Ne confruntăm pentru prima dată din 1945, de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, cu riscul unui război tradițional în Europa, în condițiile în care dialogul cu Moscova este foarte dificil, iar NATO nu poate privi pasiv la „această intensă și agresivă acumulare de trupe și de tehnică militară la granițele Ucrainei”, a declarat luni ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, într-o intervenție la Digi24. Cu toate acestea, diplomatul spune că își păstrează optimismul că nu va avea loc o invazie rusă în Ucraina.

„E un moment foarte critic pentru toată lumea, pentru securitatea și stabilitatea Europei, care consumă foarte multă energie. Este un efort diplomatic permanent, continuu, pe ambele maluri ale Atlanticului. După toate analizele, ne confruntăm pentru prima dată din 1945, de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, cu riscul unui război tradițional în Europa. Dialogul cu Federația Rusă este foarte dificil, este un dialog exigent, dar suntem optimiști că nu va avea loc o invazie în Ucraina și că diplomația va prevala”, a declarat ambasadorul României la Washington, în condițiile în care, la Moscova tocmai sosise președintele Emmanuel Macron, primul lider european de anvergură care a discutat cu Vladimir Putin de la izbucnirea tensiunilor legate de Ucraina.

„Informațiile despre o invazie iminentă, furnizate de serviciile de informații și care au fost devoalate de către Statele Unite și de Marea Britanie într-un anumit context și într-o situație absolut nouă, indică această posibilitate, dar în același timp, această invazie în Ucraina nu este inevitabilă, calea diplomatică nu este epuizată”, apreciază diplomatul român.â

CITEȘTE ȘI   -  Macron, după discuțiile cu Putin: Trebuie să evităm cu orice preț un nou război în Europa

România, statul NATO care are cea mai lungă graniță cu Ucraina

El a explicat că România este direct interesată să existe o temperare a tensiunilor, întrucât are cea mai întinsă graniță cu Ucraina dintre toate statele NATO și UE. Sunt „aproape 650 de kilometri, dar avem și 250 de kilometri aproape de coastă, or și aici știm că Federația Rusă continuă o postură agresivă, prin militarizarea Mării Negre și prin acțiunile asertive care întrețin acest climat permanent de tensiune și de insecuritate”, a subliniat Andrei Muraru.

„Cu toții ne dorim dezescaladarea, dar nici nu putem privi pasivi la această intensă și agresivă acumulare de trupe și de tehnică militară la granițele Ucrainei - și de aici răspunsul NATO, al aliaților NATO, al Statelor Unite: eforturi de descurajare foarte susținute, perfect proporționale și corespunzătoare, alături de angajarea acestui dialog intens cu Federația Rusă, pe multiple canale, și în cadru aliat, și în cadru bilateral, un efort, până la urmă sincer, de a înțelege pretențiile Rusiei și de a tempera aceste excese”, a explicat ambasadorul României la Washington.

Într-un document înmânat la Moscova diplomatului american Karen Donfried, în decembrie anul trecut, Rusia și-a făcut cunoscute condițiile pe care le ridică pentru o dezescaladare în Ucraina. Este vorba despre niște proiecte de tratate - care au și fost imediat făcute publice de către Federația Rusă pe site-ul Ministerului său de Externe - ce presupun, în bună măsură, „modificarea arhitecturii de securitate” în Europa stabilită după căderea Cortinei de Fier, ceea ce „este inacceptabil și incalificabil”, a mai spus ambasadorul Muraru pentru Digi24.

CITEȘTE ȘI   -  Ministrul Apărării din Bulgaria respinge prezența suplimentară a NATO în țară: Rusia nu reprezintă o amenințare

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News