Fostul premier Adrian Năstase consideră utilă publicarea, într-un volum, a unei stenograme "interesante", care conține discuțiile cu mai mulți jurnaliști cunoscuți, între care Octavian Paler, Sabina Fati, Ion Cristoiu sau Lucian Mândruță, la o întâlnire care a avut loc cu câțiva ani înainte ca România să devină membru al Uniunii Europene.

"Au trecut doisprezece ani de la o intâlnire pe care am avut-o,in calitate de presedinte PSD si de premier, cu mai multi directori de presă si jurnalisti. Au participat atunci Octavian Paler, Sabina Fati, Ion Cristoiu, Valentin Păunescu, Cornel Nistorescu, Horia Alexandrescu, Valeria Dorneanu, Lucian Mândrută. O discutie de câteva ore. M-am gândit că ar fi utilă publicarea, intr-un volum, a stenogramei discutiei de atunci", precizează Adrian Năstase în postarea de miercuri pe blogul personal, intitulată "O stenogramă interesantă".

Adrian Năstase, enigmatic în ziua de Paști: Poate că anul acesta...

În continuare, fostul premier prezintă un scurt fragment din introducerea pe care a făcut-o:

„Noi avem, până la sfârşitul anului viitor, o şansă pe care ar fi bine să n-o irosim. Pentru diverse raţiuni nu am reuşit să intrăm în primul grup de ţări din zona noastră care au fost acceptate în Uniunea Europeană. Avem o ocazie pe care cred că ar fi bine să n-o pierdem acum pentru că nu ştim când va veni următorul tren în zona aceasta. Practic, soluţia referitoare la România şi la Bulgaria pentru integrarea în Uniunea Europeană s-a construit pe un fel de compromis politic în care au fost acceptate zece ţări pentru diverse raţiuni, unele neîntemeiate de altfel, din punct de vedere economic, pentru a fi rapid preluate în Uniunea Europeană şi două ţări care au rămas în suspensie şi într-un mecanism de monitorizare şi pentru care Uniunea Europeană încă oscilează neştiind dacă trebuie să finalizeze şi în plan concret mesajul politic iniţial de la Copenhaga cu cele 12 ţări sau să le arunce peste momentul de schimbare propriu agendei Uniunii Europene, care este la sfârşitul anului viitor. Unii spun, chiar acceptând că 2007 este un moment rezonabil pentru noi, că de ce să ne grăbim totuşi atât de tare şi nu aşteptăm să finalizăm negocierile pentru capitole în 2005, eventual poate chiar mai târziu, pentru că totuşi 2007 ar putea să fie atins chiar dacă nu avem momentul 2004 încheiat sub aspectul negocierilor. Problema este că, în măsura în care nu finalizăm negocierile până în octombrie 2004, apar două complicaţii majore. Prima complicaţie este legată de faptul că nu vom mai negocia cu aceleaşi entităţi, va fi o Uniune Europeană formată din 25 de ţări, reprezentând 25 de categorii de interese şi nu 15 ca până acum şi va fi o Comisie Europeană nouă, care nu va mai fi formată din oamenii pe care-i ştim. Nu ştim dacă rămâne Verheugen şi nu vor mai fi 15, ci vor fi 25 de comisari, fiecare bătându-se pentru interesele pe care le reprezintă venind din ţări mai numeroase. Aceasta este o primă dificultate. A doua dificultate este – şi aici a apărut un anumit scenariu , pe care la un moment dat l-au susţinut grecii. Discuţia noastră este off the record, dacă sunteţi de acord, ca să vă pot spune anumite lucruri şi, sigur, puteţi să folosiţi unele dintre elemente, dar să nu mă citaţi. Deci, grecii la un moment dat au considerat că faţă de primul grup care era de 10 ţări integrate, un al doilea grup format numai din România şi Bulgaria este prea mic. Şi ideea lor şi a altora a fost că, de fapt, ar trebui ca aceste două ţări să aştepte să se formeze un „bulgăre" mai mare, la care să se adauge Croaţia, care a depus deja cererile. Poate vor mai veni si nişte ţări din Balcani. Ar mai trebui văzut cu Turcia ce se întâmplă, deşi aici lucrurile sunt foarte complicate... Deci, apare o anumită presiune legată şi de aceste elemente.

Adrian Năstase: Cazul Dan Șova comparat cu cel al lui Corneliu Coposu

Acestea sunt riscurile de care trebuie să ţinem seama. Ce facem noi, ce-am făcut în această perioadă? In primul rând, un efort deosebit pentru a depăşi toate obstacolele legate de negocierile pe fiecare capitol, şi acest lucru este esential. Aceste lucruri sunt deosebit de importante pentru noi pentru că va trebui să vedem în ce măsură reuşim să depăşim aceste obstacole şi în ce măsură reuşim să dinamizăm negocierile. Nu întotdeauna este foarte simplu".

România a devenit stat membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, după ce Tratatul de Aderare, semnat pe 25 aprilie 2005, a fost ratificat de către toate Statele Membre. România a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 1995, iar în 1999, Consiliul European de la Helsinki a hotărât deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele care depuseseră cererea de
aderare, între care şi România. Negocierile au fost deschise în prima jumătate a anului 2000 şi s-au derulat până la sfârşitul anului 2004, când Consiliul European a marcat încheierea negocierilor.

.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News