Adunarea solemnă deschide seria evenimentelor şi manifestărilor organizate de Curtea Constituţională pe parcursul lui 2023, care a fost declarat de către plenul CCR Anul 'Centenarului Constituţiei României Întregite'.

Potrivit CCR, printre personalităţile invitate la eveniment se află preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, prim-ministrul Nicolae Ciucă, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Alina Corbu.

La eveniment vor participa şi Koen Lenaerts - preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Claire Bazy-Malaurie - preşedintele Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept de la Veneţia, Mamadou Badio Camara - preşedintele Asociaţiei Curţilor Constituţionale Francofone (ACCF), judecători constituţionali ai Republicii Moldova, preşedinţi şi judecători ai altor Curţi constituţionale europene, înalţi reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, reprezentanţi ai mediului academic din ţară şi străinătate.

În cadrul evenimentului, vor fi prezentate exemplarele originale ale Constituţiei din 1923 şi Constituţiei din 1866 într-o expoziţie tematică de documente şi fotografii relevante, care va fi organizată în Foaierul Senatului, în colaborare cu parteneri instituţionali. Cu acelaşi prilej, în colaborare cu Romfilatelia SA, va fi lansată o emisiune de mărci poştale. Pe 28 martie 2023 se împlinesc 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite.

În perioada noiembrie 1922 - martie 1923, Adunarea Deputaţilor şi Senatul, ca Adunări Constituante, au redactat şi dezbătut în cadrul comisiilor proprii proiectul de Constituţiune care a fost adoptat la 26 martie 1923 de Adunarea Deputaţilor, respectiv la data de 27 martie 1923 de Senat. Pe 28 martie 1923, a fost promulgată Constituţiunea României Întregite, ca aşezământ constituţional necesar 'pentru consolidarea şi temeinica propăşire a scumpei Noastre Românii'.

Conform CCR, adoptarea Constituţiei din 1923 marchează un moment unic în istoria constituţională şi statală a României, prin care s-a desăvârşit şi s-a consolidat, la nivel de Lege fundamentală, proiectul naţional al românilor de înfăptuire a statului naţional unitar român, fiind actul politico-juridic care a permis unificarea legislativă şi administrativă a statului român după Marea Unire de la 1918. Constituţia din 1923 a consacrat pentru prima oară în istoria constituţională a României, prin articolul 103, 'dreptul de a judeca constituţionalitatea legilor şi a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constituţiunii', precizează Agerpres.

Ce conținea Constituția din 1923

Constituția stipula de la început că România este stat național unitar și indivizibil, al cărei teritoriu este inalienabil.

Drepturile cetățenilor erau garantate fără deosebire etnică, de limbă sau religie. Constituția din 1923 stipula egalitatea cetățenilor în societate și înaintea legilor, libertatea conștiinței și întrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondenței, ba chiar și a convorbirilor telefonice, dar și inviolabilitatea domiciliului.

În ceea ce privește dreptul la vot, noua lege fundamentală instituia votul universal, direct și secret, însă cu excepția femeilor . În textul Constituției, femeilor li se promitea o altă lege care ar fi urmat să le acorde dreptul de a vota. De altfel, această situație nu era cu nimic mai diferită decât în toate țările europene din acea vreme.

Constituția din 1923 consacra ferm principiul separației puterilor în stat, independente una de alta.

De asemenea, nu exista o Curte Constituțională ca în zilele noastre, ci o Curte de Casație, care era constituită din juriști de profesie, neafiliați niciodată vreunei grupări politice.

Constituția din 1923 a fost în vigoare până în februarie 1938, când regele Carol al II-lea a impus o nouă Constituție, care limita libertatățile democratice și a instaurat ”dictatura regală”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News