Pe masa Guvernului s-ar afla o decizie importantă pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Conform unor surse guvernamentale, Guvernul României ar avea de ales: fie scade pragul pentru IMM-uri de la 500.000 la 88.500 de euro, fie pierde 300 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Citește mai multe aici: Scăderea drastică a pragului pentru IMM-uri vs. 300 de mil. euro de la Bruxelles, decizie pe masa Guvernului. Ce se va întâmpla cu taxele firmelor și salariile tinerilor

În acest context, l-am contactat pe analistul economic Adrian Negrescu pentru a ne explica care ar fi impactul în cazul în care se ia decizia de a se scădea pragul pentru IMM-uri.

„Este o falsă teorie că trebuie să alegem între banii europeni și pragul la microîntreprinderi. Se induce în spațiul public că avem de ales când, de fapt, totul este despre negociere. Putem renegocia cu Comisia Europeană prevederea din PNRR legată de regândirea modului de impozitare al microîntreprinderilor. Mai mult decât atât, noi pe acest jalon ne-am îndeplinit deja condițiile pentru că de la 1 ianuarie am crescut impozitul pe microîntreprinderi de trei ori și, mai mult decât atât, am limitat funcționarea acestora la o singură companie pentru un investitor. Sunt decizii puternice care influențau deja mediul de afaceri, au scăzut numărul microîntreprinderilor cu 82.000, ajungând undeva la nivel de 400.000 în prezent, ceea ce dovedește faptul că ori autoritățile de la noi nu știu să negocieze, nu știu să prezinte date concrete, ori nu-și doresc într-un fel sau altul să susțină microîntreprinderile.

Efectele scăderii pragului pentru IMM-uri

Dacă vom reduce pragul la microîntreprinderi nu ne vom alege decât: unu, cu o scădere semnificativă a numărului de angajați din economie, este probabil ca din cele aproximativ 400.000 de microîntreprinderi numărul să scadă la jumătate, deci se pierd aproape 200.000 de locuri de muncă, cel puțin, și pe lângă asta să distrugem niște lanțuri de business create mai ales în sectorul comerțului și serviciilor, acolo unde activează preponderent aceste microîntreprinderi”, a precizat Negrescu.

L-am întrebat pe analistul economic cum se justifică astfel de decizii asupra întreprinderilor mici și mijlocii, când, de fapt, ele ar trebui susținute.

„Am senzația că politicienii noștri, cei care au mers la Bruxelles n-au știut să explice faptul că capitalul românesc este unul incipient, sunt mulți întreprinzători, dar fără bani.

Funcționarea microîntreprinderilor e susținută în general de oamenii care nu au capital, nu au de unde să se împrumute pentru a crea afaceri mari, afaceri care să le aducă profit și care să le permită să fie fezabil să treacă la impozitul pe profit.

Microîntreprinderile aparțin unor tineri, unor oameni care lucrează în domeniul serviciilor, oameni care au plecat de la statutul angajat spre statutul de întreprinzător cu bruma de bani pe care o are. Dacă tu îi treci pe impozitul pe profit nu vei face altceva decât să le tai posibilitatea de a acumula financiar și de a reuși să crească din punct de vedere economic. Mai mult decât atât, un alt efect al acestei decizii ar putea fi o accentuare a fenomenului de evaziune fiscală pentru că mulți dintre întreprinzători, mai ales din zona serviciilor, vor alege să lucreze fără factură, fără chitanță în condițiile în care statul le crește practic taxele odată cu trecerea la impozitul pe profit. Asta dincolo de faptul că vor deconta pe firmă absolut orice bon fiscal posibil și imposibil care are sau nu are legătură cu afacerea, iar statul și din această perspectivă va avea de pierdut”, a explicat Negrescu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News