Copiii care pot să distingă forma umană de la vârsta de patru ani vor fi extrem de inteligenți la vârsta adolescenței. Psihologii de la Colegiul King's din Londra au studiat peste 15.000 de desene ale copiilor de patru ani. Aceștia au urmărit cu atenție modul în care micuții au realizat nasul, ochii sau gura desenelor lor. "Capacitatea de a reproduce figuri este una unică pentru oameni și este semnul unor abilități cognitive, similare scrisului, abilitate de a stoca informații și de a crea civilizații." arată studiul.
Încurajaţi copiii să fie creativi! Lăsaţi-i să picteze şi pereţii, dacă s-au săturat de foile albe!
În ciuda faptului că inteligența este în mare parte înnăscută, totuşi părinţii pot face anumite lucruri ca să aibă copii mai deştepţi. Îi pot încuraja să deseneze, să picteze (da, chiar şi cu mâinile direct pe peretele alb! nimeni nu se supără!), să scrie, să citească mai mult, să construiască, să fie creativi prin orice fel de exprimare, să danseze, să practice un sport sau să înveţe o îndeletnicire practică, chiar şi să întindă aluatul, să bată cuie, să facă o salată singuri sau să schimbe lenjeria de pat fără ajutorul nimănui. Toate aceste activităţi îi vor dezvolta aptitudini noi şi îi vor nuanţa logica şi judecata pentru mai târziu.
Studiile de specialitate confirmă: desenele copiilor oglindesc gradul lor de inteligenţă
Modul în care un copil de 4 ani desenează este un indicator al inteligenţei acestuia la vârsta de 14 ani, arată un studiu. Cercetătorii au evaluat 7752 de perechi de gemeni identici şi non-identici şi au descoperit că legătura dintre desenele acestora şi inteligenţa de care vor da dovadă mai târziu în viaţă este influenţată de gene. Copiii în vârstă de patru ani au fost rugaţi de părinţi să efectueze un test în care aceştia trebuiau să deseneze imaginea unui copil. Fiecare imagine primea apoi un scor între 0 şi 12, în funcţie de prezenţa şi corectitudinea reprezentării caracteristicilor, precum ochi, cap, mâini, nas, gură, urechi, păr, corp, braţe. Spre exemplu, un desen în care copilul avea două picioare, două braţe, un corp şi un cap, dar nu erau prezente caracteristicile feţei, primea un scor de 4 puncte. Copiilor le-au fost date şi teste de inteligenţă verbale şi non-verbale la vârstele de 4, respectiv 14 ani, notează Science Daily.
Cercetătorii au descoperit că scorurile mari la testul cu desenul puteau fi asociate cu rezultatele bune la testele de inteligenţă. Dr. Rosalind Arden, autorul principal al studiului, a declarat că: "Testul cu desenul a fost conceput în 1920 pentru a evalua inteligenţa copiilor, astfel că faptul că testul a putut fi corelat cu inteligenţa de la vârsta de 4 ani era de aşteptat. Ceea ce ne-a surprins a fost că acesta a putut fi asociat cu inteligenţa copilului şi după un deceniu". "Corelaţia este moderată, deci constatările noastre sunt interesante, dar asta nu înseamnă că părinţii ar trebui să se îngrijoreze dacă cel mic desenează prost. Abilitatea la desen nu determină inteligenţa, dar detaliile grafice da. Există nenumăraţi factori, atât genetici cât şi de mediu care afectează inteligenţa mai târziu în viaţă", a specificat aceasta.
Copilul se dezvoltă intelectual până la 11 ani
Scorurile obţinute în urma unui test de inteligenţă rămân la adulţi relativ constante de-a lungul vieţii (variind în medie cu +/- 5 puncte de I.Q.). În cazul copiilor însă, variaţiile coeficientului de inteligență sunt mai mari. Acest lucru se întâmplă pentru că structura creierului se modifică mult până la vârsta de 11 ani, şi în consecinţă şi valorile inteligenţei fluctuează. Aşadar, testele de inteligență pentru copii măsoară cu precizie inteligenţa de moment, însă trebuie aplicate de mai multe ori, pentru a vedea dacă acest coeficient s-a schimbat între timp. Doar după 11 ani se poate prezice destul de sigur care va rămâne coeficientul de inteligenţă al copilului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Horoscop 28 martie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care are nevoie de o schimbare. Bucură-te de viață!
- Alternativa din capitalele europene, după interzicerea centralelor pe gaz. Ștefan Pălărie (USR): Nu transportă gaz până în apartament
- AFM, finanțare de 1900 de euro pentru fiecare familie unde venitul pe membru este sub 1700 de lei. Ce este programul ”Prima Conectare”. ”Aduceți civilizația în casa omului”
- Dan Negru mai vrea o lege dacă se decide închiderea supermarketurilor în weekend: Să-i interzică lui Bartoș!
- BANCUL ZILEI: După căsătorie...
- Strategul Cristian Socol, reacție la ultimele date Eurostat despre România. Am depășit și Ungaria. Cea mai mare viteză din ultimii 10 ani
- Şedinţă de Guvern: Modificarea unor măsuri fiscal-bugetare, pe ordinea de zi
- Un înlocuitor al zahărului, mai dăunător decât zahărul în sine. Medicii trag un semnal de alarmă: Evitați-l!
- Alexandru Rafila, reacție după ce Oana Sivache (ASSMB) a fost inculpată de DNA
- Motivul pentru care testele PISA nu sunt relevante pentru România. Marian Staș, coordonator de programe educaționale: Analfabetismul logic e problema