![Sursa: Freepik Sursa: Freepik](https://media.dcnews.ro/image/202406/w670/ocean_90153100.jpg)
Această descoperire, realizată de o echipă de cercetători condusă de Dayana Yahalomi de la Universitatea Tel Aviv din Israel, schimbă radical înțelegerea noastră despre modul în care viața poate funcționa pe Pământ, potrivit Science Alert.
De-a lungul istoriei, viața a început să dezvolte capacitatea de a metaboliza oxigenul cu aproximativ 1,45 miliarde de ani în urmă. În urma unui proces de simbioză între un arheon și o bacterie, a apărut mitocondria – organita celulară responsabilă pentru respirația celulară în majoritatea organismelor multicelulare. Mitocondriile descompun oxigenul pentru a produce adenozin trifosfat (ATP), molecula care alimentează procesele celulare.
În ciuda adaptărilor unor organisme pentru a trăi în condiții de hipoxie (nivel scăzut de oxigen), existența unor organisme multicelulare complet anaerobe a fost subiect de dezbatere. Însă, studiul asupra parazitului Henneguya salminicola a oferit unele răspunsuri. Acest organism din familia coralilor, meduzelor sau anemonelor trăiește în interiorul somonilor și poate supraviețui în condiții extrem de hipoxice.
Utilizând secvențierea și microscopia cu fluorescență, cercetătorii au descoperit că Henneguya salminicola și-a pierdut genomul mitocondrial și capacitatea de respirație aerobă. În locul acestora, organismul a dezvoltat organite similare mitocondriilor, dar cu structuri interioare neobișnuite.
Deși Henneguya salminicola rămâne în mare parte un mister, pierderea genomului mitocondrial reflectă o tendință de simplificare genetică observată la aceste creaturi de-a lungul timpului. Provenind dintr-un strămoș meduzoid, Henneguya salminicola s-a transformat într-un parazit simplu, păstrând totuși structuri complexe asemănătoare celulelor meduzelor, folosite acum pentru a se agăța de gazdele lor.
Deși Henneguya salminicola este inofensiv pentru oameni, prezența sa în somon poate afecta vânzările din cauza aspectului neplăcut.
Mai mult decât atât, această descoperire ne oferă o nouă perspectivă asupra modului în care viața se poate adapta la medii anaerobe, depășind limitele pe care le credeam de neînvins. "Descoperirea noastră confirmă că adaptarea la un mediu anaerob nu este unică pentru eucariotele unicelulare, ci a evoluat și la un animal multicelular parazitic", explică cercetătorii în lucrarea lor publicată în februarie 2020.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
- Dana Budeanu, fază de tot râsul cu Marcel Ciolacu. E de noaptea minții!
- Mărturia unei românce care s-a întors în România după ce a trăit 23 de ani în Italia: Am fost puțin dezamăgită / video
- BANCUL ZILEI: Soacra, fără scăpare
- Copil de zece luni, mort într-un accident în Bihor. Pasagerii autoturismului s-au autoevacuat
- Mircea Badea, pronostic pentru Elena Lasconi la alegerile prezidențiale din 2024
- Cea mai căutată femeie din lume. FBI a crescut recompensa la 5 milioane de dolari
- Parlamentul României interzice centralele de apartament. Legea merge la promulgare
- Este productivitatea în România la pământ? Mircea Coșea: Cei care ne conduc judecă total greșit
- Cum poți preveni, de fapt, cancerul de colon. Dr. Mircea Dediu (SANADOR): Există ceva mai periculos decât carnea roșie / video
- Împărțirea puterii la vârful UE. Bogdan Chirieac: Klaus Iohannis nu a negociat cu nimeni. Cum să obții o funcție?