Amenințare majoră pentru sănătate: Care sunt efectele apariției superbacteriilor. Rafila: Trebuie să reducem consumul antibioticelor!
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Anca Murgoci
WhatsApp
Sursă foto: Gov.ro
Sursă foto: Gov.ro
Jurnalistul Val Vâlcu a moderat marți, 15 februarie, conferinţa organizată de Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, în colaborare cu Spitalul Universitar de Urgenţă „Elias” şi Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”, în cadrul proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România”.

Rezistența la antimicrobiene (AMR) și infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă amenințări la nivel global, recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), de Uniunea Europeană (UE) și de guvernele multor țări drept probleme majore de sănătate publică. 

AMR face parte din amenințările majore pe plan global, alături de schimbările climatice și terorism. 

Care sunt efectele apariției superbacteriilor:

1. Limitează opțiunile actuale de tratament. 

2. Duc la prelungirea evoluției bolii și a duratei de spitalizare.

3. Cresc riscul de complicații și mortalitate intraspitalicească.

4. Cresc costurile asociate asistenței medicale. 

La începutul anilor 1990, România avea un avantaj generat de accesul limitat la antibiotice, lucru care a determinat și scăderea rezistenței la antimicrobiene. Din păcate, la 30 de ani de la acel moment, după utilizarea nerestricționată a antibioticelor, țara noastră a ajuns să ocupe un loc fruntaș, un loc nedorit, în domeniul rezistenței la antimicrobiene și al consumului de antibiotice. 

România se aseamănă cu țările din sudul Europei care au o situație mai proastă decât cele din nord. Acest lucru înseamnă că țara noastră înregistrează procente ridicate ale rezistenței la antibiotice pentru bacteriile izolate din infecțiile invazive. 

Infecţiile asociate asistenţei medicale sunt încă subraportate în România, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila



„Infecţiile asociate asistenţei medicale sunt subraportate în România. Ne apropiem de 1% din proporţia de pacienţi externaţi, dar suntem încă departe de media Uniunii Europene, nu pentru că ne-am dori să avem mai multe infecţii, dar ne dorim să ştim realitatea şi să încercăm infecţiile măcar invazive, bolile invazive cu bacterii multirezistente să apară cât mai rar în spitalele româneşti şi lucrul acesta are influenţă foarte bună şi asupra mortalităţii", a afirmat Rafila.



Un alt obiectiv este reducerea consumului de antibiotice, precum şi schimbarea structurii administrării acestora



„Una dintre ţinte este cea legată de reducerea consumului de antibiotice şi schimbarea structurii consumului de antibiotice, pentru că utilizăm de multe ori antibiotice care nu ar trebuie utilizate, antibiotice de primă intenţie. De asemenea, să ajungem cu spitalele din România să putem să facem un diagnostic microbiologic de bună calitate care ar putea să fie favorizat şi de faptul că există, în sfârşit, după 30 de ani şi în România specialitatea de microbiologie medicală aşa cum a existat înainte şi cum există în toate ţările din Uniunea Europenă", a explicat Alexandru Rafila.



El a arătat că rezistenţa la antimicrobiene este un fenomen care a generat o abordare multisectorială



„Noi am reuşit, până în momentul de faţă, să elaborăm câteva documente care erau necesare sistemului de sănătate din România şi erau necesare şi pentru integrarea activităţilor. Rezistenţa la antimicrobiene este un fenomen care a generat o abordare multisectorială, 'one health', care include, în afară de medicina umană sau de sănătatea umană, cea din sectorul veterinar şi factorii de mediu. (...) Până în momentul de faţă, au fost dezvoltate două instrumente care trebuie aprobate în cadrul unei structuri care există teoretic de mai mulţi ani, dar care nu este funcţională - un comitet intersectorial reprezentat de oameni din zona de decizie de la nivelul mai multor ministere. Este vorba despre strategia naţională, cadrul strategic naţional, şi de planul naţional de acţiune", a indicat ministrul Sănătăţii.

Youtube video image

 

 

Proiectul pilot "Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România", finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014 - 2021, va fi implementat în următorul an în șasse spitale din țară, dintre care trei sunt în București: Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș, Spitalul Militar de Urgență Carol Davila, Spitalul Elias, Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca.

Unul dintre obiectivele proiectului este acela de a stabili premisele elaborării unei strategii naționale pentru limitarea rezistenței la antimicrobiene. În acest sens, specialiști în domeniile microbiologie, epidemiologie, boli infecțioase/prescriere antibiotice, în consultare cu experți ai Institutului Norvegian de Sănătate Publică și experți ai Organizației Mondiale a Sănătății au dezvoltat o serie de ghiduri și o metodologie comună celor trei domenii de activitate medicală.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
pixel