Un nou studiu dezvăluie cum alimentele aparent „sănătoase” pot afecta serios sănătatea, chiar și la persoanele tinere și active.

Alimentele ultraprocesate (UPF) sunt omniprezente – în pachete colorate, în meniuri rapide, în gustări etichetate „fitness” sau „eco-friendly”. Un nou studiu realizat de o echipă de cercetători în nutriție dezvăluie însă un adevăr tulburător: aceste produse, deși aparent inofensive, contribuie în timp la un risc crescut de boli cronice, precum atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, diabet și tulburări metabolice, conform Reuters.

Ceea ce le face deosebit de periculoase nu este doar conținutul lor de sare, zahăr sau grăsimi, ci faptul că sunt concepute industrial din fragmente alimentare, aditivi, arome și coloranți, pierzând orice legătură cu alimentul integral de origine.

Ce sunt, de fapt, alimentele ultraprocesate?

Studiul folosește sistemul de clasificare NOVA pentru a defini UPF-urile drept „formulări industriale fabricate în cea mai mare parte sau în întregime din substanțe extrase din alimente”, în care alimentele integrale aproape că lipsesc. Pe lângă exemple evidente precum chipsurile sau dulciurile, autorii studiului atrag atenția și asupra unor produse considerate sănătoase, precum batoanele granola, băuturile sportive și iaurturile cu fructe adăugate.

„Iaurtul, în forma sa naturală, este un aliment excelent. Dar când i se adaugă arome artificiale, gemuri și conservanți, devine un produs care poate păcăli organismul și sistemul imunitar”, avertizează cercetătorii.

Cum afectează UPF-urile sănătatea?

Cercetarea, care a analizat datele medicale și alimentare a peste 6.000 de canadieni, arată clar că efectele UPF-urilor nu țin doar de numărul de calorii sau macronutrienți. Mecanismele prin care aceste produse dăunează includ:

- Creșterea tensiunii arteriale și a glicemiei

- Dereglări hormonale

- Inflamații sistemice – corpul reacționează la UPF-uri ca și cum ar fi factori de stres

- Alterarea microbiomului intestinal

„Chiar și persoanele slabe, active, cu un stil de viață sănătos, pot acumula riscuri dacă includ frecvent astfel de alimente în dietă”, notează cercetătorii.

Etichete înșelătoare, decizii neinspirate

Un baton care conține „fibre” sau o băutură care promite „electroliți” pot părea alegeri sănătoase. Însă aceste afirmații, deși reale, ascund alte efecte mai nocive: aditivi cu impact necunoscut pe termen lung, aport glicemic ridicat și un efect cumulativ asupra organismului care poate trece neobservat ani la rând.

„Marketingul și ambalajul fac aproape imposibil pentru un consumator obișnuit să înțeleagă ce se află cu adevărat în spatele unei etichete. Suntem influențați mai mult de designul ambalajului decât de realitatea nutrițională”, spun autorii studiului.

Când „alimentele rapide” înlocuiesc legumele

Mulți respondenți au indicat că UPF-urile au devenit o alegere zilnică, substituind mesele clasice. Aceste produse sunt ușor de transportat, ieftine și par „echilibrate”, dar, în esență, sunt sărace în nutrienți esențiali și pot sabota o alimentație sănătoasă.

„Se creează o dependență socială și practică de astfel de alimente, iar asta are un impact direct asupra sănătății colective”, se mai arată în concluziile studiului.

Ce măsuri se iau și ce mai trebuie făcut?

Începând cu ianuarie 2026, guvernul canadian va impune etichetarea clară a alimentelor care conțin cantități mari de sodiu, zahăr și grăsimi saturate. Totuși, cercetătorii spun că aceasta este doar o primă etapă.

Spre deosebire de alte țări, Canada nu are un obiectiv național de reducere a consumului de UPF-uri. Franța, în schimb, a stabilit o țintă ambițioasă: reducerea cu 20% în cinci ani. O măsură similară în Canada ar putea influența pozitiv meniurile din spitale, școli și centre de îngrijire – instituții care urmează Ghidul Alimentar Canadian.

UPF-urile sunt problema nevăzută din farfuria noastră

Cercetătorii avertizează că, fără conștientizare publică și intervenție politică, produsele ultraprocesate vor continua să afecteze în tăcere sănătatea populației. „Este esențial ca oamenii să înțeleagă că gustul plăcut și comoditatea nu sunt suficiente motive pentru a accepta riscurile pe termen lung. Avem nevoie de educație nutrițională și de reglementări ferme”, concluzionează autorii.

Mai multe studii sunt deja în derulare pentru a analiza exact cum interacționează organismul cu aceste alimente și ce soluții pot fi implementate pentru a reduce dependența de ele. Până atunci, alegerea unor alimente cât mai naturale rămâne cea mai bună armă împotriva riscurilor tăcute.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News