În focul disputelor interne, a trecut neobservat anunțul devastator făcut de președintele Iohannis, privitor la amenințările externe cu care se confruntă România, în 2016. Declarația din Parlament ar fi trebuit să pună în mișcare întreaga clasă politică, dar și elitele culturale sau economice. Din păcate, la București nu se observă schimbarea.

În condițiile în care exporturile, băncile, transferul de capital și investițiile în infrastructură se bazează aproape exclusiv pe Uniunea Europeană, în superstatul continental a început un proces de dezintegrare, confirmat de criza Brexit.

Speranța noastră este ca parteneriatul cu SUA să se dezvolte și pe dimensiunea economică, iar NATO să-și confirme interesul pentru zona Mării Negre, la summit-ul de la Varșovia. Desigur, ar fi minunat ca Europa să evolueze spre o ”ever closer Union”, dar dacă nu o face, n-ar strica să fim pregătiți, inclusiv din punct de vedere militar.

Cam asta a spus președintele, dacă traducem din limbajul diplomatic, impus de funcție.

Puncte cheie în discursul președintelui

Am subliniat punctele cheie, pentru cei care nu au răbdare să citească cuvânt cu cuvânt pasajul referitor la politica externă:

”Criza migraţiei, creşterea ameninţării teroriste, riscurile de securitate dinspre Est şi însăşi punerea sub semnul întrebării a proiectului european fac din anul 2016 unul crucial pentru stabilitatea din regiune şi pentru viitorul Europei.

2016 întruneşte toate premisele pentru a însemna o creştere calitativă a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, cu precădere în domeniul economic, în paralel cu întărirea componentei politico-militare.

În acest sens, am apreciat în mod deosebit demersul Statelor Unite de a creşte semnificativ, de patru ori, bugetul destinat Iniţiativei pentru Reasigurare Europeană pentru 2017.

În actualul context complicat, România este şi va rămâne o ancoră de democrație, predictibilitate și stabilitate de importanţă strategică la frontiera estică a NATO şi a Uniunii Europene. În această calitate, avem responsabilitatea de a ne întări apărarea naţională, dar și de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. Creşterea bugetului destinat apărării până la un procent de 2% din PIB rămâne, deci, esenţială în acest sens.

După pașii făcuți în 2015 și 2016, am convingerea că acest angajament se va reflecta în pregătirea bugetului pentru 2017.

Faptul că cele şase noi comandamente ale Alianţei Nord-Atlantice în Europa de Est - Unităţile de Integrare a Forţei NATO, cum se numesc - urmează să devină deplin operaţionale în prima parte a acestui an constituie un semnal evident al relevanţei acestei regiuni. Unul dintre obiectivele României în cadrul Summitului NATO de la Varşovia care va avea loc în vara acestui an este ca, la finalul reuniunii, NATO să confirme interesul puternic pentru Europa Centrală şi de Est şi în special pentru regiunea Mării Negre, ca zonă de importanţă critică în ansamblul de securitate euro-atlantic.

În acelaşi timp, România este decisă să participe activ nu doar la identificarea soluţiilor la crizele cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, ci și la reîntărirea angajamentului și încrederii în proiectul european. România rămâne fidelă acestui proiect şi angajată pentru păstrarea unităţii europene. Am subliniat acest lucru şi cu ocazia recent încheiatului Consiliu European, în urma căruia s-a ajuns la un acord în privinţa relaţiei dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.
Este interesul nostru strategic ca România să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor şi valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, am susținut menţinerea conceptului de Uniune tot mai integrată - ever closer Union, în textul original”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News