Având în vedere că de-a lungul ultimilor ani s-a discutat despre reluarea unor proiecte hidrotehnice pe Dunăre, la Călărași sau la Turnu Măgurele, acestea cad în prezent sub riscul de a se confrunta cu protestele ecologiștilor. Totuși, problemele ar fi multiple, deoarece astfel de amenajări s-ar afla în zona de graniță, în cazul de față cu Bulgaria, iar alte țări ar putea emite obiecții.

„Energia hidro este verde, dar un proiect la Turnu Măgurele-Nicopole, la Călărași sau la Măcin va întâmpina proteste din partea ecologiștilor care nu pun în balanță dezavantajele și beneficiile unui astfel de proiect și se duc țintit doar pe dezavantaje“, a spus jurnalistul Val Vâlcu.

„Dacă s-ar respecta legislația, o astfel de lucrare ar trebui să aibă niște studii de impact și evaluări strategice pentru proiecte și programe mari de amenajare și, mai mult, fiind și o zonă de graniță, ele ar intra și sub incidența Convenției de la Espoo, care se referă la impactul transfrontalier al activităților industriale, conform căreia orice lucrare făcută pe teritoriul unei țări, dacă alte țări vecine se consideră potențial afectate, pot să solicite ca dezbaterile și prezentarea studiului de impact să se facă și pe teritoriul țării respective“, a spus Ioan Jelev.

CITEȘTE ȘI     -    EXCLUSIV  Adevărata problemă cu Dunărea pentru Centrala de la Cernavodă. Ioan Jelev: De aceea a fost gândită în acel loc

„Deși distanța e mare, Austria s-a considerat afectată de amenajările nucleare din România“

Potrivit lui Ioan Jelev, se pare că Austria a obiectat atunci când în România au fost efectuate anumite lucrări energetice la centralele nucleare:

„Deci, Ungaria ar putea să se opună unui astfel de proiect“, a continuat Val Vâlcu.

„Să știți că au fost țări care s-au considerat afectate. Austria, de exemplu, s-a considerat afectată față de anumite activități legate de centralele nucleare, pentru că au considerat că, deși distanța e mare de granițele noastre, pot fi afectați în anumite situații.

Diverse țări pot să găsească justificări dacă ele consideră că ar putea să aibă probleme. Teoretic, amenajare din aval de Porțile de Fier nu ar mai trebui să aibă efecte. Sigur, orice lucrare de regularizare are un impact asupra debitelor și nivelurilor, dar acest lucru trebuie studiat“, a conchis Ioan Jelev.

CITEȘTE ȘI      -      EXCLUSIV  Migrația sturionilor pe Dunăre, afectată de Porțile de Fier I și II. Ioan Jelev: S-a întâmplat un lucru interesant din punct de vedere al forței vieții

Oficialul a mai vorbit despre Barajul de la Porțile de Fier I, care deși a fost prevăzut să aibă o înălțime de 100 de metri, în final înălțimea a fost limitată la 30, deoarece lacul de acumulare s-ar fi întins până la Budapesta și ar fi afectat considerabil Iugoslavia și Ungaria.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News