Data publicării:
Alertă de holeră la granița României. Dr. Carmen Dorobăț: Trebuie să fim atenți unde ne scăldăm, la alimente și la zonele de cazare
Medicul Carmen Dorobăț a vorbit despre pericolul apariției holerei în România.
Este alertă de holeră la granița cu România. Autoritățile din Republica Moldova au descoperit bacteria periculoasă pe o plajă de pe malul Nistrului, transmite Realitatea Plus. În ciuda rezultatelor analizelor din apă, scăldatul nu a fost interzis în zonă. Medicul Carmen Dorobăț a vorbit despre pericolul apariției holerei și în țara noastră.
Dr. Carmen Dorobăț: Cei care pleacă în cele două țări ar trebui să fie atenți la alimentele pe care consumă și la zonele de cazare
„Fiind o boală bacteriană transmisă pe cale digestivă, trebuie să fim atenți la igienă. Apa poate fi un agent de transmitere, așa că trebuie să fim atenți unde ne scăldăm. Totuși, trebuie să ne spălăm pe mâini, iar fructele trebuie și ele spălate. Având în vedere granița noastră cu Ucraina și Republica Moldova, cetățenii care vin de acolo trebuie să fie bine verificați, iar cei care pleacă în cele două țări ar trebui să fie atenți la alimentele pe care consumă și la zonele de cazare.
Fiecare țară are regulile sale. Holera se transmite digestiv, dar dacă este vorba de o apă în care se face baie, apa pătrunde prin nas sau înghițim, deci ne putem infecta.
Dacă vorbim de această alertă de holeră la graniță, ea se manifestă prin diaree. În această perioadă de vară se poate manifesta și în acest fel. Dacă este vorba de sindrom diareic sever, atunci vorbim de internare la terapie intensivă”, a declarat Carmen Dorobăț, medic infecționist.
Pericol de scăldat pe plaja de la Vadul lui Voda
Îngrijorările au apărut după ce specialiștii de la Centrul de Sănătate Publică din Republica Moldova au depistat vibrionul holeric pe nisip și în apă râului Nistru. Medicii de la Chișinău i-au îndemnat pe oamenii să se abțină de la scăldat și să se adreseze după ajutor la primele simptome, cum ar fi diaree și vomă. Până acum, specialiștii au prelevat probe din trei lacuri din municipiul Chișinău, urmând că și celelalte să fie verificate, scrie ProTv.md.
Sursa citată mai scrie că în perioda 1-15 iunie au fost prelevate 12 probe de pe plajă de la Vadul lui Vodă, cea de la Vatra și din răul Bic. Anul acesta într-o singură analiză a fost depistat vibrionul holeric, pe când anul trecut 3 analize din același număr de probe au arătat prezența vibrionului.
Holera lovește din plin orașul Mariupol: 15 persoane pe zi au simptomele bolii
Criză umanitară la Mariupol, regiune din Ucraina cucerită de ruşi. Într-un oraş distrus aproape complet, bolile încep să-şi facă de cap, iar în spitale lipsesc medicamente esenţiale.
„În Mariupol sunt 10-15 persoane în fiecare zi cu simptome de holeră sau dizenterie. Medicamentele lipsesc. Antibioticele lipsesc. Oamenii sunt trimişi acasă. Ocupanţii restricţionează contactul dintre persoanele din spitale, există şi o lipsă de insulină. În timp ce în spitale, în ultima săptămână, numărul amputărilor de membre la pacienţii cu diabet a crescut”, a scris Petr Andriushenko, consilier al primarului din Mariupol, pe Telegram, citând surse ruseşti, notează Mediafax. Vezi mai mult AICI.
Holera, fatală pentru cei cu sistem imunitar slăbit. Dr. Marinescu: Nu e de joacă
Holera este o boală infecțioasă intestinală acută, contagioasă, cauzată de bacteria vibrionul holeric (Vibrio cholerae). Holera face parte din ”bolile sărăciei”, fiind răspândită de obicei prin apa contaminată și se manifestă prin diaree severă și deshidratare. Manifestările holerei vor apărea după 12 ore, până la 5 zile de la expunere, iar acestea pot varia de la o simptomatologie ușoară la una severă. Bolnavul nu are febră.
Medicul Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș din București, a explicat pentru DC Medical care sunt riscurile în cazul holerei, pentru România, în contextul în care în Mariupol (estul Ucrainei) a fost anunțată epidemie de holeră. ”E clar că risc există, nu e foarte mare pentru că noi avem puțini refugiați prin comparație cu Polonia, de exemplu. E clar că sunt situații mult mai complicate în alte țări unde sunt mulți refugiați, plus că cei care vin la noi tranzitează pentru o scurtă durată”, a spus medicul Adrian Marinescu. Citește continuarea AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News