Data actualizării: 25.05.2015 21:42
Data publicării: 25.05.2015 17:23

Adriana Săftoiu, angajament de loialitate. Ce riscă după dezvăluirile despre Traian Băsescu

Autor: DCNews Team | Categorie: Politica

A încălcat Adriana Săftoiu angajamentul de loialitate semnat când a intrat în Administrația Prezidențială? Dar legea secretului de stat? I se poate reproșa ceva din punct de vedere etic?

Traian Băsescu a atacat-o pe fosta sa consilieră, Adriana Săftoiu, după ce presa a publicat fragmente din volumul ”Cronică de Cotroceni”. Fostul președinte a speculat că destăinurile Adrianei Săftoiu sunt făcute pentru a crește tirajul cărții. ”Probabil, este o perioadă în care nu are alte surse de venit, a spus Băsescu, la B1tv. Orice consilier, în momentul în care se angajează la Cotroceni, semnează un angajament de loialitate care nu are termen de prescripție”, a precizat Traian Băsescu.

Angajamentul de loialitate are valoare juridică, stabilită de OUG 1/2001, care modifică legea 47/1994 privind administrație prezidențială. Ziarul “ring” a dezvăluit că angajamentul pe care trebuie să-l semneze angajaţii preşedinţiei îi obligă, pe timpul exercitării funcţiei deţinute, să aibă un comportament la nivelul demnităţii instituţiei atât în relaţiile de serviciu, cât şi în societate şi în familie. Potrivit unor surse din cadrul Agenţiei Funcţionarilor Publici, sunt interzise comportamentul violent, recalcitrant şi scandalurile.

Documentul semnat de consilierii președintelui îi obligă să ”păstreze secretul profesional și să respecte confidențialitatea activităților desfășurate în cadrul Administrației Prezidențiale”.

De asemenea, ”să se abțină de la orice activitate contrară Administrației Prezidențiale”.

VEZI ȘI: Traian Băsescu demontează dezvăluirile Adrianei Săftoiu din "Cronică de Cotroceni"

Un proces de calomnie ar fi pierdut de Băsescu

Avocatul Lucian Bolcaș susține că prevederile Angajamentului se aplică doar pentru perioada în care persoana are calitatea de consilier prezidențial, nu este un angajament fără termen de prescripție, așa cum susține Traian Băsescu. ”Se poate interpreta, de altfel se și menționează în textul Angajamentului, că acesta se referă la perioada exercitării funcției, spune Lucian Bolcaș. Evident că răspunderea penală implicată de Legea secretului de stat nu se referă doar la perioada exercitării funcției, dar aceasta nu este aplicabilă în cazul cărții scrise de Adriana Săftoiu. În carte se povestește, din ceea ce a apărut în presă, despre relații personale, despre aspecte morale, nu văd niciun secret de serviciu sau de stat devoalat. Din punct de vedere literar, căci este o operă literară, vorbim despre impresiile Adrianei Săftoiu. Nu sunt prezentate certitudini, sau fapte certe, ci impresii și păreri. Traian Băsescu nu ar avea câștig de cauză nici măcar într-un proces de calomnie”, a concluzionat avocatul Lucian Bolcaș.

VEZI ȘI: Adriana Săftoiu: Traian Băsescu a cerut dosarul meu medical

Poveștile de viață nu intră în sfera secretului de stat sau de serviciu

Dumitru Coarnă, liderul Sindicatului Național al Polițiștilor, este de părere că relatările din cartea Adrianei Săftoiu nu intră în sfera secretelor de serviciu sau de stat. ”Există clauze de confidențialitate, ne-a confirmat dl. Dumitru Coarnă, prevăzute în contractul de muncă. Funcționarii publici au trecute în fișa postului lucrurile care ar fi secrete. Consilierii au nivelul de clasificare al președintelui. Însă, din ceea ce am văzut în presă, nimic din ceea ce a publicat Adriana Săftoiu nu intră în sfera secretului. Sunt povești de viață, nu e vorba despre activități secrete”, a spus Dumitru Coarnă.

Publicarea memoriilor: prea devreme sau prea târziu?

Specialiștii în etică pe care i-a contactat DCNews au evitat să se pronunțe asupra cazului, înainte de a citi volumul ”Cronică de Cotroceni”. În principiu, experții consideră că în absența unui Cod Etic, pe care angajații să-l cunoască la angajare, și a unor structuri instituționale care să analizeze cazurile, nu se poate vorbi despre o sancțiune din punct de vedere etic. În lipsa unor repere instituționale, există diferite opinii, diferite păreri, dominate de simpatia sau antipatia pentru personajele implicate.

În măsura în care comportamentele relatate într-un astfel de volum sunt imorale sau reprezintă un pericol pentru funcționarea instituției, se poate recomanda să fie dezvăluite imediat. Cel care constată anomalii instituționale trebuie să semnaleze forurile care supraveghează activitatea acelei instituții. În cazul președinției, ar fi putut fi semnalat Parlamentul.