13 cazuri de holeră au fost identificate în Irak. Cele mai multe dintre acestea s-au înregistrat în Sulaymaniyah, anunţă autorităţile sanitare.

„Au fost identificate zece cazuri de holeră în provincie”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Sabah Hawrami, director general al Sănătăţii din Sulaymaniyah, a cărei capitală cu acelaşi nume are aproximativ un milion de locuitori. Potrivit Ministerului irakian al Sănătăţii, alte două cazuri au fost înregistrate în al-Muthanna (sud), iar al treisprezecelea în Kirkuk (nord). În plus, 56 de cazuri suspecte raportate în provincia Sulaymaniyah sunt analizate la laboratorul central din Bagdad, singurul autorizat să emită diagnosticul.

În ultimele şase zile, „aproximativ 4.000 de cazuri de diaree şi vărsături au fost înregistrate în spitalele din Sulaymaniyah”, a precizat Hawrami. „Holera este o boală teribilă, dar poate fi tratată foarte uşor. Putem salva vieţi în câteva ore”, a spus el. Niciun caz de holeră nu a fost înregistrat în provincia Sulaymaniyah începând din 2012.

Irakul s-a confruntat cu o epidemie de holeră în 2015

Ultima epidemie de proporţii care a afectat Irakul datează din 2015. La acea vreme, holera a afectat în principal Bagdadul şi provincia Babilon, la sud de capitală, şi sute de persoane au fost infectate. Infecţie diareică acută ce provoacă uneori deshidratare fatală, holera este contractată prin intermediul apei ori alimentelor contaminate cu bacteria Vibrio cholerae. Maladia se dezvoltă în zone populate cu acces limitat la apă potabilă sau fără reţele de canalizare adecvate. Se estimează că în întreaga lume sunt înregistrate între 1,3 milioane şi 4 milioane de cazuri de holeră în fiecare an şi între 21.000 şi 143.000 de decese.

Dr. Marinescu: Nu e de joacă!

Holera este o boală infecțioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de bacteria vibrionul holeric (Vibrio cholerae). Holera face parte din ”bolile sărăciei”, fiind răspândită de obicei prin apa contaminată și se manifestă prin diaree severă și deshidratare. Manifestările holerei vor apărea după 12 ore, până la 5 zile de la expunere, iar acestea pot varia de la o simptomatologie ușoară la una severă. Bolnavul nu are febră.

Medicul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din București, a explicat pentru DC Medical care sunt riscurile în cazul holerei, pentru România, în contextul în care în Mariupol (estul Ucrainei) a fost anunțată epidemie de holeră. ”E clar că risc există, nu e foarte mare pentru că noi avem puțini refugiați prin comparație cu Polonia, de exemplu. E clar că sunt situații mult mai complicate în alte țări unde sunt mulți refugiați, plus că cei care vin la noi tranzitează pentru o scurtă durată”, a spus medicul Adrian Marinescu.

Holera, fatală și în câteva ore

Potrivit medicului infecționist, ”holera la persoanele cu sistem imunitar deficitar poate să dea diaree severă și deshidratare și să fie fatală în câteva ore. Nu este un lucru de joacă”. În același timp, susține specialistul, pentru ”țări cu pretenții”, care au canalizare modernă și sisteme de tratare a apei, nu trebuie pusă în discuție apariția holerei. ”Vorbeam de Africa sau zone izolate. Fiind război, situația se schimbă. Nu trebuie să fie neapărat sărăcie. Războiul poate să aducă bolile infecțioase, pentru că oamenii locuiesc în zone aglomerate, nu au igienă”, a mai spus medicul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News