Efectul de ”înălțare de zahăr” resimțit după consumul dulciurilor este un exemplu binecunoscut al modului în care alimentele pot influența pozitiv dispoziția. Pe de altă parte, senzația de ”mahmureală” - fenomenul în care foamea se manifestă sub formă de furie și iritabilitate - ilustrează modul în care ceea ce mâncăm sau nu mâncăm poate provoca, de asemenea, emoții negative.

Astfel, cele mai recente cercetări sugerează că fluctuațiile glicemiei sunt parțial responsabile de legătura dintre ceea ce mâncăm și cum ne simțim. Prin efectele sale asupra hormonilor și a sistemului nervos, nivelul zahărului din sânge poate să fie ”combustibil” pentru anxietate și depresie.

În ceea ce privește sănătatea mintală, care este complexă, există mai mulți factori sociali, psihologici și biologici care determină în cele din urmă experiența unei persoane.

Cu toate acestea, numeroase studii întâmplătoare, au demonstrat faptul că dieta este un factor biologic care poate influența semnificativ riscul de simptome de depresie și anxietate, în special în rândul femeilor. Aceste este, de altfel, motivul pentru care medicația antidepresivă funcționează la unii pacienți, în timp ce la alții nu.

Rolul indicelui glicemic

Multe dintre studiile controlate randomizate care au dovedit legătura dintre dietă și sănătatea mintală au testat dieta mediteraneeană, care este considerată cea mai sănătoasă dietă din lume, sau o versiune ușor modificată a acesteia.

Dieta mediteraneană se caracterizează, de obicei, prin multe legume - în special legume cu frunze verde închis - fructe, ulei de măsline, cereale integrale, leguminoase și nuci, cu cantități mici de pește, carne și produse lactate. Unul dintre numeroasele atribute ale dietei mediteraneene care poate fi responsabil pentru efectul său asupra dispoziției este indicele glicemic scăzut.

Indicele glicemic este un sistem de clasificare a alimentelor și dietelor în funcție de potențialul lor de a crește glicemia. Astfel, fluctuațiile glicemiei afectează starea de spirit, iar dietele cu indice glicemic ridicat pot produce creșteri drastice ale glicemiei, fiind asociate cu un risc crescut de depresie și, într-o anumită măsură, de anxietate.

Carbohidrații cu indice glicemic ridicat includ orezul alb, pâinea albă, biscuiții și produsele de patiserie. Prin urmare, dietele bogate în aceste alimente pot crește riscul de depresie și anxietate.

În același timp, carbohidrații cu indice glicemic scăzut, cum ar fi orezul fiert și pastele al dente, care sunt absorbiți mai lent și produc o creștere mai mică a glicemiei, sunt asociați cu scăderea riscului.

Cum este starea de spirit afectată de dietă

O explicație plauzibilă care leagă fluctuațiile zahărului din sânge de starea de spirit este efectul acestuia asupra hormonilor noștri.

De exemplu, dopamina - hormonul fericirii - este motivul pentru care putem experimenta ”senzația de zahăr” după consumul de dulciuri sau patiserie. Dopamina este modul în care organismul ne răsplătește pentru procurarea caloriilor sau a energiei,

Insulina este un alt hormon declanșat de carbohidrați și zahăr. Funcția insulinei este de a reduce nivelul zahărului din sânge prin escortarea zahărului ingerat în celule și țesuturi.

Trebuie menționat că nu toată lumea este afectată în aceeași măsură. Astfel, mesele identice pot produce reacții foarte diferite ale glicemiei la diferite persoane, în funcție de sex, precum și de genetică, sedentarism și microbiomul intestinal.

 Deși mulți consideră că renunțarea la zahăr și înlocuirea acestuia cu îndulcitori artificiali este o soluție în special în cazul diabeticilor sau a celor care țin diete, cercetările au indicat un lucru important și anume că dintre toate alimentele procesate, îndulcitorii artificiali și băuturile îndulcite artificial sunt cel mai puternic asociate cu depresia, notează Science Alert.

Citește și: Legătura dintre vergeturi, hormonul stresului și sindromul Cushing. Ruxandra Dobrescu: Este o problemă posibil serioasă

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News