ALTERCAȚIE ÎN PARLAMENT pe tema unui proiect de lege adoptat de curând

„În stilul caracteristic, invocând derutant Carta Europeană a Limbilor Regionale, într-o cheie originală şi evident partinică etnic, parlamentarii UDMR au reuşit, în urma unei înţelegeri prealabile cu PSD şi ALDE, să promoveze o aberaţie legislativă neconstituţională şi discriminatorie. Motivând necesitatea completării reglementărilor legale în vigoare privind drepturile pacientului, respectiv a beneficiarului de servicii sociale, nu numai a fi informat dar şi de a fi primit şi îngrijit în propria sa limbă, au găsit pretextul nimerit pentru încadrarea în unităţile sanitare a personalului de specialitate de asistenţă medicală musai cunoscător al limbii minorităţilor naţionale, adică în acele unităţi administrativ-teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puţin 5000”, se arată într-un comunicat, citat de Agerpres.

Deputatul PMP invocă lipsa de echitate la angajare

Din acest motiv, a arătat deputatul PMP, la iniţiativa Grupului parlamentar al Partidului Mişcarea Populară din Camera Deputaţilor, împreună cu parlamentari din PNL şi USR, a fost înregistrată sesizarea la Curtea Constituţională, cu privire la neconstituţionalitatea Legii privind completarea Legii nr.95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a art. 41 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, la data de 11 aprilie. 

[citeste si]

Acesta crede că, în baza modificării legislative, „este suficient să fii minoritar şi să vorbeşti limba unei etnii, iar astfel să poţi ocupa lesne un loc de muncă, într-un spital sau în cadrul serviciilor de asistenţă socială, fără a te mai osteni să concurezi în condiţii echitabile şi egale cu orice alt cetăţean român”. 

„De altfel, în viziunea originală a UDMR, şi bolile au o limbă a lor minoritară, la fel şi suferinţele pacienţilor se tratează... cu limba, a medicului, a asistentului social, iar etnicitatea minoritară devine o unitate de măsură a beteşugurilor”, a susţinut Marius Paşcan. 

„S-a adoptat tacit și pe nebăgare de seamă”

Paşcan a spus că iniţiativa legislativă a trecut prin adoptare tacită de Senat, iar la Camera Deputaţilor, în data de 11 aprilie 2017, a fost adoptată „aproape pe nebăgare de seamă”, cu două minute înainte de finalul unei şedinţe de plen şi după ce preşedintele de şedinţă a declarat şedinţa închisă, „revenind precipitat mai apoi, la solicitarea intempestivă a UDMR, pentru dezbaterea la repezeală a acestui proiect legislativ nefast”. 

„Se confirmă, de fapt, o manevră de culise lamentabilă a actualei puteri politice, complice cu uniunea partid aflată 'sub acoperire' la guvernare, ceea ce evident a produs confuzie şi derută în rândul parlamentarilor (mulţi îndreptându-se după anunţul iniţial de încheiere a dezbaterilor spre ieşirea din sala şedinţei de plen), neştiindu-se de fapt ce proiect legislativ se mai dezbate şi de ce... Situaţie tipică, o capcană legislativă în care au căzut, în necunoştinţă de cauză, majoritatea parlamentarilor prezenţi”, a mai spus Marius Paşcan. 

Kelem Hunor, declarație pe această temă

Deputatul PMP consideră că prin actul respectiv se statuează introducerea unui nou criteriu alternativ în baza căruia unităţile sanitare din România sunt obligate să asigure personal de specialitate medicală sau socială cunoscător al limbilor minorităţilor naţionale. 

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat, joi, că prin contestaţiile depuse de PNL, USR şi PMP la Curtea Constituţională se face dovada unei atitudini ostile la adresa minorităţilor.

„Este de neînţeles schimbarea bruscă de atitudine şi inconsecvenţa formaţiunilor politice PNL, USR şi PMP: după ce la 11 aprilie deputaţii acestor partide au susţinut în Parlament proiectul de lege privind extinderea drepturilor de folosire a limbii materne în instituţiile medicale şi în cele care prestează servicii sociale, ulterior au atacat la Curtea Constituţională iniţiativa legislativă. O astfel de atitudine demonstrează, din nefericire, că aceste partide nu dau dovadă de deschidere şi respect pentru minorităţile naţionale, deşi se folosesc adesea de aceşti termeni în retorica pe care o adoptă în apariţiile publice. Mai mult, fostul preşedinte al PNL, actualul preşedinte al ţării, a numit România un adevărat model de urmat în privinţa protecţiei minorităţilor naţionale”, a afirmat liderul UDMR, într-un comunicat citat de Agerpres.