Al Doilea Război Mondial. Hitler s-a răzgândit brusc: ”Adolf s-a intimidat”
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Tudor Curtifan
WhatsApp
hitler
hitler
Al Doilea Război Mondial a devastat mapamondul, a schimbat granițe și a implicat zeci de milioane de oameni, lăsând în urmă, după șase ani de război brutal, drame, familii devastate, state schingiuite, foamete, criză, genocid și milioane de victime.

Al Doilea Război Mondial izbucnește la 1 septembrie 1939 prin decizia lui Adolf Hitler de a invada Polonia. La doar două zile distanță, Regatul Unit și Franța declară Germaniei naziste război.

Totuși, conflictul trebuia să debuteze la 26 august, iar istoricul Richard Overy, se întreabă în lucrarea sa „1939. Numărătoarea inversă. Europa înainte de Al Doilea Război Mondial”, dacă Hitler ar fi atacat la 26 august, războiul ar mai fi devenit general.

Dar ce l-a făcut pe Hitler să ezite și să se răzgândească brusc? Avea experiența anului precedent când dorea război, dar s-a sfârșit prin Conferința de la Munchen (1938), o înțelegere care a permis Germaniei Naziste să anexeze Regiunea Sudetă care aparținea Cehoslovaciei, un compromis pe care Vestul l-a făcut pentru a evita războiul. Nu o va mai face și în cazul Poloniei. Totodată, în urmă cu doar trei zile de data de 26 august 1939, dată când era planificată invadarea Poloniei, Hitler semnase celebrul Pact cu Stalin, de neagresiune, Pactul Ribbentrop-Molotov. Se aștepta ca un asemenea Pact să aibă un efect mult mai mare asupra Vestului și să blocheze un eventual ajutor asupra Poloniei.

Iată ce scrie Richard Overy:

”În cazul în care atacul ar fi survenit pe 26 august, e greu de spus dacă ar fi izbucnit un conflict general, cu două sau trei zile mai târziu, așa cum urma să se întâmple la începutul lui septembrie. E la fel de greu de înțeles ce anume l-a făcut pe Hitler să se răzgândească. Era, poate, neliniștit la gândul că s-ar fi putut repeta scenariul anului anterior, când fusese forțat să abandoneze ideea de război și să accepte participarea la o conferință internațională. Avea atunci funcția de comandant suprem al forțelor armate, poziție pe care o ocupase în februarie 1938 cu intenția de a-și lua foarte în serios rolul de dictator militar. În 1938, părerea generală era că își pierduse din prestigiu din cauza deciziei luate la Munchen. Și totuși, în august 1939 ezitase din nou. „Adolf s-a intimidat”, le-a spus un tânăr soldat german camarazilor săi când le-a parvenit vestea anulării bruște a acțiunilor militare din Polonia.

Ezitarea subită a lui Hitler se datorează, de fapt, cursului pe care îl luaseră evenimentele în cele două zile de după încheierea Pactului germano-sovietic. Hitler sperase că pactul va provoca prăbușirea axei polonezo-britanico-franceze și îi va permite Germaniei să înceapă un atac rapid, precis localizat și cu sorți majori de izbândă asupra Poloniei, atac la care țările vest-europene să nu poată riposta eficient. Însă vestea reconcilierii germano-sovietice a avut un impact mult mai mic asupra opiniei publice britanice și franceze decât se aștepta Hitler; a fost un șoc serios mai degrabă pentru acei simpatizanți comuniști care avuseseră încredere în protestele lui Stalin referitoare la securitatea colectivă și care erau acum nevoiți să decidă ce poziție vor adopta. De altfel, serviciile se spionaj din Marea Britanie și din Franța alertaseră deja ambele guverne cu privire la posibilitatea unui acord între cei doi inamici situați pe poziții ideologice opuse”.

(Richard Overy, „1939. Numărătoarea inversă. Europa înainte de Al Doilea Război Mondial”)

[citeste si]

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel