A 13-a ediție a summit-ului Aspen Healthcare 2024, cu tema „Prioritizarea Investițiilor: Finanțarea Sănătății Universale și Inovării”, a cuprins și o dezbatere pe tema stabilirii priorităților într-un context al unei cereri de bugetare tot mai crescute.

La acestă dezbatere au luat parte Alin Marius Andrieș (secretar de stat al Ministerului Finanțelor), Larisa Mezinu-Bălan (vicepreședintă, Casa Națională de Asigurări de Sănătate), Malina Müller – (șefă a Economiei Sănătății, Institutul WifOR), Iulian Trandafir (vicepreședinte, director general regional pentru România, Cehia, Lituania, Alliance Healthcare / Membru al Consiliului, Institutul Aspen România), Marcelo Pascual Morales (managing Director, MSD România & Republica Moldova) și Marcelo Rainer (președinte & manager general, Novartis România).

Discuțiile au reflectat preocupările actuale privind creșterea cheltuielilor bugetare pentru sănătate, dar și lipsa de performanță a sistemului în raport cu investițiile masive din ultimii ani.

Alin Marius Andrieș, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a subliniat faptul că bugetul alocat sănătății a crescut considerabil în ultimii ani. În comparație cu anul 2018, când bugetul pentru sănătate era de aproximativ 42 de miliarde de lei, în 2024 acesta a ajuns la 92 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 120%. „Întotdeauna, Ministerul de Finanțe este privit ca un fel de Bau Bau, pentru că nu dă bani,” a declarat Andrieș, insistând că, deși sumele sunt substanțiale, ele sunt insuficiente pentru a acoperi toate nevoile din sănătate, educație și infrastructură.

Pe de altă parte, Andrieș a subliniat că România continuă să aibă o impozitare relativ redusă asupra corporațiilor comparativ cu alte țări din Europa: „Germania are o taxare de 29,9%, Italia 27%, Franța 25%, iar România doar 16%,” a menționat acesta, argumentând că există constrângeri bugetare importante care limitează finanțarea adițională a sectorului de sănătate.

Vicepreședinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Larisa Mezinu-Bălan, a declarat că, în ceea ce privește finanțarea Fondului Național al Asigurărilor de Sănătate, anul 2024 aduce o creștere semnificativă, ajungând la 73,7 miliarde de lei, față de sub 60 de miliarde în anul precedent. Cu toate acestea, Mezinu-Bălan a amintit de problemele întâmpinate în 2023, când CNAS nu a reușit să efectueze plățile integrale către furnizorii de servicii medicale, lăsând anumite sectoare, cum ar fi cel al medicamentelor, fără finanțare adecvată.

„Din 2022, focusul este să debarasăm, cumva, această finanțare și să acordăm mai mult interes sectorului primar și secundar de asistență medicală,” a declarat Mezinu-Bălan, sugerând că este necesară o schimbare de paradigmă în finanțarea sectorului sanitar, care să pună accent pe prevenție și depistarea precoce a bolilor.

Malina Müller, șefa departamentului Economiei Sănătății din cadrul Institutului WifOR, a pledat pentru o abordare bazată pe date și statistici pentru a prioritiza și eficientiza investițiile în sănătate. „Nu trebuie să mai privim cheltuielile pe sănătate ca fiind o povară, ci să le vedem drept soluție,” a afirmat Müller, subliniind că sănătatea trebuie văzută ca o investiție și nu doar ca o cheltuială.

Aceasta a propus introducerea unor indicatori de performanță clari, care să măsoare impactul investițiilor în sănătate, inclusiv cuantificarea rezultatelor și a eficienței fondurilor alocate. „Cel mai bun moment pentru a repara un acoperiș este atunci când cerul e senin,” a adăugat Müller, sugerând că acum este momentul să se ia măsuri preventive, înainte ca sistemul să fie complet copleșit de provocări viitoare.

Iulian Trandafir, vicepreședinte și director general regional pentru Alliance Healthcare, a atras atenția asupra creșterilor masive din sectorul farmaceutic în ultimul deceniu. „Piața de medicamente a crescut de la 3 miliarde de euro în 2014, la 7 miliarde anul trecut,” a precizat Trandafir, arătând că, în ciuda acestor creșteri, România rămâne în coada clasamentului european la cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor.

Totuși, Trandafir a subliniat că, în pofida acestor investiții, sistemul de sănătate din România se confruntă cu o presiune semnificativă, determinată inclusiv de introducerea unor taxe suplimentare, cum ar fi taxa de 1% pe cifra de afaceri a distribuitorilor de medicamente. „Această extra taxă a dus profitul distribuitorilor undeva către zero,” a spus Trandafir, atrăgând atenția asupra vulnerabilităților structurale ale sistemului de distribuție a medicamentelor din România.

Marcelo Pascual Morales, Managing Director al MSD România și Republica Moldova, a subliniat importanța inovației în sectorul sănătății, considerând că investițiile în sănătate au un impact direct asupra creșterii economice și a productivității. „Sistemul de sănătate este mai mult decât o necesitate. Vorbim despre o investiție, nu despre bani irosiți,” a declarat Morales, subliniind că stabilitatea la nivelul conducerii ministeriale este crucială pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului de sănătate.

Morales a propus extinderea asigurărilor private ca soluție alternativă pentru suplimentarea finanțării sistemului de sănătate, sugerând că o parte din serviciile medicale ar putea fi parțial acoperite de pacienți, similar cu modelele din alte țări europene, cum ar fi Franța sau Belgia.

Marcelo Rainer, președintele Novartis România, a încheiat discuțiile subliniind importanța inovării în sectorul farmaceutic și provocările demografice cu care se confruntă România. „Speranța de viață s-a dublat în ultimul secol, iar o mare parte din acest progres se datorează inovării farmaceutice,” a menționat Rainer, atrăgând atenția asupra necesității unei finanțări corespunzătoare a sistemului de sănătate, în contextul reducerii natalității și îmbătrânirii populației.

Declarațiile participanților

 

 

Alin Marius Andrieș (secretar de stat al Ministerului Finanțelor): „Întotdeauna, Ministerul Finanțelor este privit ca un fel de Bau-Bau, pentru că nu dă bani. Aș vrea să menționez că, prin comparație cu anul 2018, când bugetul pentru sănătate a fost de aproximativ 42 de miliarde, în 2024 bugetul pentru sănătate este de 92 de miliarde – o creștere cu aproximativ 120%. (...) Tot ceea ce înseamnă taxele asupra corporațiilor, dacă ne uităm la țările cu cea mai avantajoasă taxare pentru companii, Germania are 29,9%, Italia 27%, Franța 25%, iar România are 16%. (...) Într-adevăr, sumele din bugetul pentru sănătate sunt insuficiente, pentru că printre priorități mai avem educația, infrastructura, investițiile, iar la nivelul Ministerului Finanțelor purtăm discuții cu toate celelalte domenii. (...) Vreau să amintesc și faptul că, la rectificarea bugetară, bugetul pentru sănătate a crescut cu 11 miliarde. De asemenea, la nivelul Ministerului Sănătății, Guvernul este implicat în eficientizarea cheltuirii banului public. (...) Ministerul Finanțelor se ocupă strict de finanțare, nu de alocări. Nici nu ne dorim să fie diferit, pentru că ar însemna că ne-am implica în domeniile sănătății, educației și ale altor ministere de resort.”

Larisa Mezinu-Bălan (vicepreședintă, Casa Națională de Asigurări de Sănătate): „În ceea ce privește bugetul pentru sectorul asigurărilor de sănătate, stăm foarte bine. Avem, anul acesta, 73,7 miliarde de lei alocați doar pentru Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, față de anul trecut, când am avut sub 60 de miliarde. Din nefericire, știm cu toții cum s-a încheiat anul trecut. Sper că nimeni nu a uitat faptul că CNAS nu a reușit să înregistreze plăți integrale pentru furnizorii de servicii medicale.

Domeniul medicamentelor a fost cel mai văduvit anul trecut. (...) Din fericire, societatea civilă pune presiune pe sistem, deoarece sunt state membre ale Uniunii Europene, la graniță, care aduc medicamente pentru propriii asigurați și le rambursează; prin urmare, este dificil pentru statul român să procedeze diferit. În cifre, finanțăm spitalizarea cu aproape 50% din buget, cu o pondere foarte mare către spitalizarea continuă, dar mai puțin partea de servicii primare și secundare de asistență medicală. Din 2022, focusul este să ne desprindem, cumva, de această finanțare și să acordăm mai mult interes sectorului primar și secundar de asistență medicală. (...) Trebuie să prevenim și să depistăm bolile precoce, pentru că ne aflăm într-un context demografic care își pune amprenta asupra costurilor din sănătate. (...) Răspunsul nu poate fi doar alocarea din ce în ce mai multor fonduri, așa cum domnul secretar de stat menționa mai devreme. Concentrarea trebuie să fie și pe rezultat, pe plus-valoarea adusă de banul cheltuit.”

Malina Müller (șefă a Economiei Sănătății, Institutul WifOR): „Pentru a putea aloca, realoca și prioritiza aspecte ale bugetului, trebuie să ne bazăm mereu pe statistici. Nu trebuie să mai privim cheltuielile pe sănătate ca pe o povară, ci să le vedem drept soluție. Trăgând linie, vedem că, de fapt, vorbim despre investiții. Domnul secretar de stat al Ministerului Finanțelor spunea că este mereu văzut drept un Bau-Bau. Totuși, eu apreciez că este aici, cu noi, pentru că avem nevoie de implicarea tuturor decidenților din jurul pacientului. Toți cei care iau decizii legate de pacient trebuie să stea la aceeași masă dacă dorim ca o națiune să adopte un plan pe termen lung.

Dacă putem măsura, prin statistici, putem începe să reparăm. Vă voi prezenta, prin urmare, trei indicatori cheie de performanță de care cred că avem nevoie:

(1) să măsurăm povara ratei îmbolnăvirilor la nivel socio-economic; (2) impactul social al măsurilor necesare; (3) cuantificarea rezultatelor investițiilor. Am auzit și am citit multe despre provocările sistemului actual și există multe statistici, dar lipsește o perspectivă de ansamblu. Trebuie să avem o imagine de ansamblu asupra deciziilor, atât asupra celor prezente, cât și a celor viitoare, legate de investiții. În al doilea rând, avem nevoie de cuantificarea acestor investiții, iar aici nu mă refer doar la inovații medicale, ci la orice aspect, inclusiv reforme educaționale. Deci, pentru aceasta, avem nevoie din nou ca toți decidenții să fie la masă. În cele din urmă, trebuie să măsurăm performanța, pentru că doar așa putem compara diferitele soluții pe termen lung. (...) Cel mai bun moment pentru a repara un acoperiș este atunci când cerul e senin. În momentul de față, vedem deja mulți nori grei. Prin urmare, fix acum este momentul să înțelegem, din statistici, unde va ploua prima dată și unde furtuna ar putea fi mai rea. Pentru a lua această decizie, avem nevoie ca toți cei implicați să vină la masă.”

Iulian Trandafir (vicepreședinte, director general regional pentru România, Cehia, Lituania, Alliance Healthcare / Membru al Consiliului, Institutul Aspen România): „Am înțeles de la domnul secretar de stat că alocăm aproximativ 20% din bugetul Guvernului către Ministerul Sănătății. Mi se pare foarte mult. Cred că, în acest ritm, putem ajunge la un blocaj. Totuși, înțeleg și perspectiva doamnei vicepreședinte a CNAS – e foarte greu de împărțit bugetul, am mai discutat despre asta. Am încercat să fac o comparație pentru ultimii 10 ani. Piața de medicamente în 2014 a fost de aproximativ 3 miliarde de euro, iar anul trecut a ajuns la 7 miliarde.

Bugetul FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate) a fost, în 2014, de aproximativ 5 miliarde de euro, iar acum este de 15 miliarde de euro. În ceea ce privește medicamentele cu și fără contribuție personală, am pornit de la 1,3 miliarde de euro în 2014, iar anul acesta am ajuns la aproximativ 2 miliarde de euro. Programele au pornit de la 560 de milioane de euro, iar anul acesta ajungem la 2,5 miliarde de euro. Deci avem o creștere de aproape 2 miliarde de euro în 10 ani. Este clar că, în acest ritm, nu putem continua, iar paradoxal, în contextul acestor creșteri foarte mari, suntem la coada clasamentului în ceea ce privește accesul la tratamente moderne. Chiar și cu această creștere a cheltuielilor, suntem în continuare în urma altor țări în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor. Nu există tratament fără medicamente, iar pentru a avea medicamente e nevoie de producători și de distribuție către beneficiari. Sistemul de distribuție din România este sub o presiune foarte mare de mai bine de 10 ani.

Aceasta a dus și la delistarea unor produse, deoarece acestea au devenit nesustenabile financiar. Vreau să vă reamintesc că a fost introdusă și o taxă de 1% pe cifra de afaceri, în condițiile în care profitul net al sectorului de distribuție este tot în jur de 1%, astfel încât această taxă suplimentară a dus profitul distribuitorilor aproape de zero. (...) În afară de serviciile farmaceutice, care ar trebui finanțate, un ultim punct despre care vreau să discut este dosarul electronic de sănătate al pacientului. Acesta ar trebui să fie unic pentru fiecare pacient. În clinicile private, aceste dosare electronice există deja. Dacă vreau să îmi văd analizele și istoricul medical, există această bază de date. Ar fi foarte util să avem un astfel de model și la nivel național, care să urmărească istoricul fiecărui pacient. Asta ar aduce economii la buget și ar clarifica multe aspecte. În legătură cu ceea ce a spus doamna Müller, avem nevoie de indicatori de performanță. Am crescut costurile cu miliarde de euro în câțiva ani, dar nu cred că putem măsura exact ce rezultate aveam în 2014 și ce avem acum.”

Marcelo Pascual Morales (managing director, MSD România & Republica Moldova): „Sistemul de sănătate este mai mult decât o necesitate. Vorbim despre o investiție, nu despre bani irosiți. Există atât de multe studii care arată că, atunci când investești în sistemul de sănătate, investești și în muncă, iar rezultatele se văd în PIB. Cheia este să avem un ministru al sănătății pentru o perioadă mai lungă de timp. Sistemul de sănătate trebuie condus cu o viziune pe termen lung, nu doar pe un an.

Când vorbim despre finanțare, România este la coada clasamentului. Trebuie să creștem bugetele, iar întrebarea este cum. Din câte știu, o treime din populație plătește taxe în toată țara. Anul trecut, cred că industriile IT și de construcții nu au mai fost scutite de taxe, deci avem încă un milion de contribuabili. Cred că extinderea bazei de contribuabili la buget este un aspect de care trebuie să ținem cont. Putem discuta și despre asigurările private. Există modele de succes în Franța, Belgia, Spania, unde nu totul este gratuit. Evident că medicamentele scumpe sunt acoperite complet, dar sunt multe alte aspecte ale sistemului de sănătate care sunt parțial acoperite de pacient. Cred că aceasta poate fi o soluție pentru a aduce mai mulți bani în sistem. (...) În rest, colegii de aici discutau despre statistici și priorități, iar aceste aspecte mi se par fundamentale, pentru că responsabilizează. Cred că există oportunități de finanțare în această direcție prin PNRR, dar și prin fonduri guvernamentale. Totodată, trebuie să discutăm despre prevenție, analize și vaccinare. Dacă ne uităm static, la aceste capitole suntem la coada clasamentului, dar dacă privim dinamic, unele aspecte s-au îmbunătățit în timp.”

Marcelo Rainer (președinte & manager general, Novartis România): „E o provocare să vorbesc ultimul, după o oră și jumătate de discuții pe teme atât de diferite. Din punctul meu de vedere, este foarte clară valoarea inovării în sectorul farmaceutic. Speranța de viață s-a dublat în ultimul secol. O mare parte a acestui progres se datorează inovării farmaceutice, când ne gândim la vaccinare, antibiotice, probiotice și alte descoperiri. Pentru fiecare dolar investit în sănătate, vedem evoluții și în PIB. Dacă o populație este sănătoasă, aceasta muncește mai mult și contribuie pentru o perioadă mai lungă de timp. Totodată, trebuie să discutăm despre provocarea îmbătrânirii populației, care determină creșterea cheltuielilor cu serviciile medicale. În România, și nu numai, asistăm la o scădere a natalității, care afectează și mai mult perspectivele de viitor. (...) Ritmul inovării este rapid, iar transformările tehnologice și restricțiile bugetare reprezintă o altă provocare. Observăm că alte țări au început să inoveze mai devreme decât noi și beneficiază deja de rezultate. Consider, deci, că sistemul de sănătate este subfinanțat în România și trebuie să aspirăm la o finanțare adecvată.”

Puteți urmări întreaga dezbatere pe linkul de mai jos:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News