O grupare de români a înşelat 114 persoane din mai multe ţări europene, prin postarea de anunţuri fictive pe internet, prejudiciul fiind de 3 milioane de euro, anunţă DIICOT.

Cercetările în acest caz au fost demarate în baza unui ordin european de anchetă emis de autorităţile judiciare din Spania.

În urmă două săptămâni, procurorii au efectuat şase percheziţii domiciliare la locuinţele membrilor acestei grupări, acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălarea banilor.

Conform unui comunicat al DIICOT transmis luni, o grupare formată din mai mulţi cetăţeni români a fost implicată în postarea pe internet de anunţuri fictive în vederea inducerii în eroare a mai multor persoane, până în prezent fiind identificate 114 din Polonia, Elveţia, Portugalia, Germania şi Grecia. În vederea obţinerii sumelor de bani, au fost deschise conturi bancare, care au fost ulterior folosite în vederea efectuării transferurilor de bani.

În cauză, a fost cauzat un prejudiciu de aproximativ 3.000.000 de euro.

În urma percheziţiilor domiciliare efectuate au fost descoperite şi ridicate pentru continuarea cercetărilor diferite sisteme informatice.

Activităţile au fost efectuate cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate – Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice, SCCO Vâlcea, BCCO Piteşti, din cadrul serviciilor de combatere a criminalităţii organizate Vâlcea şi Sibiu, precum şi al jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei şi al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi „General de brigadă Ştefan Buterez” Vâlcea.

La activităţi au participat patru reprezentanţi ai Ambasadei Spaniei la Bucureşti şi ai autorităţilor din Spania, precum şi un reprezentant al Europol, notează Agerpres.

A apărut o nouă escrocherie telefonică. Hoții se dau drept ofițeri Europol și cer bani, în schimbul libertății

Escrocii se dau drept ofițeri Europol, mergând pe principiul cantității, în detrimentul calității, exploatând un defect de proiectare în infrastructura de telecomunicații.

Într-o după-amiază recentă de vară, Christof Bock, un inginer de date în vârstă de 38 de ani din Berlin, a preluat un apel primit de la un număr necunoscut. Pe o linie zguduită, el a fost informat în engleză că documentul său de identitate și detaliile bancare au fost găsite într-un raid al poliției din suburbia Berlinului, alături de 9 kg de cocaină și documente care arată transferurile din contul său în Columbia. Pentru a-și proteja economiile, a fost îndemnat să transfere bani din contul său bancar, și rapid.

Apelul către mobilul lui Bock a fost doar unul dintr-un potop de înșelătorii care i-a inundat pe cetățenii germani, în ultimele luni. Escrocii care se dau drept ofițeri Europol și Interpol și falsifică numerele de telefon ale agențiilor internaționale de aplicare a legii, au colectat date private și au fraudat persoane cu sume în valoare de milioane de euro.

Joi, autoritatea de reglementare a telecomunicațiilor din Germania, Agenția Federală de Rețea, a declarat că a primit un număr record de plângeri cu privire la „schema Europol” în iunie – aproximativ 7.600 dintr-un total de 22.000 de la sfârșitul lunii februarie. Numărul de apeluri neraportate este probabil să fie de câteva ori mai mare.

Birourile de poliție penală din cele mai multe dintre cele 16 state ale Germaniei nu ar dezvălui sumele de care fraudatorii au reușit să-i lipsească pe cetățeni, dar poliția din Bavaria, unde locuiește aproximativ 15% din populația totală a țării, a declarat că suma daunelor până la 21 iunie s-a ridicat la peste 2,5 milioane de euro, doar în acest land.

Schema la scară largă, despre care anchetatorii cred că este realizată de la centrele de apeluri din India sau Pakistan, extinde capacitatea forțelor de ordine locale germane. Structura exploatează defectele de proiectare ale infrastructurii de telecomunicații pe care furnizorii de telefonie se străduiesc să le remedieze și, spre deosebire de schemele anterioare de înșelătorie telefonică, nu pare să-și selecteze țintele în funcție de vârstă sau locație. Prima voce pe care Bock a auzit-o la telefon a fost un mesaj automat care îi transmitea că a fost victima furtului de identitate.

„Avem de a face aici cu hoți care merg mai degrabă pe cantitate decât pe calitate”, a spus Colin B Nierenz, un agent de poliție adjunct la departamentul de poliție penală din Renania de Nord-Westfalia. „Ei încearcă orbește numerele în masă. Oricine are un telefon mobil este o țintă potențială”, notează The Guardian.

Bock a apăsat tasta unu și a fost direcționat la un operator real care l-a informat despre detaliile aparentului furt de identitate și i-a transmis imediat că va primi un alt apel de la un anchetator Europol. Următorul apel a venit de la un număr olandez, despre care o căutare rapidă pe Google părea să confirme că aparținea Europol.

Falsificarea ID-ului apelantului, prin care afișajele telefoanelor mobile sunt făcute să arate nu numărul apelantului real, ci unul care este creat digital, este disponibilă de ani de zile pentru persoanele cu cunoștințe tehnologice avansate, deși practica a devenit mai răspândită odată cu prevalența în creștere de apeluri telefonice VoIP (protocol de internet voce over) bazate pe internet.

Vorbind în engleză cu ceea ce Bock a descris ca fiind un accent non-european, pretinsul ofițer Europol l-a sfătuit să-și protejeze economiile cumpărând mai multe carduri cadou Google Play de la un magazin din apropiere și transmițând numărul de serie.

Anchetatorii spun că, în alte cazuri, escrocii au încercat să convingă victimele să cumpere vouchere Amazon, să cumpere criptomonede sau să instaleze pe computerul lor un software care le permite să acceseze conturile bancare ale victimelor.

Jan Op Gen Oorth, un purtător de cuvânt al Europol, a declarat: „Europol nu vă va suna niciodată direct sau nu va cere oamenilor bani. „Nu suntem literalmente într-o poziție legală pentru a face acest lucru.”

Când Bock și-a exprimat scepticismul, apelantul de la celălalt capăt al liniei a spus că un apel către poliția locală ar duce la reținerea lui „pentru 72 de ore” fără a avea acces la un avocat și că toate bunurile sale presupus înghețate vor fi donate unor organizații de caritate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News