"De ce atenţia este mult mai orientată de pildă către inflaţie? Întrucât am asistat la o resurgenţă puternică a inflaţiei, poţi să îi spui o chiar o explozie, în 2021. Aproape două decenii am trăit sub regim de inflaţie foarte joasă, un regim totodată de rate de dobândă foarte joase. Nu cred că acum există o raţiune pentru a intra iar în istoria explicativă a acestui regim de inflaţie foarte joasă şi regim de rate de dobândă foarte joase pentru că acestea sunt dezbateri care nu mai reprezintă o noutate şi ne-am omorî timpul să intrăm iar în această arheologie a desfăşurării faptelor. Este o constatare că inflaţia a crescut foarte, foarte mult în 2022, ea se simţea şi în 2021, şi ce cred că merită să menţionez de la început este că s-a ajuns, se pare, pe un platou şi de acum va urma declinul inflaţiei dacă politicile, fără îndoială, vor fi corespunzătoare, şi aici am în vedere politicile monetare, care s-au înăsprit mult, mult, chiar dacă ratele de politică monetară au rămas negative în termeni reali, dar ele s-au înăsprit foarte mult, şi, totodată, politicile bugetare. Spun politicile bugetare pentru că partea fiscală este o componentă a unei politici bugetare. Foarte mult depinde, sau poate în primul rând, în condiţiile de acum, de cheltuieli, conduita politicii fiscale", a explicat joi Daniel Dăianu, la conferinţa "Economia şi inflaţia", din ciclul "România încotro?", eveniment organizat de Oxygen Events.

Potrivit Agerpres, acesta a afirmat că sunt semne clare că inflaţia o va lua în jos, dar este important ca politicile menţionate să nu slăbească într-o perspectivă imediată şi poate chiar pe termen mediu. "Nu sunt adeptul şi nu îmbrăţişez teza că de acum ar trebui să se anunţe o altă ţintă de inflaţie, în jur de 4%. Şi inclusiv la noi s-au vehiculat asemenea teze. Părerea mea e că ar fi afectată credibilitatea băncilor centrale. Adică aşa cum conduita efectivă a băncilor centrale este dictată de date, deci de evidenţă, şi sigur, şi de ştiinţă, cunoaşterea pe care o deţin băncile centrale, ce include şi experienţă, tot astfel şi aici nu trebuie să ne grăbim. Văzând şi făcând. Altminteri, afectăm credibilitatea băncilor centrale. Pentru că pe bună dreptate s-ar putea spune că dacă băncile centrale deja spun că nu pot fi atinse ţintele, că e bine să schimbăm ţinta de inflaţie, intri la gânduri şi îţi este afectată lupta cu aşteptările inflaţioniste", a precizat Daniel Dăianu.

De asemenea, preşedintele Consiliului Fiscal a declarat că este susţinător al tezei că resurgenţa inflaţiei este cauzată în principal de şocul pe latura ofertei. Daniel Dăianu a spus că dacă ar fi numai şocurile şi salariile nu ar creşte ar trebuie să se epuizeze forţa propulsivă a inflaţiei, dar aici intervine lupta cu aşteptările. "Pericolul cel mai mare derivă din posibilitatea intrării într-o vrie a spiralei salarii - preţuri. Aceea ar fi nimicitoare şi când am avut în perioade istorice inflaţie foarte înaltă, acum trei - patru decenii în Statele Unite, am avut şi în Europa episoade mai lungi de inflaţie, am avut această spirală, acest motor de preţuri şi salarii", a spus Daniel Dăianu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News