Dean Sherzai, un renumit neurolog și cercetător în domeniul demenței, subliniază importanța unui studiu crucial realizat în 2018, finanțat de Institutul Național pentru Îmbătrânire din SUA. 

Acest studiu, care a investigat alimentația a peste 900 de adulți în vârstă din Chicago, a relevat că un consum zilnic de una până la două căni de frunze verzi, cum ar fi spanacul sau varza kale, este asociat cu o funcție cerebrală comparabilă cu a unei persoane cu 11 ani mai tânără decât cei care nu includ aceste verdețuri în dieta lor, conform Business Insider.

Sherzai, care alături de soția sa Ayesha, conduce proiectul „The Brain Docs”, susține cu tărie această simplă modificare alimentară pentru prevenirea bolilor neurodegenerative. El explică că adăugarea de verdețuri în dietă poate reduce considerabil inflamația, oxidarea și dezechilibrele de glucoză și lipide, toți acești factori fiind esențiali în afecțiunile legate de vârstă.

Deși există o tentă către suplimentele pentru sănătatea creierului, Sherzai argumentează că cele mai eficiente strategii pentru sănătatea cognitivă sunt adesea cele mai simple și tradiționale. Clorofila, pigmentul verde din plante, joacă un rol crucial în acest proces. Clorofila ajută plantele să realizeze fotosinteza, iar compoziția sa nutritivă bogată în fier, magneziu și azot este extrem de benefică pentru sănătatea umană.

Chiar dacă multe branduri de wellness promovează suplimente de clorofilă și sucuri verzi, aceste produse industriale își pierd adesea beneficiile inițiale, deoarece clorofila este instabilă și se degradează ușor. În schimb, consumul de frunze verzi întregi asigură nutrienții necesari în forma lor naturală. Magneziul, fierul și azotul din clorofilă sunt vitale pentru funcțiile corporale, inclusiv sănătatea mușchilor și a nervilor, transportul oxigenului și susținerea sistemului imunitar.

Frunzele verzi sunt, de asemenea, bogate în alte substanțe nutritive, cum ar fi vitamina K, acidul folic, luteina și betacarotenul, care, împreună, ajută la reducerea inflamațiilor, protejarea ADN-ului și susținerea sănătății ochilor. Verdețurile mai închise la culoare, cum ar fi varza kale și spanacul, sunt deosebit de bogate în nutrienți datorită conținutului lor ridicat de clorofilă. Prospețimea este crucială, deoarece frunzele ofilite își pierd clorofila și nutrienții.

Chiar și verdețurile mai puțin pigmentate, precum salata iceberg, oferă substanțe nutritive și fibre valoroase. Adăugarea unui strop de ulei de măsline pe verdețuri poate îmbunătăți absorbția nutrienților.

Ce trebuie să știi despre demență

Demența este o afecțiune neurodegenerativă care afectează milioane de oameni la nivel global, având un impact profund asupra calității vieții atât pentru cei diagnosticați, cât și pentru familiile lor. Iată câteva lucruri esențiale de știut despre această boală complexă și adesea debilitantă.

Demența nu este o boală specifică, ci un termen general care descrie un grup de simptome asociate cu declinul memoriei, gândirii și abilităților sociale suficient de severe pentru a interfera cu viața de zi cu zi. Alzheimer este cea mai comună formă de demență, dar există și alte tipuri, cum ar fi demența vasculară, demența cu corpi Lewy și demența frontotemporală.

Demența rezultă din deteriorarea celulelor cerebrale. Această deteriorare afectează capacitatea celulelor de a comunica între ele, ceea ce poate duce la modificări ale comportamentului, gândirii și sentimentelor. Diverse boli și afecțiuni pot provoca demență, inclusiv boala Alzheimer, accidentele vasculare cerebrale, infecțiile și leziunile cerebrale.

Simptomele demenței variază în funcție de cauză, dar cele mai frecvente includ:

• Pierderi de memorie
• Dificultăți în comunicare și limbaj
• Dezorientare în timp și spațiu
• Schimbări de personalitate și comportament
• Probleme de gândire și raționament

Factorii de risc pentru demență includ vârsta înaintată, istoricul familial de demență, anumite gene și afecțiuni medicale precum hipertensiunea arterială, diabetul și obezitatea. Stilul de viață joacă, de asemenea, un rol important, iar o dietă sănătoasă, exercițiile fizice regulate și stimularea mentală pot ajuta la reducerea riscului.

Diagnosticarea demenței implică o evaluare medicală completă, care poate include teste de memorie și cogniție, evaluări neurologice, analize de sânge și imagistică cerebrală (CT, RMN). Diagnosticul precoce este crucial pentru a gestiona simptomele și a planifica îngrijirea.

Nu există un tratament curativ pentru demență, dar anumite medicamente și terapii pot ajuta la gestionarea simptomelor. Inhibitorii de colinesterază și memantina sunt medicamente frecvent utilizate pentru a încetini progresia bolii Alzheimer. De asemenea, terapia ocupațională și consilierea pot ajuta pacienții și familiile să facă față provocărilor zilnice.

Prevenirea demenței se concentrează pe menținerea unui stil de viață sănătos. Acesta include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, activități care stimulează creierul și evitarea factorilor de risc precum fumatul și consumul excesiv de alcool.

Îngrijirea persoanelor cu demență necesită empatie și răbdare. Sprijinul familial și social este esențial, iar instituțiile specializate pot oferi servicii de îngrijire pe termen lung și consiliere pentru îngrijitori.

Demența nu afectează doar individul, ci și întreaga familie. Provocările emoționale și financiare pot fi copleșitoare. Este important ca familiile să caute sprijin și resurse pentru a gestiona stresul și a asigura cea mai bună îngrijire posibilă pentru persoanele dragi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News