„În patologia oncologică, un obiectiv important de studiu și de tratament este angioarhitectonica tumorilor maligne. În proiectul nostru, atenția s-a concentrat în special pe ficat, unde se centrează toată circulația tubului digestiv, cam trece prin ficat.

Acolo sunt tumorile secundare, tumori primare care au permis studiul, adică stabilirea unei hărți virtuale a vascularizației tumorale prin achiziția angiografică 3D și integrarea imaginilor CT și RMN. La Institutul Clinic Fundeni sunt deja sute de pacienți tratați, în primul an, diagnosticați cu aceste tehnologii moderne. Apoi, echipa de la Fundeni a extins la Galați, la Craiova, la Cluj, aceste tehnici pentru diagnosticul și tratamentul bolii tumorale. Această hartă virtuală a vascularizației mie mi s-a părut de interes.”, a spus Prof. Dr. Radu Deac. 

„Există această tendință de a încerca să stabilim diagnosticul tumorilor maligne prin imagistică încercând să evităm biopsia, acolo unde se poate. Dacă nu cu mult timp în urmă părea de neconceput că se poate stabili faptul că o tumoră e benignă sau malignă fără biopsie, încet, încet ne apropiem de acest stadiu.

Aspectele arhitectonice menționate fac parte din modelul spre care tindem și e cunoscut mai ales persoanelor de sex feminin în patologia mamară, așa numitul scor BI-RADS care de la o leziune aproape sigur benignă se ajunge până la o leziune înalt suspectă de malignitate, la fel și la nivelul ficatului există un scor care se cheamă Li-RADS și care de la niște caracteristici cu siguranță benigne ajung până la o mare suspiciune de malignitate, și care uneori coroborate cu marcări e suficientă pentru diagnostic, deci nu mai e nevoie de biopsie, imagistică este suficientă.

Arhitectonica acestor tumori este un alt criteriu extrem de valoros pentru diagnostic și probabil se va ajunge la certitudinea diagnosticului de malignitate și benignitate, numai pe imagistică, fără să mai fie nevoie de biopsie.”, a spus acad. prof. dr. Irinel Popescu.

Care sunt rezultatele pentru știința medicală românească?

„Avem în proiect obiective de a produce lucrări, deci rezultatele se concentrează și se ajunge, pe baza datelor statistice, la niște concluzii de care, evident, beneficiază direct pacienții.

Se bazează pe tehnologia informației și fiecare angiograf are o modalitate electronică de culegere a datelor pe care apoi o transmite unui server propriu și serverul propriu transmite serverului central la Academia de Științe Medicale care are un back-up la Târgu Mureș, deci să fim sigur că datele nu se vor pierde. 

Trebuie să menționez ajutorul Ministerului Învățământului care a oferit infrastructura de care dispune pentru ca să localizăm aceste servere centrale în spațiile din subordinea Ministerului Învățământului și cu specialiștii necesari.

Datele se colectează la nivelul fiecărui angiograf și echipa din centrul respectiv are acces la aceste date, sunt transmise automat către serverul propriu și cel central, în București, la Academia de Științe Medicale și back-up de la Târgu Mureș, deci o dublură care asigura păstrarea datelor în condiții foarte bune.

Din analiza acestor date reies lucrările științifice, concluziile care se pot trage și care pot fi oferite atât statistic ministerului sănătății cât și lumii medicale, sistemului sanitar, de a se inspira. Rezultatele sunt foarte bune, o să ne permitem să le dezvoltăm atunci când se încheie proiectul.", a mai spus Prof. Dr. Radu Deac. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News