Mihăiță Deleanu, fondator al Seishin Aikido Aikikai Dojo și președinte Aikikai România - prima organizație de Aikido din țara noastră, recunoscută de către Organizația Mondială de Aikido, din Japonia – este un Sensei cu experiență, care duce mai departe tainele Aikido. Dedicat profesiei, și pasiunii sale, de mai bine de două decenii, Mihăiță Deleanu ne-a vorbit în cadrul unui interviu despre însușirile pe care trebuie să le aibă practicanții de aikido și cerințele pe care le presupune acest sport.  

Vă invităm să citiți mai multe despre toate acestea, precum și despre motivația care l-a însoțit pe Sensei de-a lungul celor 20 de ani de existență a dojo-ului, în interviul de mai jos. 

Reporter: Scopul lui Morihei Ueshiba a fost să creeze o artă prin care practicanții să își perfecționeze caracterul și să își dezvolte înțelepciunea printr-o pregătire fizică și spirituală intensă. Au trecut mulți ani de când acesta a fondat aikido, multe lucruri s-au schimbat de atunci. Credeți că mesajul său original este încă de înțeles și aplicabil și astăzi?

Mihăiță Deleanu: Dacă ne gândim la diferite perioade ale formarii aikido-ului, mesajul lui O sensei a fost diferit.... la început acesta a fost acela în care era important să-ți învingi adversarul, însă mai apoi acesta a fost privit ca partener. Acest partener este cel care mă ajută să studiez tehnica pentru a evolua. O sensei Morihei Ueshiba spunea: Scopul aikido nu este acela de a deveni puternic, nici acela de a doborî un adversar. Mai degrabă e necesar să îți plasezi spiritul în centrul universului, și să ajuți după putință la menținerea păcii în lume.

În zilele noastre, motivația studierii artei marțiale aikido este diferită de la om la om. Aikido este privit ca metodă de autoapărare, metodă de dezvoltare personală, de socializare, sau ca pe o cale de a-ți dezvolta încrederea în sine. Pentru copii, este un bun prilej pentru o mai bună organizare, concentrare și contribuie la o dezvoltare fizică armonioasă.

Reporter: Când ați început aikido și cum s-a întâmplat asta?

Mihăiță Deleanu: Am început aikido în anul 1991, după ce am practicat judo la CSA Steaua București, sub îndrumarea profesorului Radu Abalaru. Filmele, în care Steven Seagal a prezentat mai multe tehnici de aikido, au fost cele care au avut un rol important în decizia de a începe studiul acestei arte marțiale. De asemenea, vizionarea casetelor video cu diferite demonstrații ale maeștrilor de aikido a făcut să-mi doresc să practic acest sport. La acel moment, nici nu știam că există aikido în România, însă cu ajutorul unui coleg de școală, am avut șansa să ajung la dojoul lui George Raicu Sensei, de la sala de judo din Compexul Sportiv Național Lia Manoliu.

Reporter: Practicați aikido de mult timp. Aș vrea să știu de ce ați ales să predați această artă marțială. 

Mihăiță Deleanu: La început, am fost atras de tehnica aikido-ului, mai târziu de atmosfera din dojo, după care am constatat că îmi place să împart și cu alții tehnica învățată. „Primul meu elev” a fost sora mea, Cristina, căreia îi arătam ceea ce învățam la dojo, cu toate că ea nu-și dorea acest lucru.

Reporter: Care sunt primele trei beneficii ale practicării acestei arte marțiale care vă vin în minte?

Mihăiță Deleanu: În primul rând, te ajută să dezvolți un autocontrol care iese la iveală în diferite situații limită din viața unei persoane. Pe copii, îi ajută să-și dezvolte încrederea în sine, așa cum am mai spus, îi disciplinează și îi învață să se organizeze. Dacă suntem adulți și practicăm această artă marțială, atunci ea ne ajută să ne îmbunătățim starea de bine, să eliminăm stresul zilnic, dar și să dezvoltăm legături interumane, prietenii durabile sau chiar relații de business. Nu în ultimul rând, trebuie să menționăm aici și dobândirea unor aptitudini tehnice de autoapărare.

Reporter: Ce înseamnă să fiți Sensei?

Mihăiță Deleanu: Pentru mine, înseamnă o mare responsabilitate față de cei care intră în dojo. Fiecare ajunge să practice având diferite așteptări, fie că urmăresc să învețe tehnici de autoapărare, fie că doresc ca aikido să fie un mijloc de dezvoltare personală sau doar pentru socializare. Pentru fiecare dintre ei, Sensei trebuie să se ridice la nivelul așteptărilor.

La nivel ideal, Sensei trebuie să fie o persoană care să cumuleze mai multe însușiri, mai multe calități. Nu trebuie să lipsească pasiunea cu care predă, să aibă spirit critic atunci când este nevoie, să-și încurajeze elevii atunci când este cazul,  să fie sociabil, să fie modest, să aibă o ținută și o conduită morală de apreciat. În timpul antrenamentului, Sensei trebuie să fie înarmat cu multă răbdare și cu mult calm, pentru a explica un anumit lucru ori de câte ori este nevoie. Fiecare dintre practicanții de Aikdo are un anumit  ritm al învățării, de aceea Sensei trebuie să găsească cele mai bune metode pentru fiecare practicant în parte, pentru a-l face să înțeleagă, să execute corect procedeele tehnice. Nu în ultimul rând, Sensei trebuie să fie o persoană veselă, carismatică, să mențină o atmosferă bună în dojo, deoarece pentru majoritatea, Aikido este un hobby pe care vor să-l practice cu plăcere.

Reporter: Dacă am compara felul în care arătau antrenamentele atunci când dvs. le-ați început cu modul în care oamenii se antrenează astăzi, credeți că este mai ușor să te antrenezi acum? Ce s-a schimbat?

Mihăiță Deleanu: Pentru că majoritatea practicanților proveneau din alte arte marțiale (diferite stiluri de karate, judo sau jijitsu), antrenamentele din acea perioadă nu erau mai dure, neapărat, însă parcă erau mai intense.

Societatea s-a schimbat, ritmul vieții s-a schimbat, lumea este nerăbdătoare, vrea câștiguri imediate, deci și în practica aikido-ului nu mai există răbdare (nu știu câți dintre elevii de astăzi ar studia antrenament după antrenament timp de o lună sau două, să zicem, doar ukemi-waza (școala căderilor/rostogolirilor), de exemplu. 

Reporter: Sunteți printre cele mai longevive dojo-uri din țară. Când / cum v-ați dat seama că există potențial în România pentru înființarea unui dojo profesionist? 

Mihăiță Deleanu: Mi-am dorit sa am propriul dojo, însă nu m-am gândit, la acel moment, că vom ajunge să aniversăm 20 de ani de activitate. Se spune că ești norocos dacă faci ceea ce îți place, însă trebuie să existe aceeași pasiune ca la început. 

Reporter: Cu ce dificultăți v-ați confruntat la început? Dar pe parcurs? Care e secretul longevității dojo-ului?

Mihăiță Deleanu: Dificultatea cea mai mare, și la început și acum, este găsirea unui spațiu care să aibă toate coordonatele astfel încât să poată să devină dojo (trebuie să aibă sală cu tatami, să fie accesibil tuturor, suprafața de tatami trebuie să fie adecvata pentru ukemi, trebuie să ofere posibilitatea formării grupelor pe nivel de vârstă și nivel tehnic). Cred că unul din secretele longevității este acela că sunt prezent la 99% din antrenamente, iar practicanții știu că mă găsesc la dojo la fiecare antrenament.

Reporter: Poate oricine să practice această artă marțială?

Mihăiță Deleanu: Putem spune că oricine își dorește, poate practica, însă aikido este diferit, în funcție de vârstă. Dinamica tehnicii și viteza de execuție a tinerilor sunt înlocuite de poziționare și de un bun echilibru odată cu înaintarea în vârstă.

Reporter: Care sunt cei mai tineri cursanți ai dvs? Dar cei mai vârstnici?

Mihăiță Deleanu: Cei mai tineri cursanți sunt copii de 6-7 ani, iar cei mai vârstnici au în jur de 60 ani.

Reporter: Cât de deschiși sunt bucureștenii față de această artă marțială? – mai mult interes în rândul copiilor/ adulților/ a crescut interesul post-pandemie/ lockdown?

Mihăiță Deleanu: În acest moment, Aikido este o artă marțială cunoscută, și vedem că atât copiii, cât și adulții sunt interesați să practice această artă marțială.  Unii dintre ei urmăresc participarea la competiții, iar alții se îndreaptă către aikido având propria motivație. În plus, am primit numeroase solicitări de a forma grupe noi pentru copii și adulți, în perioada următoare, deci interesul este destul de crescut.  

Reporter: Cât de bine li se potrivește femeilor?

Mihăiță Deleanu: Eu cred că li potrivește foarte bine tehnica de aikido, pentru că folosim complet forța adversarului. Așadar, cu cât folosim mai multă forță, cu atât e mai ușor pentru noi. Oricine învață și aplică acest principiu, este o persoană stăpână pe tehnica de aikido.

Reporter: În ce măsură aikido-ul devine din ce în ce mai dificil odată cu vârsta?

Mihăiță Deleanu: Este adevărat că odată cu înaintarea în vârstă, viteza de execuție și timing-ul lui tori față de uke scad, însă experiența practicii tehnicilor este mai avansată, deci nu ar trebui să privim în acest sens. Nu ar trebui să ne gândim că aikido ar fi mai dificil de practicat la vârste mai înaintate.
Să nu uităm că și în atletism există competiții pentru veterani, deci nu există întrecere între sprinterul de 20 ani și cel de 40-50 ani. Același lucru se întâmplă și în judo sau în oricare altă  disciplină sportivă.

Reporter: Care sunt pașii pe care ar trebui să-i urmeze un începător în practica sa de aikido?

Mihăiță Deleanu: Să își dorească să învețe, să fie atent la detalii, să exerseze, să aibă continuitate în antrenament, să aibă răbdare. După mine, cel mai important pas vizează parcurgerea (învățarea) elementelor tehnice în ordinea următoare:
Poziția de gardă (kamae)
Ashi-waza (deplasările specifice aikido)
Sabaki-Waza (tenkan, irimi, tenshin)
Ukemi-Waza (școala căderilor)
Kuzushi (dezechilibru)
Atacuri (prize, lovituri, strangulări)
Tehnica (procedee tehnice)
Tehnica cu arme (tanto, jo, Bokken)

Reporter: Se spune că începi să înveți aikido abia atunci când ai obținut statutul de centură neagră. Este acest lucru adevărat și dacă da, de ce?

Mihăiță Deleanu: Da, așa se spune! În aikido, ultimul grad tehnic este 4 dan, însă până la centura neagră (1 dan) programa de examinare cuprinde toate procedeele tehnice care trebuie executate din toate tipurile de atacuri, cu mâinile goale (fără arme). Pentru gradele 2, 3, și 4 dan sunt necesare toate aceste cunoștințe si diferite procedee împotriva armelor, împotriva mai multor parteneri. De asemenea, pentru aceste grade nu se urmărește doar cunoașterea tehnicilor, ci și acuratețea acestora, postura în timpul procedeelor, timingul în timpul tehnicii, stăpânirea de sine, păstrarea distanței optime, ritmul execuției, și altele.
Așadar, se poate spune că începi să înveți aikido după obținerea centurii negre, 1 dan. 

Reporter: Ne puteți ajuta să ne facem o idee despre atmosfera din dojo?

Mihăiță Deleanu: Dacă ne referim la atmosfera din dojo la grupa de copii, aceasta este relaxată dar se pune accent și pe disciplină, învățăm prin joc și joacă. Se urmărește dezvoltarea calităților motrice (îndemânare, forță, mobilitate, viteză, rezistență). 

Dacă ne referim la atmosfera din dojo la grupa de adulți, atunci avem o atmosferă prietenoasă, iar prin intensitatea antrenamentului se urmărește coordonarea, concentrarea, echilibrul, îmbunătățirea respirației,  îmbunătățirea sistemului cardiac. 

Reporter: Cum se desfășoară antrenamentele?

Mihăiță Deleanu: Sub forma unor lecții, cu o durată de o oră - o oră și jumătate, care cuprinde partea de încălzire a principalelor grupe de mușchi și articulații, învățarea și perfecționarea pașilor de deplasare, învățarea și perfecționarea rostogolirilor, învățarea sau perfecționarea tehnicii propriu-zise de aikido (procedee tehnice în funcție de nivelul de pregătire al participanților la lecție), scurtă repriză de exerciții de forță (abdomene, flotări), precum și partea de încheiere (refacerea organismului după efort, exerciții de respirație). 

Reporter: Aikido nu este un sport competițional. Cum măsurați performanța? Ce înseamnă ea pentru dvs. și cum transmiteți acest lucru practicanților?

Mihăiță Deleanu: Performanța în aikido poate avea diferite forme, depinde la ce ne raportăm. De exemplu, acum câțiva ani a venit la antrenament un adolescent supraponderal, care m-a întrebat dacă poate să facă și el aikido. I-am spus că depinde de voința lui. Atunci când a trebuit să învețe rostogolirea către înainte, din cauza lipsei de mobilitate și a motricității scăzute, se lovea cu genunchiul și cu capul de saltea. După aproximativ 2-3 luni, în care a exersat, și datorită voinței sale foarte mari, a reușit să execute corect rostogolirea către înainte. Pentru mine, aceasta a fost o mare performanță. 

Pentru practicanți, performanța înseamnă, cred, aprecierea celorlalți atunci când demonstrează tehnica, în cadrul antrenamentelor, stagiilor de pregătire sau a diferitelor demonstrații.

Reporter: Care sunt realizările cu care vă mândriți după 20 de ani de antrenorat / de la înființarea dojo-ului?

Mihăiță Deleanu: Pot să spun că sunt mândru că Anamaria (fiica mea) a promovat examenul de centură neagra 1 dan. De asemenea, sunt mândru că unii dintre elevii mei și-au deschis propriile dojo-uri.

Reporter: Cum aud cei interesați despre Seishin Aikido Aikikai Dojo și cum ajung la prima clasă? Ceva anume pe care să-l aibă în vedere?

Mihăiță Deleanu: În principal, cei interesați au ajuns la dojo după ce au consultat site-ul nostru www.aikido.com.ro, dar și datorită recomandărilor primite din partea celor care deja sunt practicanți. Cea mai întâlnită impresie a celor care vizionează un antrenament, în vederea urmării cursului de aikido, este aceea, că ceea ce facem noi pe tatami este destul de ușor de executat, însă după primul contact cu aikido, toți spun că părea mai ușor de pe marginea terenului.  

Reporter: Ce se întâmplă sâmbătă, 19 martie? Cine poate participa? Câți spectatori poate acomoda sala Dinamo? 

Mihăiță Deleanu: Sâmbătă, 19 martie, este aniversarea celor 20 de ani de activitate Seishin Dojo. La această aniversare poate participa orice practicant de aikido care dorește să fie alături de noi, să practicăm împreună un aikido autentic. În sala de lupte din Complexul Dinamo putem avea și spectatori, însă preferăm ca toți participanții să fie pe tatami.

Reporter: Care este cea mai bună amintire din viața dvs de practicant de aikido? Dar din cea de antrenor?

Mihăiță Deleanu: Sunt multe! Una ar fi bucuria, entuziasmul după obținerea centurii negre în urma examenului de 1 dan în fata maestrului japonez Yoshiaki Yokota. Apoi ar mai fi emoția participării la cel mai mare eveniment anual de aikido (All Japan Aikido Demonstration, Nippon Budokan, Tokyo-Japonia 2019).
Din cea de antrenor, este aceea în care maeștrii japonezi au apreciat tehnica elevilor mei (la examinarea pentru centura neagră sau la stagiile internaționale). 

Reporter: Ne puteți spune și câteva amintiri despre cursanții din dojo? Este cineva care se antrenează alături de dvs încă de la înființarea Seishin Aikido Aikikai Dojo? (sau orice altă experiență memorabilă).

Mihăiță Deleanu: Prietenul din copilărie, Marius, este cel care, după ce a vizionat un antrenament condus de George Raicu Sensei, a insistat timp de câteva luni, să deschid dojo-ul pentru a-mi deveni primul elev. 

Sunt multe amintiri! Îmi amintesc, spre exemplu, de numeroasele vizite al celebrului Steven Seagal (maestru de aikido - 7 dan) în România pentru mai multe filmări. Am mers atunci să-l cunoaștem și, după mai mult timp de așteptare, am avut plăcerea să stăm de vorbă, iar la propunerea lui Steven Seagal de a vedea cum decurg filmările, Marius a refuzat, în numele tuturor, spunând că nu putem pentru că avem antrenament. Rămas fără cuvinte, Steven Seagal și-a luat rămas bun și a plecat la filmări. 

Rămași, la rândul nostru uluiți, am tăbărât pe Marius:  

- Cum de ai putut refuza asemenea ocazie, și în numele nostru? 

Răspunsul lui a fost : 

- Oricum era prea arogant! 

Toți am izbucnit în râs, dându-i dreptate. Am plecat la dojo și am făcut antrenament, după care, la un pahar de bere, am refăcut de multe ori dialogul dintre noi și celebrul actor. Bineînțeles, era inclusă și scena refuzului. 

Reporter: O recomandare pentru cei care sunt nehotărâți în a călca pragul dojo-ului, fie ei adulți sau copii!

Mihăiță Deleanu: Îi așteptăm pe cei care vor să practice alături de noi, le promitem o atmosferă prietenoasă în dojo în timpul antrenamentelor, îi asigurăm că vor învăța un aikido autentic și sigur se vor simți bine după fiecare ședință.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News