Anxietatea, o afecțiune mentală ce își pune amprenta pe un procent însemnat al populației lumii, este un efect al fricii și grijilor asupra corpului și poate fi de mai multe tipuri: anxietate generalizată, anxietate socială, afecțiune post-traumatică, afecțiune obsesiv-compulsivă, obsesii, panică sau fobii. 

Dezvoltarea uneia dintre aceste afecțiuni presupune, pe lângă dezechilibre emoționale și mentale, și multiple probleme în corp. Cea mai afectată parte este sistemul nervos central. Creierul, sub auspiciile anxietății, produce mult mai des hormoni de stres care determină apariția frecventă a durerilor de cap, a vertijului și a depresiei. 

Sistemul cardiovascular poate fi de asemenea afectat de anxietate. Ritmul crescut al bătăilor inimii, palpitațiile și durerile în piept pot fi efecte ale stărilor de neliniște. De asemenea, tensiunea poate crește sau poate deveni oscilantă. Sistemul digestiv este dat peste cap de anxietate, cauzând dureri de stomac, greață, diaree sau pierderea apetitului. 

Nici sistemul imunitar nu scapă de efectele nocive ale grijilor și fricilor, scrie Health Line. Cantitatea de hormoni de stres eliberată pe termen lung afectează echilibrul imunitar, corpul neștiind când să revină la funcționarea normală. În aceste condiții, o persoană poate deveni mai predispusă la infecții virale și alte boli contagioase. Și efectul vaccinurilor poate fi diminuat de această afecțiune mentală. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News