turcia lucrează împreună pentru a implementa memorandum-ul comun pe care l-au convenit în marja summitului de la Madrid pentru a spori eforturile în lupta împotriva terorismului”, a spus Stoltenberg, făcând aluzie la acordul care a fost acuzat atunci, deoarece va permite extrădarea din cele două țări UE în Turcia a activiștilor kurzi pe care Ankara îi consideră teroriști.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News