Admitere centralizată la facultate, pe baza rezultatelor la BAC? Ce ar însemna asta pentru educaţia din România
Autor: Liana Ganea | Publicat pe: 03 dec 2022, 16:18
WhatsApp
Foto: Freepik
Foto: Freepik
Ce ar însemna ca în România să fie introdus un sistem centralizat de admitere la facultate, bazat în principal pe rezultatele de la Bacalaureat și realizat pe o platformă digitală centrală?

Un sistem care să înlocuiască metoda actuală prin care, în baza autonomiei universitare, fiecare universitate sau chiar facultate stabilește după cum crede de cuviință că trebuie să organizată admiterea? Opțiunea, folosită într-o mai mică sau mai mare măsură în unele state europene, este analizată într-un studiu publicat recent de UEFISCDI, organism care se ocupă cu finanțarea învățământului superior și a cercetării. 

Studiul prezintă o serie de avantaje pe care admiterea centralizată le-ar aduce, dar și o serie de provocări ce ar afecta în cascadă organizarea bacalaureatului și felul cum e conceput curriculumul. Iar documentul, declarat a fi unul care să susțină fundamentarea politicilor publice în domeniul educației, este prezentat într-un moment în care aceste aspecte urmează să fie decise deja, în bună măsură, de așteptatele legi privind învățământul superior și cel preuniversitar.

Studiul “Evaluare ex ante a impactului introducerii unui sistem centralizat de admitere în universități” arată că modul cum sunt folosite, în prezent, rezultatele la Bacalaureat pentru admiterea în multe facultăți, ar facilita aplicarea unui sistem centralizat de admitere, considerat drept o posibilă soluție pentru a crește echilibrului între echitate și selecție și, astfel, pentru a întări accesul tinerilor în învățământul superior. Pe de altă parte, el arată că, în sistemul actual, există numeroase complicații de care trebuie ținut cont și care ridică semne de întrebare privind viabilitatea procedurală și legală a unui astfel de sistem.

Ce înseamnă un sistem centralizat?

Potrivit versiunii luate în considerare în analiza UEFISCDI, un astfel de sistem ar fi unul care s-ar baza pe o platformă online gestionată centralizat de o entitate a Ministerului Educației, platformă unde s-ar înscrie candidații și care s-ar putea dezvolta în jurul rezultatelor obținute la Bacalaureat – completate, dacă unele universități doresc, de rezultate la probe specifice. Modelul ține cont de faptul că foarte multe facultăți iau deja în considerare – uneori, ca unică modalitate de ierarhizare și selecție – rezultatele candidaților la Bacalaureat. Această soluție, afirmă documentul, ar duce la o creștere a eficienței administrative și tehnice, rămânând ca unele universități să organizeze unele probe suplimentare (de exemplu, probe specifice pentru Arte sau teste psihologice în domeniile militare), probe care să nu contribuie, însă, la ierarhizarea candidaților, ci doar la trierea lor.

Analiza UEFISCDI face trimitere la practicile Internaționale, arătând că există trei tipare urmate de majoritatea țărilor lumii: sisteme selective, majoritare în Europa, sisteme în care universitățile folosesc teste, examene etc pentru a-i selecta pe absolvenții de liceu (țări precum Marea Britanie, Spania, Ungaria); țări cu sisteme deschise, cu admitere centralizată (Franța Grecia, Elveția), sau sisteme unde sunt folosite teste standardizate. Și sunt țări care folosesc sisteme hibrid.

Studiul citat are două componente – o cercetare cantitativă a modelelor aplicate de universitățile românești, respectiv una cantitativă, bazată pe 27 de interviuri, preponderent cu experți din Ministerul Educației, ARACIS, universități sau din conducerea liceelor. 

Ar fi bine sau nu?

Cercetarea arată, pe de o parte, că sistemul actual, în care notele la Bacalaureat sunt principalul instrument de selecție, ar facilita introducerea unui sistem centralizat. Doar 17,3% dintre facultăți nu iau în calcul la admitere bacalaureatul (mai ales în științe biologice și biomedicale, artă sau instituțiile militare).

Interviurile la nivel de experți arată că modelul ar contribui la standardizarea și digitalizarea procesului de admitere, la creșterea transparenței și obiectivității, la creșterea relevanței examenului de Bacalaureat. În același timp, sunt identificate “forțe de rezistență”: autonomia universitară, inerția sistemului, dorința de a face ierarhizări specifice fiecărei specializări.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?