Alegerile intermediare din SUA ar putea marca începutul unui nou război comercial pe axa transatlantică. De asta se teme Europa, indiferent de rezultatele finale, deoarece chiar dacă democrații rezistă avansului republicanilor, acum este aproape sigur că președintele Joe Biden va trebui să facă față presiunilor din partea dreaptă, scrie Europa Today.

Ce ar putea însemna asta pentru UE s-a văzut deja odată cu abordarea sondajelor: revenirea la Washington a politicii ”America First”, poate într-o versiune mai îndulcită decât cea a lui Donald Trump, dar destul de riscantă pentru economia europeană.

”America First”

Pentru a inversa pierderea sprijinului pe care sondajele au evidențiat-o în ultimele luni, Biden și democrații au luat o serie de măsuri care au declanșat mai mult de un semnal de alarmă în Europa. Elementul discordiei este Actul de Reducere a Inflației, planul de investiții de 370 de miliarde de dolari al Washingtonului care oferă subvenții directe companiilor ecologice din SUA, și care conține stimulente pentru a cumpăra vehicule electrice doar dacă sunt fabricate în SUA. 

Pentru statele UE, acestea sunt ”măsuri discriminatorii”, în special pentru producătorii europeni de automobile.

Măsura oferă un stimulent de până la 7.500 de dolari pentru cei care doresc să cumpere o mașină electrică nouă. Pentru a-l obține, consumatorul trebuie să cumpere un vehicul asamblat riguros în America de Nord și care conține o baterie cu un anumit procent de metale extrase sau reciclate în Statele Unite, Canada sau Mexic. De fapt, mașinile produse în UE sau Asia sunt excluse din stimulent. 

”Este o problemă care îngrijorează multe țări și companii, pe care am discutat-o ​​cu partenerii noștri din SUA în ultimele săptămâni. S-ar părea că multe dintre subvențiile verzi cerute de lege ar putea discrimina industriile UE în domeniul auto, energiei regenerabile și al bateriilor”, a confirmat vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, care se ocupă de comerțul internațional.

Bruxelles-ul a încercat în ultimele săptămâni să arunce apă pe foc, amintind de ”noul început” în relațiile dintre SUA și UE cu victoria lui Biden în 2020: securea (comercială) fusese îngropată.

Războiul lui Trump a fost pe oţel, avioane şi acordul Green. Și războiul din Ucraina a dus la consolidarea unei linii directe între președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Casa Albă: rezultatul cel mai evident a fost acordul pe gaz, cu Statele Unite care s-au angajat să furnizeze Europei, înlocuind livrările de gaz rusesc.

Problema gazului. ”Solidaritatea SUA a fost acordată la un preț mare”

Angajamentul a fost menținut: mai mult de dublu numărul de transporturi de GNL livrate în 2021 din rezervele americane a ajuns în mai puțin de un an Franța și Germania.

Însp cancelarul german Olaf Scholz nu a ezitat să sublinieze că solidaritatea SUA a fost acordată la un preț mare: companiile energetice realizează profituri uriașe, profitând de posibilitatea de a impune prețuri chiar de zece ori mai mari decât cele înregistrate în 2021. După ce au urmărit nemulțumirea, Berlinul și Parisul au învins public și Washingtonul pe gaz, cerând efectiv să reducă prețurile gazului furnizat Europei.

Declarațiile din presă au ajuns în același timp cu Legea de reducere a inflației, ceea ce cu siguranță nu este o coincidență. Dacă Bruxelles-ul continuă să aştepte înainte de a acuza SUA de protecţionism, Franţa şi Germania nu par să vrea să reacţioneze cu aceeaşi diplomaţie. 

Parisul a fluturat deja spectrul unei plângeri în sediul OMC, adică Organizația Mondială a Comerțului unde ani de zile, mai ales în epoca Trump, a avut loc disputa dintre giganții aeronautici Boeing și Airbus. 

TTIP, cutia Pandorei

Berlinul a propus, în schimb, relansarea discuțiilor cu privire la TTIP, tratatul de liber schimb între SUA și UE care a eșuat din cauza rezistenței interne din Bătrânul Continent.

Poziția Germaniei, aparent, pare mai puțin beligerantă, dar în realitate, prin relansarea discuțiilor pe TTIP, riscul este să se deschidă un fel de cutie a Pandorei din care să iasă toate vechile fricțiuni transatlantice care au blocat Tratatul.

Cu alte cuvinte, există riscul de a adăuga combustibil la foc, mai degrabă decât de a reduce flăcările.

De asta se teme Comisia Europeană, care de fapt a preferat să creeze un format mai flexibil pentru tratarea relațiilor comerciale cu Statele Unite: Consiliul pentru Comerț și Tehnologie, încredințat șefului de cabinet al Ursulei von der Leyen.

Ce se va întâmpla acum este greu de prevăzut. Există războiul în desfășurare în Ucraina și necesitatea ca Europa să consolideze aprovizionarea cu gaz natural lichefiat de la parteneri de încredere și, sperăm, la costuri mai mici.

Există China, inamicul numărul unu pentru republicanii pro-Trump, dar cu care Germania nu intenționează să rupă relațiile. Și în toate acestea există viitorul Occidentului care se confruntă cu testul tranziției ecologice. Ar fi nevoie de stabilitate politică, atât în ​​Europa, cât și în SUA. Dar votul de la jumătatea mandatului pare să conducă în altă direcție.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News