UPDATE: BNR a majorat dobânda cheie la 6,75% pe an

”Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2022, a hotărât următoarele:

- majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 6,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022;

- majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 7,25 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută, de la 5,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022;

- păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară;

- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit” arată comunicatul BNR. 

Inflația ajunge la o cifră în 2024

În același timp, BNR mai transmite, printre altele: 

”În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2022, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Potrivit prognozei actualizate, rata anuala a inflației este așteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.

Perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflației după ajungerea pe un platou în trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului șocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în august 2023 –, precum și manifestarea tot mai pregnantă a unor efecte de bază dezinflaționiste, alături de influențele decurgând din probabila restrângere și închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023.

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili, în timp ce balanța integrală a riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa actualei perspective a inflației se echilibrează, în contextul evoluțiilor recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și al determinanților majori ai acestora.

Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare” arată BNR. 

Știrea inițială

BNR urmează să anunțe dacă și cu cât majorează dobânda de referință, care va afecta absolut toate creditele românilor. Este de așteptat ca BNR să decidă astăzi o nouă creștere a ratei dobânzii. Scopul este de a tempera creșterea prețurilor, din cauza inflației. Dar prețul mai mare îl vor plăti românii cu credite și rate flexibile, care ar urma să plătească mai mult dacă dobânda va fi majorată. Acum, rata dobânzii de referință este de 6,25%. Așteptările analiștilor sunt ca astăzi, 8 noiembrie 2022, aceasta să ajungă la 6,75% sau chiar la 7%. Majorarea dobânzii afectează toate creditele, indiferent că se raportează la ROBOR sau la IRCC. 

Consiliul de Administrație al BNR va aproba și raportul asupra inflației, care este de așteptat să ajungă la 17%. 

Rămâneți pe DCNews.ro pentru informațiile actualizate de la BNR. 

Ce se întâmplă cu banii din bănci și creditele

Directorul Direcţiei Stabilitate Financiară a Băncii Naţionale a României (BNR) afirmă că sectorul bancar românesc se află peste media europeană în ceea ce privește solvabilitatea şi lichiditatea. 

”Cred că sunt mai multe lucruri pe care noi la Banca Naţională le facem pentru a sprijini antreprenorii. În primul rând, ne asigurăm că băncile au suficientă lichiditate şi suficient capital pentru ca activitatea de creditare să continue în condiţii normale, iar, uitându-ne la indicatorii standard în monitorizarea acestui obiectiv, atât pe solvabilitate cât şi pe lichiditate, sectorul bancar românesc are valori semnificativ peste media europeană. Uitându-ne la cât creditează băncile din România, sunt multe nuanţe. În primul rând aş începe cu elementele structurale, când avem cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Europa în România. Prin urmare, creditarea către companii şi creditarea către populaţie, ca raportare în PIB, e cea mai mică. Şi te întrebi care ar fi motivele şi ce soluţii pot fi... Când era legea care spunea că măcar 200 de lei să ai capital au fost foarte mulţi ani în care aproape jumătate din firmele din România, deci avem aproape 700.000, 350.000 de companii din România erau cu capitaluri negative. Nu ai cum să finanţezi o entitate care ea însăşi nu e dispusă se se ajute, nu ai cum să soliciţi unui terţ, în cazul acesta unei bănci, care 90% nu sunt banii ei, sunt banii deponenţilor, să îşi pună ea pielea la bătaie", spunea Florian Neagu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară a Băncii Naţionale a României (BNR). Citește mai mult aici

”Dacă aș avea un copil care vrea să ia credit acum, ca să-și ia o casă, nu l-aș lăsa”

În timp ce unii economiști recomandă trecerea de la ROBOR la IRCC, alții nu susțin această variantă, anunțând un 2023 în care ”se întoarce roata” sau, cu alte cuvinte, un 2023 în care IRCC-ul va fi comparabil - dacă nu mai mare- decât ROBOR-ul, care se pare că va cunoaște o pantă descendentă odată cu scăderea ratei inflației. În contextul unui viitor incert economic, cu un IRCC sensibil, la care se raportează toate creditele imobiliare actuale, ce fac românii? Își cumpără ei o casă sau nu? Piața se pare că a scăzut, asta deși, în context european, România ar fi sub media scumpirilor. Citește continuarea aici

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News