Data actualizării: 14.05.2014 12:59
Data publicării: 13.05.2014 00:19

Analiză sociologică: Eurovision-ul arată divizarea Europei. România nu ar trebui să participe

Modul în care a fost stabilit câștigătorul Eurovision 2014 a dus la dezbateri încinse pe Internet sau la radio. Victoria ”femeii cu barbă” , o apariție excentrică, i-a nemulțumit deopotrivă pe fanii muzicii tradiționale, cât și pe conservatori.

Votul de la Eurovision arată cât de divizat este continentul, la nivelul opiniei publice, și cum este respectată opinia publicului de către elite. În loc să apropie țările participante, votul la Eurovision accentueză faliile între cetățenii europeni. Ana Bulai, director AB Research, a efectuat pentru DCNews o analiză a modului în care s-a stabilit câștigătorul Eurovision 2014.

Disputa creată de Conchita nu are de-a face cu arta

”Nu mă pricep la muzică. Ca orice consumator de artă consider că valoarea acesteia rezidă și în gradul ei de universalitate. Concursul Eurovizion de anul acesta, din punctul meu de vedere, a demonstrat încă o dată, modul deplorabil în care o competiție, ce se propunea a fi strict artistică, s-a transformat într-una predominant politică. Conchita Wurst a mizat pe această carte politică și a câștigat. Modul ostentativ de prezentare a cântăreței austriece a fost emblematic. Conchita Wurst nu este prima cântăreață non-heterosexuală de pe scena Eurovizion de-a lungul timpului și nici primul trans-sexual din istoria muzicii contemporane. Dar ea a vrut să fie percepută în primul rând prin identitatea de gen și apoi ca artist, creând o dispută ce nu are de-a face cu arta.

Vezi: Pe cine a copiat Conchita Wurst la Eurovision

Numărul votanților, secret. Publicul, mai tolerant ca juriile

În primul rând, votul juriilor a fost unul politic. Nu se poate ca ceea ce s-a apreciat în Finlanda, Suedia, Elveția, Lituania, în Peninsula Iberică sau in Grecia ca fiind o voce superbă, care să merite maxim de puncte, să se fi auzit în Rusia, in Belarus, in Polonia sau Germania ca fiind execrabil și, prin urmare, să nu merite nici un punct. Un vot politic în care s-au amestecat de-a valma teme privind libertatea și drepturile minorităților sexuale, conflictul actual al Uniunii Europene cu Federația Rusă și, de ce nu?, tare conflictuale diverse, reminiscente în Europa de un secol încoace.

Ca de obicei, publicul, atât cât a votat (nu se știe niciodată acest amănunt important!), s-a dovedit mai tolerant per ansamblu decât juriile. Și probabil mai pertinent, votând chiar persoana pe care o dorea câștigătoare, pentru felul în care arăta, poate pentru voce, poate pentru show în ansamblu, poate pentru alte motive. Cert este că odată introdus în mecanismul de alegere dimensiunea politică, ea nu mai poate fi ignorată.

Vezi Bancul Zilei: Conchita câștigă la Eurovision

Juriul german a acționat ca Rusia și Azerbaiidjan

Votul pe țări, în această competiție, este interesant ca decizie luată între voturile juriului și cele ale publicului din țările respective. Avem pe de o parte țările nordice, Europa centrală și de Vest, mai puțin Germania, care au preferat ”să meargă pe mână publicului”, si chiar să argumenteze decizia acestuia. Inclusiv noi am avut un astfel de comportament. Germania sceptică a atenuat în votul final cotațiile publicului, asemeni Rusiei și Azerbaidjanului. Polonia și Belarus au ignorat cu totul votul popular, neacordând niciun punct concurentei din Austria. Spune ceva despre filosofia decizionala a acestor țări, nu credeți? O filozofie decizională pe care o regăsim și în ”competițiile” nu tocmai pașnice, de data aceasta, care ne bat la graniță din ce în ce mai tare.

Vezi: Ce mesaj i-a trimis femeia cu barbă lui Putin

Wurst aduce prejudicii minorităților sexuale

Dincolo de segmentările politice conjuncturale, de cele religioase, de diferențele economice majore din țările participante, transsexualul Conchita Wurst a fost o prezență acceptată și agreată pe scena Eurovision și asta spune multe despre nivelul de toleranță general față de minoritățile sexuale, indiscutabil, pozitivă. Cred însă că dorința acestei candidate din Austria, de a se impune cu orice preț, a adus mai multe prejudicii post factum luptei pentru emancipare a minorităților sexuale, decât avantaje datorită câștigării acestui concurs. Nu pot să nu menționez că reprezentanții României merită toate felicitările și, cred că până nu redevine o competiție strict valorică, România ar trebui să se gândească mai bine înainte de a se mai prezenta la acest concurs”.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News